479 matches
-
rupă scaunele. Sistemul de organizare al unui stadioane depinde de societatea care îl va utiliza, ori cum va crește sau nu prestigiul social al participanților, ori bucuria extatică și simbolică a participării. Sâmburele cerințelor sociale sportive sunt formate prin perspectiva etnologică și s-ar putea coagula în jurul nucleului oferit de timp, spațiu și regulament de joc (rugby în 15 sau în 8 jucători): cu diverse caracteristici de la începutul istoriei și până astăzi (tenis de câmp, de masă, tenis pe zgură, în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
film, din 1970 răspunde de partea umoristică a programelor de revelion, contribuind cu numeroase scheciuri, monoloage, cuplete (unele în colaborare). Dintre scenariile TV - cum sunt Primul pas (1978) sau Mama (1988) -, unele vor fi tipărite în colecția Institutului de Cercetări Etnologice, ca piese de teatru pentru amatori. După 1989 compune, pe lângă scenarii de film și televiziune, farse radiofonice, teatru pentru copii, versuri pentru cuplete de muzical (Idolul și Ion Anapoda, adaptare după G. M. Zamfirescu), comedii (Furtul secolului, premiată de revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
Dumitru Pop, Plugușorul - sinteză folclorică românească, Emilia Comișel, Metode de cercetare a folclorului, Iordan Datcu, Reviste de folclor și etnografie, Ghizela Sulițeanu, O mărturie antică în folclorul săsesc. Bocetul în sistemul de proză melopeică, Nicolae Constantinescu, „Droaia de ciute” (Comentarii etnologice la un colind românesc), Al. Dobre, Folclorul taberei militare. Motivul lirico-epic „părul meu nu trebe tuns”, Vasile Adăscăliței, Jocul și cântecul de priveghi în județul Vaslui, Maria Bocșe, Vatra de foc în practicile rituale ale vieții în satul românesc din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289998_a_291327]
-
căsătoriei. La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja că, indiferent de gradul de modernizare (și Pogoneștiul este un sat
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
urcăm apoi din treaptă în treaptă, intru cât ne vor permite mijloacele, până la punctul cel mai îndepărtat al anticității, constatând pretutindeni după putință, în întregul unei familie linguistice, iar nu într-un singur segment, cele două atributuri fundamentale ale dialectelor etnologice: ne-ntrerupta continuitate dialectala și circulațiunea" (Hașdeu, 1881/1984, p. 110). Desigur, "lingvistică integrală coșeriană" reprezintă o teorie mult mai complexă, dar ideea susținută de Hașdeu se înscrie și ea pe una dintre liniile de forță ale acestui integralism, dacă luăm
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
mai întâi o privire asupra concepției "etnolingvistice" a lui Coșeriu, după care ne putem întoarce la studiul lui Hașdeu. (a) În lucrarea La socioy la etnolingüística. Sus fundamentos y sus tareas (1981), Coșeriu definește etnolingvistica (văzută că disciplină lingvistică, nu etnologica sau etnografica) drept "studiul varietății și variației limbajului în strânsă legătură cu civilizația și cultură unei comunități" (Coșeriu, 1981/1994, pp. 133). Mai departe, Coșeriu observa că "realmente, etnolingvistica s-a dezvoltat până acum într-un mod fragmentar și, am
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
de specialitate, cartea lui Nicolae Petrescu, Primitivii (1944), fiind doar un exemplu în această privință. Totemism românesc este, în cea mai mare parte, o exegeză a unor ritualuri, rituri, obiceiuri și sărbători populare, totemul dobândind în concepția autoarei o accepțiune etnologică. Titlul cărții trebuie înțeles deci în accepțiunea lui metaforică, studiul fiind de fapt închinat strămoșilor și cultului lor, definindu-se astfel ca unul de istoria culturii. SCRIERI: Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Fețele destinului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285706_a_287035]
-
de cercetare academică multidisciplinară (Corpusul folclorului românesc, „Revista de etnografie și folclor”, 1969). Spirit generos, deschis inovațiilor și orientărilor moderne, oferă specialiștilor și celor pe care îi îndrumă idei, direcții de studiu, material documentar, sugestii pentru viitoare cercetări de interes etnologic. Datorită unei bogate informații în domeniul etnologic și al cunoașterii, în egală măsură, al fenomenului folcloric românesc și al celui european, studiile și articolele sale conțin observații și aprecieri cu adevărat inedite, care oferă posibilități pentru o dezvoltare ulterioară. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Revista de etnografie și folclor”, 1969). Spirit generos, deschis inovațiilor și orientărilor moderne, oferă specialiștilor și celor pe care îi îndrumă idei, direcții de studiu, material documentar, sugestii pentru viitoare cercetări de interes etnologic. Datorită unei bogate informații în domeniul etnologic și al cunoașterii, în egală măsură, al fenomenului folcloric românesc și al celui european, studiile și articolele sale conțin observații și aprecieri cu adevărat inedite, care oferă posibilități pentru o dezvoltare ulterioară. A elaborat și un Îndreptar pentru culegerea folclorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288890_a_290219]
