960 matches
-
lunându-și doctoratul cu teza Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1998). Un timp a fost profesor de istorie la Liceul Agroindustrial din Lipova (1985-1990). Revine la Cluj-Napoca și intră în ziaristică, fiind publicist comentator la revista „Apostrof” (1990-1991). Ulterior este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează Centrul de Studii Răsăritene, este și codirector al Institutului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
Ist. lit., III, 580; Bârlea, Ist. folc., 335-338; Dicț. lit. 1900, 802-803; Iordan Datcu, Th. D. Speranția și sărbătorile păgâne ale poporului român, ST, 1993, 12; Mircea Popa, The Jewish World in the Romanian Novel, „Studia judaica”, 1993; Datcu, Dicț. etnolog., II, 215-216; Datcu, Repere, 118-126; Dicț. scriit. rom., IV, 311-313. L. Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
1884. Repere bibliografice: Szinnyei József, Moldován Gergely, în Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái, IX, Budapesta, 1903, 121-125; Chendi, Scrieri, III, 65-69, 417; Várady Aurél, Moldován Gergely, „Pásztortűz”, 1930, 14-15; Magyar irodalmi lexikon, II, Budapesta, 1965, 260; Datcu, Dicț. etnolog., II, 88-89. O.K.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
dărui înseamnă să-ți manifești superioritatea, să fii mai sus, să fii magister; să accepți fără să oferi înapoi mai mult, însă să te subordonezi, să devii client și servitor, să devii mic, să cobori (minister)"803. Această concluzie a etnologului francez, alături de proverbul maori pe care îl citează, "oferă tot atât cât primești și totul va fi minunat" traduc situația împăratului. Prin darul pe care el îl primește, se deschide un cerc în care primul donator e ultimul primitor. Primul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
dacă beneficiarul nu dăruiește mai departe ceva echivalent lui): fiul împăratului pleacă spre tărâmul Tinereții fără bătrânețe..., așadar în căutarea ființei, adică tocmai de unde a venit. Morala, dacă există una, pare a fi desprinsă din setul de învățături citate de etnologul francez: "Mai bine e să nu te rogi (să ceri) / Decât să sacrifici prea mult (zeilor)". Primul primitor, care trebuia să fie donatorul numărul doi, împăratul, a spart cercul, ca urmare traiectoria cercului înregistrează o întoarcere la primul donator, Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Origin of Death. Studies in African Mythology, Uppsala, 1951. 2. Este vorba de H. Baumann, Schöpfung und Urzeit des Menschen im Mythos afrikanischer Völker, Berlin, 1936: „Cu privire la viața religioasă a diferitelor populații arhaice, există de asemenea cărți importante scrise de etnologi germani și austrieci, care n-au intrat în dezbaterile privind originea și dezvoltarea religiei primitive. Putem menționa unele din scrierile lui L. Frobenius și H. Baumann asupra religiilor și mitologiilor africane” - cf. Nostalgia originilor, p. 51. 3. Titlul versiunii tipărite
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de vedere simpliste și insuficiente asupra problemei religiei, pe care mitografii Greciei le-au validat la un moment dat; s-a încetat a se mai vorbi despre mituri ca simboluri naturale, alegorii morale, știință primitivă sau legende cu fundal istoric. Etnologul britanic Marett sublinia odată că nici măcar nu putem începe să scriem istoria religiilor (religionshistoria) în mod serios - atât de puțin material este filtrat și atât de neclare sunt metodele -, concluzie la care, în alt context, a ajuns și Jan de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
