1,763 matches
-
grupate în două volume. În vol. I sunt cuprinse capitolele: I. Secțiunea Biblică(Vechiul Testament, Noul Testament); II. Secțiunea Sistematică(Dogmatică, Morală, Filozofie, Patrologie); III. Secțiunea Practică(Drept canonic, Liturgică, Omiletică, Catehetică, Pastorală, Pedagogie, Muzică, Îndrumări misionare); IV. Limbă și Literatură; V. Etnografie și Folclor; VI. Redacționale. Se adaugă o prefață și un indice de autori. Volumul al II-lea este pregătit pentru tipar și urmează să apară în scurt timp. El va cuprinde Secțiunea Istorică(Istoria Bisericească Universală, Istoria Bisericii Ortodoxe Române
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
materialului s-a făcut după modelul bibliografiilor publicate de către Academia Română. Sperăm că această nouă lucrare se va constitui un instrument de lucru indispensabil pentru ierarhi, preoți, monahi, studenți, masteranzi, doctoranzi, profesori de religie, pentru cercetători din domeniul istoriei, teologiei, filozofiei, etnografiei, folclorului, literaturii la alcătuirea predicilor, comunicărilor, lucrărilor de tot felul din domeniile menționate, monografiilor locale, monografiile unor mânăstiri, biserici, evenimente istorice etc. 8. Viețile Sfinților, vol. IV, 608 pag., 40 lei Vol. IV cuprinde viețile sfinților din lunile august, septembrie
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
luna lui Mărțișor. Prelucrare de Varvară Magdalena Măneanu Legendă prelucrata după un text din Republică Moldova( se pare Storojineț), cules și publicat de Dr. Gheorghe Ilie Spătaru, FOLCLORUL OBICEIURILOR DE IARNĂ DIN REPUBLICĂ MOLDOVA , Articol publicat în revista ‘'FOLCLOR ȘI ETNOGRAFIE ‘',Moscova,1972. Referință Bibliografica: Varvară Magdalena Măneanu, Mărțișor și ghiocelul. legendă / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1167, Anul IV, 12 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, MĂRŢIŞOR ŞI GHIOCELUL. LEGENDĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350379_a_351708]
-
pentru materialul pregătit. Reproducem însă doar o parte din el, urmind că cei care doresc să-l citească în întregime să intre pe linkul acesta: http://www.mesteri-populari.ro/index.php?option=com content&view=article&id=145:baba-dochia-si-martisorul&catid=49:etnografie&Itemid=65 Cu prilejul Mărțișorului Românesc AFR urează tututor numai bine, fericire, înțelegere și prosperitate în relațiile de familie și de cuplu! Marcel LUTIC MĂRȚIȘORUL. MĂRTURII ȘI SENSURI ARHAICE. Obiceiul Mărțișorului intermediază, prin mijloace rituale, trecerea de la iarnă spre (prima
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
media 9,80. Aici e cumpăna. De aici începe drumul mai lung, ori mai scurt, dar cu țintă. E mai drept drumul acesta, ori mai serpentinat, mai lin, ori pieptiș? O spun nemijlocit, faptele. Am făcut înregistrări la Institutul de Etnografie și Folclor, Constantin Brăiloiu, sub directa îndrumare a etnomuzicologului Steluța Popa. Din 1985 am luat Atestatul de Artist liber Profesionist categoria A (prin concurs, deloc ușor ). Am colaborat cu cei mai mari dirijori, pe cele mai mari scene ale țării
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
s-a căsătorit cinci ani mai târziu. Împreună au avut un fiu, Horia, și pe gemene Ana și Tudora. Despre activitatea sa publicistică - volume publicate: Riturile (1932) Crist și condiția umană (antropologie creștină, 1932) Stil legionar (1937) Muzeul romanesc de etnografie (1937) Filosofia la Universitate (1937) Cartea Căpitanilor (1937) Preludii (eseuri, 1937) Gând și cântec (poezii, 1939) Îndemn la simplitate. Mărturisiri pentru un Om Nou (1939) Moldovă tristă (poeme în proză, 1939-1940) Pași în singurătate (poeme în proză, 1940) Timpul la
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