-
Potpuriu Ultimul număr din decembrie 2007 al revistei Tomis este o treime dedicat sărbătorilor de iarnă, adică "urbanalităților", o a doua secțiune te invită în agora, și anume "Piața Ovidiu", iar restul este "Zona Liberă". Considerațiilor despre Moș Crăciun cînd etnologice, cînd ale unei emoții simple, plictisit-nostalgice (ou sont les neiges d'antan?) le-ar mai lipsi doar exercițiile de compunere pe tema: "Cum mi-am petrecut vacanța de iarnă". Cu toate acestea este partea cea mai interesantă a revistei chiar dacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
a inventat vacanța", "Necinstea și apatia strică omenia". Dincolo de poanta alcătuirilor de acest tip, Irina Nicolau și-a dezvoltat și rafinat un stil deja inconfundabil. O extraordinară ureche pentru sunetele limbii vorbite acum de tineri și adolescenți combinată cu privirea (etnologică) care vede dincolo de aparențe și ne rușinează cu tandrețe de toate surogatele culturale în care trăim în mod inconștient compun un fel de-a scrie unic în cultura noastră de azi. Mă trezesc după lectura acestei cărți folosind în mod
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
lumi în mișcare. De cele mai multe ori există un dialog deschis și explicit cu cititorul, care e îndemnat să sară pagini, să revină, să deschidă o carte de povești, să aibă răbdare. Din munca de teren cercetătoarea reține mai puțin documente etnologice și mai mult "istorioare" în care țăranii, tradiționali sau nu, sînt puși să vorbească, să se manifeste, în timp ce etnologul e silit să bea țuică din tuburi transparente de medicamente, pentru că așa circula o modă în Dobrogea anilor '80. Și, atenție
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
cu discreție și bună rânduială, pe scoarța timpului. Un tezaur adânc îngropat în colbul arhivelor, al bibliotecilor și al muzeelor este scos acum la lumină prin strădania a doi pasionați oameni de cultură care s-au întâlnit pe tărâmul științelor etnologice puse în slujba relevării adevărului. Căci dacă, apăsați sub vremi, oamenii tac zgomotos, a sosit ceasul în care „pietrele” istoriei și tradiției acestui neam strigă tăcut și cuminte, fiecare din locul pe care i l-a hărăzit uitata neuitare. Cei
Tezaur de etnografie ?i folclor by Constantin SECAR? () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
literatura poporană (Valahia, București, 2008). Și prin studiul introductiv (p. XV-CCV) și prin corpusul de texte (p. 1-1124), tema (ideea cercetării materialului folcloric după teme a formulat-o Lucian Blaga) este pentru prima dată amplu examinată, introdusă în arealul științelor etnologice, fiindcă abia câteva colecții de texte, apărute timp de un secol și jumătate, adică până în anii ^50-^60 ai secolului trecut, au subsumat textele aparținând temei unei taxonomii adecvate, cele mai multe fiind grupate în capitolul generic cântece sociale. Excepții fericite au
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
marginalizarea celor rămași în viață sau în libertate. Importante direcții de cercetare, cum ar fi cele strălucit reprezentate de Dumitru Caracostea, Mircea Vulcănescu, Ion Ionică, Anton Golopenția, Vasile Băncilă, Ernest Bernea, Petru Caraman, au fost frânte cu brutalitate, întreaga comunitate etnologică fiind supusă unui sistematic proces de intimidare și constrângere ideologică". Pe de altă parte, detenția n-a fost nici pentru autorul cărții doar temă de cercetare și de meditație, ci, de câteva ori, chiar tristă, nemijlocită și brutală realitate: "Arestat
Folclorul detenției by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8126_a_9451]
-
sociologie al lui Raymond Aron, conferențiar la Școala de înalte Studii în Științe Sociale și la Școala Normală Superioară din Paris. Este director al revistei Ethnologie française, a fost membru al Consiliului director al Uniunii Internaționale de Științe Antropologice și Etnologice (1979-1981), director al Centrului de Etnologie Franceză (1968-1984), președinte (1979-1981) și vicepreședinte (1981-1989) al Societății Internaționale de Etnologie Europeană și de Folclor, președinte (1981-1986) și președinte de onoare (1986) al Asociației Muzeelor de Agricultură din Franța. Numeroase volume ilustrează, în afară de
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
după cucerirea independenței de stat. Profesorul român a fost un soi de consilier-copywriter pe lîngă Diori Hamani, primul președinte al Republicii Niger, iar însemnările sale din această perioadă pot fi citite și ca un foarte interesant studiu politologic antropologic și etnologic. Paginile sînt, fără îndoială, interesante, dar, dată fiind excentricitatea (în sens etimologic) locului și personajele total necunoscute cititorului mediu din România este posibil ca ele să nu fie pe gustul tuturor. Mai ales că acoperă 2/3 din carte. În