trecutul spațiului geografic respectiv și oamenii care l-au locuit de-a lungul vremii. Specialiștii implicați în acest studiu sunt, în primul rînd, lingviștii, pregătiți să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor de locuri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Nimic mai fals decît a socoti observa(ia o metod( profan( (i la (ndemîna oricui! (n acest sens, Henri Peretz, autorul lucr(rîi Metodele (n sociologie. Observa(ia, invoc( numeroase exemple din operele (i cercet(rile unor cunoscu(i sociologi, etnologi (i antropologi (Malinowski, Fr. Le Play, W.G. Dubois, E. Goffman, M. Griaule, S. Friedman, A. Tourain etc.) care au aplicat cu succes, pe ling( alte metode, observă(ia. Mai mult, nu putem concepe o investiga(ie social( f(r
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
observa(ia de teren. Purtînd amprenta tradi(iei antropologice (i etnologice, acest gen de observa(ie presupune utilizarea unor procedee reactive ((ntrevederea, interviul), nonreactive (observa(ia propriu-zis() (i cercetarea unor documente. E suficient s( amintim aici numele cîtorva antropologi (i etnologi care au desf((urat cercet(ri serioase (n domeniu: Erans-Pritchard (n Sudan, Marcel Griaule la Dogonii africani, Geertz (n Băli, Margaret Mead (n Nouă Guinee etc. S( nu uit(m (ns( (i sociologii care s-au dedicat cercet(ri de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
, Mathias (3.III.1861, Gallspach, Austria - 5.IV.1940, Vornwald, Austria), etnolog austriac. A făcut studii universitare de filologie romanică la Viena, cu Adolf Mussafia, și la Paris, cu Gaston Paris, obținând titlul de doctor în filologie al Universității din Viena. Profesor de filologie romanică și de istorie literară, rector al Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
Würzburg, 1940. Repere bibliografice: C. Rădulescu-Motru, Prof. dr. Mathias Friedwagner, CL, 1940, 4; Sextil Pușcariu, Mathias Friedwagner, DR, 1941, 225-227; Simion Florea Marian și corespondenții săi, îngr. Eugen Dimitriu și Petru Froicu, pref. Iordan Datcu, București, 1991, 138-143; Datcu, Dicț. etnolog., I, 277. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
mai cristalizat, după ce a renunțat să cuprindă și domeniul civilizației. Foarte instructivă prin faptul că ilustrează confuzia fără să ne-o lămurească e cartea intitulată Civilisation le mot et l’idée, care cuprinde referatele și discuțiile mai multor învățați, istorici, etnologi și sociologi, adunați în congres internațional anume pentru a defini ce e cultura și ce e civilizația. Prețioasă prin erudiția pusă la contribuție de colaboratorii care au alcătuit-o, această carte e, prin mulțimea definițiilor și a criteriilor propuse, o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
PAVELESCU, Gheorghe (31.III.1915, Purcăreți, j. Alba), etnolog. Urmează școala primară în satul natal, localitate de munte cu o străveche civilizație pastorală, care i-a modelat de timpuriu personalitatea. Învață la gimnaziul din Sebeș (1928-1931), la liceul din Orăștie (1931-1936) și face studii universitare la Cluj și București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF, 1990, 3-4; Ilie Moise, Gheorghe Pavelescu - 80 sau Tinerețea fără bătrânețe a profesorului, „Studii și cercetări de etnologie”, 1995, 3-13; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146-148. I.Ms.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Mesajul ei aparține unui glas ce îndrăznește să se exprime într-un imperiu al tăcerii: „Și se tăcea pretutindeni / nu cumva să iasă / din malul de piatră / cu ochii de bronz - troglodiții / adevărații stăpâni ai acestor meleaguri” (Sare amară). Ca etnolog care a înființat pe lângă Universitatea din Cernăuți o arhivă de folclor și a organizat cercetări sistematice în satele românești din nordul Bucovinei și din Transcarpatia, B. a adus o contribuție substanțială la cunoașterea spiritualității unei importante ramuri a românității. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