pentru ca orice simpatie să-i dispară după uciderea lui Nicolae Iorga. Manuscrisele netipărite: S-au arătat semne (roman, 1939) Arta în lumina stilurilor din cultură (1964) Frederic Mistral și spiritul Mediteranei (1964) Dante și universul spiritual medieval (1964) Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală (1966) Civilizația română sătească. I - Forme și funcțiuni, II - Forme și valori (1969) Popas în grădina neumblată (poeme în proză, 1971) Lumini în necunoscut (poeme în proză, 1971) Destinul civilizației. I - Dialectica spiritului modern (1974) Sociologia - știință
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
10 ani de temniță grea, pentru „crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare”. A fost eliberat la 1 octombrie 1962, iar în anul 1965, cu sprijinul lui Perpessicius și al lui Al. Philipide a fost angajat cercetător la institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române, de unde a fost pensionat în anul 1972. Până în anul 1989 a fost supravegheat în continuare de Securitate, iar în anul 1984 a fost arestat și bătut crunt pentru că a refuzat să devină turnător. A murit la
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față. (24.I.I984- București) Bibliografie: Bernea, Ernest, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București, 2005. Bernea, Ernest, Crist și condiția umană, Editura Cartea Românească, București, 1996. Bernea, Ernest, Sociologie și etnografie românească. Ordinea spirituală, Editura Vremea, București, 2009. Bernea, Ernest, Civilizația română sătească, Editura, Vremea, București, 2006. Bernea, Ernest, Treptele bucuriei, Editura Vremea, București, 2010. Bernea, Ernest, Cel ce urcă muntele, Editura Ars Docendi, București, 2008. Bernea, Ernest, Meditații filosofice. Note
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]
-
spre a poposi în orașul marilor iubiri, Iași, unde a urmat cursurile facultății de Interpretare, Compoziție și Studii Muzicale Teoretice, specializarea canto, a Universității de Arte „George Enescu”. În prezent este masterandă în anul I la Universitatea din București, specializarea Etnografie, Antropologie Culturală și Folclor. Începând cu anii din prima etapă școlară, când colabora cu Ansamblul Jidvei România și participa la numeroase spectacole și concursuri, Ioan Dîrstar a mers în trepte ascensive spre o împlinire iremediabilă, artistică. Este azi o cântăreață
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
Rimetea și Aiud au hotărât să înființeze filiala din Rimetea a HVIM. In acest sens, au invitat organizațiile membre ale HVIM, pe președinții și pe fondatorul mișcării, Toroczkai Laszlo, la Rimetea, în perioada 12-13 octombrie. Sâmbătă am vizitat Muzeul de Etnografie din Rimetea. Încă de la pornire am întâmpinat probleme. Un polițist, care după îmbrăcăminte părea turist și care se crede micul rege al satului, ne-a pus să ne strângem drapelele pe motiv că marșul cu drapelul altui stat nu este
ACŢIUNI ALE UNOR ORGANIZAŢII MAGHIARE EXTREMISTE, REVIZIONISTE ŞI ANTIROMÂNEŞTI (2) de CES COVASNA HARGHITA în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349312_a_350641]
-
G. Călinescu, Pamfil Șeicaru, Ovidiu Papadima, Theodor T. Burada ș. a.), el nu s-a cantonat doar în teritoriul literaturii culte, nici numai în cel al culturii scrise; și l-a apropriat și pe cel al literaturii populare, cu etnologie și etnografie cu tot. Activitatea lui scriptică e dublată de una de promovare și stimulare a culturii, materializată îndeosebi într-o susținuta producție editorial de ținută. Cele trei edituri ale sale, „Saeculum I. O“, „Vestala“ și „Saeculum vizual“ (n.a. la aceasta apărând
UN VOLUM DE ŢINUTĂ DESPRE VIAŢA ŞI OPERA LUI NICHIFOR CRAINIC de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349428_a_350757]
-