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
se europenizează, devenind contemporană cu ceea ce se scria în restul continentului. Slavici descinde din cu totul alte surse decît cele românești. Dacă micile sale încercări de extremă tinerețe (precum piesa de teatru Toane sau vorbe de clacă) au un aer etnologic și chiar seamănă puțin cu scrierile lui Ion Creangă, prozatorul ardelean se găsește rapid pe el însuși și își identifică ușor drumul propriu. Format în umbra lui Eminescu (studii de filozofie la Viena, în 1869, o dată cu mentorul său; plecare din
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
național, numit în continuare Tezaur. Fac parte din această categorie valorile excepționale, naționale și universale (autori celebri sau școli de renume, unicate sau exemplare conservate într-un număr foarte restrâns și de o deosebită semnificație științifică, istorică, artistică, memorială, tehnică, etnologică etc.), care, eventual, au aparținut sau aparțin unei colecții de mare importanță; ... b) fondul patrimoniului cultural național, numit în continuare Fond, care este constituit din valori de importanță națională; ... c) patrimoniul cultural comun. Sunt cuprinse în această categorie valorile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
se va face avându-se în vedere prevederile art. 2 și 4 din prezentul act normativ. Capitolul 2 Categorii și domenii de aplicare Articolul 8 Potrivit legii, patrimoniul cultural național mobil cuprinde: bunuri cu semnificație istorică, documentară, artistică, cu valoare etnologică, științifică și tehnică, monumente de arhitectură și tehnică populară. Articolul 9 (1) Bunurile culturale cu semnificație istorică și documentară includ: ... a) bunuri cu valoare arheologică; ... b) bunuri cu valoare memorială, istorică, documentară, literar-artistică: ... 1. carte și carte veche, periodice, manuscrise
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
b) lucrări de artă decorativă și aplicată: ... 1. mobilier - obiecte din lemn; 2. sticlarie, porțelan, orfevrărie, corpuri de iluminat, emailuri, oglinzi, vitralii, ceramică, faianță, piatră (pietre semiprețioase - alabastru, onix, altele), podoabe, vestimentație, covoare, scoarțe, tapiserie, broderie. (3) Bunurile cu valoare etnologică includ: ... 1. port popular - podoabe; 2. ceramică, sticlă, metal; 3. obiecte din lemn - mobilier; 4. țesături; 5. scoarțe, covoare; 6. pictură pe sticlă și pe lemn; 7. recuzită și obiecte legate de practicarea obiceiurilor populare. (4) Bunurile cu valoare științifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/116400_a_117729]
-
scut și valtrap de cavaler, ca într-o zale albă. Tot ce e emblemă nu rămîne element singular, la Ilie Boca, se prinde într-o logică additivă - cărți de joc fatidice, chipurile te încumeți să le citești ca o galerie etnologică potențial interșanjabilă, însă magnific coerentă: bătînd multiplu, aglutinat, cu fiecare coloană de imagini, la porțile absolutului. Cine înnoadă astfel efigii robuste, scene vioaie și înțelesuri străvechi, între legendă și rosturi de viață ghemuite în unghere umile, n-ascultă de vreo
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
texte în limba română. Mă gândesc, pragmatic, că lectura sa ar trebui să fie mai mult decât o chestiune de informare culturală și mai mult decât o problemă de recunoaștere a prestigiului pe care realizatorul său îl are în interiorul lumii etnologice românești. Ar putea fi un excelent model pentru o antologie de texte autohtone de aceeași factură.
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
trecem spre a ne curăța de tarele comuniste. Irina Nicolau vorbește chiar de o tranziție înțeleasă ca un ritual de trecere alcătuit din trei timpi: 1) desprinderea de o stare inițială, 2) suspendarea și 3) înrădăcinarea într-o nouă stare. Etnologic vorbind, România se află acum în timpul doi, suspendată într-o plutire vagă căreia nu i se poate anticipa deznodămîntul. „Vorbeam recent cu cineva despre cît de săracă în mituri este această tranziție pe care o trăim. S-a prefigurat mitul
În mijlocul Purgatoriului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5779_a_7104]
-
inedite, a unor exemple frapante de poezie concomitent românească și modernă. Poeziile în limbaj pur neolatin vor continua reforma, ducînd-o la apogeu. Cele mai cunoscute poezii heliadești au o mare intensitate romantică, apropiindu-se însă de fondul local, istoric ori etnologic. O noapte pe ruinele Tîrgoviștii, dar mai ales Zburătorul, îmbină fericit pretextul național cu o viziune proprie asupra cosmosului, pe care abia mai tîrziu Heliade avea să o transforme în marcă poetică exclusivă. în miezul acestor două poeme se află
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]