din Țara Fagilor, Chișinău, 1993 (în colaborare). Repere bibliografice: Adrian Țion, Lacrima Bucovinei, TR, 1995, 46-47; Rachieru, Poeți Bucovina, 63-71; Rusu, Membrii Academiei, 52; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 243-244; Ion Cozmei, Parabolele poetului, tristețea profesorului, CRC, 1998, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 95-96; Iordan Datcu, Bucovina literară, ST, 1999, 3-4. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285825_a_287154]
-
România ale activității folcloristice a Fraților Grimm, RITL, 1967, 2; Octavian Șchiau, Grigore Silași, dascălul, TR, 1967, 8; Lascu, Clasicii, 305; Dicț. lit. 1900, 781; Păcurariu, Dicț. teolog., 403-404; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 332-333; Rusu, Membrii Academiei, 483-484; Datcu, Dicț. etnolog., II, 207-208. L. Cș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289668_a_290997]
-
Revista critică literară”, 1895, 2; Ilarie Chendi, „Muza someșană” 1901, „Curierul literar”, 1901, 1; Bârlea, Ist. folc., 299-300; Iordan Datcu, Iuliu Bugnariu a tipărit și volumul al doilea din „Muza someșană”, MS, 1976, 2; Dicț. lit. 1900, 131; Datcu, Dicț. etnolog., I, 120. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285918_a_287247]
-
NEAGU, Gheorghe I. (22.X.1904, Călărașii Vechi, j. Călărași - 29.XI.1983, București), etnolog. Este fiul Leancăi și al lui Ion Neagu, țărani. Urmează liceul la Călărași și Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București (1926-1929). Între 1927 și 1930 este și funcționar în Ministerul Educației Naționale, după care lucrează ca profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
tradițiilor, N. înțelege tradiția într-o accepțiune pe care nu o restrânge la creațiile populare, el fiind interesat și de tradiția creștină a românilor, de cartea de cult, pentru a cărei studiere și conservare pledează în Cărți mucezite (1938). Ca etnolog, s-a raliat încă de la început celor care au aplicat principiile formulate de Ovid Densusianu în Folclorul. Cum trebuie înțeles (1910). Astfel, în Antologia Bărăganului (1935) include douăsprezece convorbiri cu țărani din Ialomița. Culegerea Colinde din Ialomița (1946) a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
din Câmpia Dunării, în Folclor din Oltenia și Muntenia, IV, București, 1969, 7-482; Cântece și jocuri de copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist. folc., 547-549; Datcu, Dicț. etnolog., II, 104-105; Argentin St. Porumbeanu, Personalități roșiorene, I, Alexandria, 2002, 109-111; Iordan Datcu, Gheorghe I. Neagu, etnolog, București, 2003. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
copii, îngr. și pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Dumitru Șandru, „Colinde din Ialomița”, CFL, 1947, 288-289; Bârlea, Ist. folc., 547-549; Datcu, Dicț. etnolog., II, 104-105; Argentin St. Porumbeanu, Personalități roșiorene, I, Alexandria, 2002, 109-111; Iordan Datcu, Gheorghe I. Neagu, etnolog, București, 2003. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288385_a_289714]
-
Gorovei, Cronica, „Șezătoarea”, 1926, 9-10; Gheorghe Cardaș, Memoriu de titluri și lucrări, București, 1938; Cioculescu, Itinerar, III, 124-129; S. Belozerov, Karagici în românește, AAF, 1980, 246; Octav Păun, Un bibliograf, RL, 1983, 21; Dicț. scriit. rom., I, 485-486; Datcu, Dicț. etnolog., I, 144; Gabriela Rusu-Păsărin, Disidență sau rezistență prin cultură, București, 1993, 95. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
10; L. Kalustian, Facsimile, București, 1975, 162-172; George Vâlsan, în Poeți de la „Sămănătorul”, îngr. Petru Homoceanul, pref. Al. Piru, București, 1978, 396-410; Negrici, Imanența, 160-164; Eugen Marinescu, George Vâlsan - resursele nebănuite ale unui mare cărturar, REF, 1995, 3; Datcu, Dicț. etnolog., II, 273-274; Clujeni ai secolului 20. Dicționar esențial, Cluj-Napoca, 2000, 332; Nicolae Andrei, Voievozi ai spiritului românesc, Craiova, 2000, 405-409. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]