Loviștei, unde ele sunt încă vii”13. Primele informații despre obiceiurile de Crăciun și Anul Nou din Țara Loviștei sunt consemnate în răspunsurile la chestionarele Densușianu 10,14. În anul 1965, folcloristul Ovidiu Bârlea, cercetătorul Iosif Herțea de la Institutul de Etnografie și Folclor și redactorul de atunci al Editurii Minerva, Constantin Mohanu, originar din Bumbuiești, comuna Boișoara, înregistrează colinde din Boișoara, Bumbuiești, Găujani și Mlăceni, înregistrări intrate în arhiva institutului și folosite ulterior de Monica Brătulescu la elaborarea indicelui tematic 10
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
Folclorul de iarnă. Ziorile și poezia păstorească, Editura Minerva, București, 1979, p. 89; 9M. Pop, Obiceiuri tradiționale românești, Institutul de Cercetări Etnologice și Dialectologice, București,1976, p. 70; 10C. Bălosu, Colindatul în Țara Loviștei, în Oltenia - Studii și Comunicări. IX.Etnografie, 1989, p. 80-99, Muzeul Olteniei, Craiova; 11T. Pamfilie, Sărbătorile la români, Editura Saeculum, 1997, p. 306, 315, 322, 324; 12T. Bălășel, Versuri populare române, Craiova, 1919 (I), 1926 (II) ; 13Ov. Bârlea, Istoria folcloristicii românești, Editura Enciclopedică, București, 1974, p. 394
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
sau piscuri, până sub abrupt-urile stâncoase ale marilor înălțimi. Fiecare așezământ în parte își are istoria sa, monumentul și specificitatea sa. Locuitorii acestor meleaguri sunt oameni harnici, inteligenți și cu credință în Dumnezeu. Ei își păstrează datinile, obiceiurile, tradițiile, etnografia și folclorul din moși strămoși și-l transmit, ca pe o ștafetă, mai departe urmașilor. Cu spiritul lor ospitalier și vesel și își duc cu mândrie existența în acest colț de rai. Vâlcea este județul cu numărul cel mai mare
UN COLŢ DE RAI DIN AREALUL ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366058_a_367387]
-
tema mai sus menționată, reprezentând un reportaj turistic sau cultural, articol despre locuri, oameni și fapte, evocări culturale și istorice, evocări ale unor mari personalități românești (din țară sau de peste hotare), povestire, amintiri despre locurile natale, eseu despre tradiții, obiceiuri, etnografie și folclor, etc. Se pune condiția ca lucrările să nu fi fost publicate în volum, în reviste online sau pe hârtie și să nu se facă publice pe durata concursului sau a jurizării. Concurenții vor trimite prin e-mail trei documente
CONCURS INTERNAŢIONAL DE PROZĂ SCURTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365469_a_366798]
-
Ion Ionescu de la Brad înregistra peste 25.662 pogoane reprezentând suprafața grădinilor. (Ion Ionescu, op. cit., p. 120-121). 728 .Mite Măneanu, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic, în “Museum” - Studii pe comunicări de istorie și etnografie, Golești-Argeș, 1978, p. 331-337.225 Referință Bibliografică: Mite Maneanu, EVOLUȚIA VITICULTURII ȘI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 997, Anul III, 23 septembrie 2013. Drepturi de
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
de documente, XII/2; XVII/10; XXII/29, Achiziți noi I/5, 7; Vasile Novac, Câteva documente privind viticultura și pomicultura din Gorj și Mehedinți de la mijlocul veacului al XVII-lea până la 1870, în “Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1980, p. 307-311. 666 . Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Tribunalul județ Mehedinți, dosar 2111/1831, f. 4. 667 .Ibidem, Prefectura județului Mehedinți, dosar 27(6303)/1834, f. 56.211 668 .Ibidem, 3(2202)/1834, f. 321-322. 669 .Ibidem
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III, 27.216 702 .Alte aspecte privind problema în cauză găsim la Constantin Șerban, Aspecte privind viticultura în județul Mehedinți în sec. al XVIII-lea, în “Museum”, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești-Argeș, 1978, p. 323-330 și “Mehedinți - istorie și cultură”, I, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
1978, p. 323-330 și “Mehedinți - istorie și cultură”, I, Drobeta Turnu Severin, 1978, p. 183-188; Mite Măneanu, Aspecte sociale legate de pomicultură și viticultură, în partea de vest a Olteniei (secolele XVIII-XIX), în “Museum, Studii și comunicări de istorie și etnografie”, Golești, 1980, p. 383-388; Idem, Unele date cu privire la dezvoltarea viticulturii și pomiculturii Mehedințiului în perioada Regulamentului Organic. (Ibidem, 1978, p. 331-338); Olimpia Bololoi, Pomicultura și viticultura - ocupații oglindite în documente din colecția Muzeului Regiunii Porților de Fier, în “Drobeta”, VII
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
fiecare piesă în valoare. De reținut, că populația aparținătoare Culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuințe spațioase. Ocupațiile timpului: vânătoarea, agricultura și meșteșugurile casnice: țesutul, olăritul, confecționarea de unelte. La fel ca și acum. Prin zona rurală. Muzeul de Etnografie, Muzeul de Artă, Curtea Domnească (1491), Colegiul Național Petru Rareș (1869). În urma vizitei regelui Carol I, din 1877, se ridică actuala clădire dată în folosință în 1892, liceu generator de valori locale, naționale, modiale. Alături, Biserica Trei Ierahi, Teatrul Tineretului
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
în transporturi, comunicații și servicii, arhitectura viitorului, economie locală, îndeletniciri, rase, etnii și relațiile dintre ele, aprovizionare în condiții de aparentă izolare geografică, producție și comerț, artă, cultură și spectacole cu protagoniști și public, originalitate, cosmopolitism și heraldică, elemente de etnografie și civilizație, bucătărie și artă culinară, instituții și agenții ale administrației locale, districtuale sau statale, oameni și multe altele, um amlgam și angrenaj evident de problematici pe care încercăm, pe cât este cu putință să le sistematizăm și să vi le
NUNŢILE UTC-ISTE, TOGILE VIRILIS ŞI PROPRIETARII LUI PEŞTE ÎN VEGAS ! (VI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366659_a_367988]
-
multilaterale durabile între România și RepublicaMoldova”, 2008-2009. În aceeași enumerare se cuprinde și colaborarea în cadrul Proiectului științific „Procese de modernizare a patrimoniului cultural imaterial din România și Republica Moldova. Fenomenul folclorismului și creația tradițională muzicală și literară”, încheiat între Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Institutul de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. În impresionabila biografie a artistei Maria Mocanu se mai situează și ilustrarea grafică la volumul „Cămașa de rigoare” de Ioan Baba
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele genealogic al familiei sale. Impresionează, cu deosebire, multitudinea datelor, urmare a unei bogate și asidue documentări științifice, a convorbirilor cu oamenii locului, a experienței personale. Exegeta are prilejul de a constata că această „monografie afectivă cu multe
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
ne întrebăm: dânsul când mai are timp să-și trăiască viața de familie, de om normal? Și totuși, deși departe de țară, spiritul său românesc nu s-a stins. Dânsul poartă în permanență în suflet arealul românesc cu datinile, obiceiurile, etnografia și folclorul acestui popor, cu istoria și plaiurile mioritice, ca spațiul al dumnezeirii. Să fim mândrii de geniile care ne reprezintă ca națiune și că ne tragem dintr-unul dintre cele mai vechi neamuri din Europa, geto-dacii. Să-i respectăm
UN SAVANT ROMÂN PE SCENA ŞTIINŢEI MONDIALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351757_a_353086]