924 matches
-
într-o "puritate" academică depășită este foarte puternică. Oare nu pot fi concepute niște alternative în funcție de care întreprinderea, ca orice câmp social (grupuri rurale sau urbane, rețele de sociabilitate, blocuri HLM etc.), să se deschidă etnologului fără stipulări excesive, sau etnologia, fără un control strict, s-ar putea dovedi periculoasă și perturbatoare pentru întreprindere? Aceste deliberări rămân în parte suspendate de evoluția ulterioară a cercetărilor etnologice în întreprindere. Totuși, o serie de experiențe, cum ar fi de exemplu cele făcute de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
să lucreze cu miturile și modurile de legitimare ale transformărilor sociale. Ca sistem simbolic, întreprinderea încununează într-adevăr o serie de mutații nu numai interne sferei proprii, dar care se extind la toate câmpurilor sociale exterioare, cu intricații succesiv remaniate: etnologia este astfel invitată să se aplece asupra unei tulburări structurale globale și asupra legăturilor acesteia cu formele inedite de enunțare al căror eponim ar fi vocabula "întreprindere", și tocmai efectele reciproce ale acestor două paliere ale realității sociale se dovedesc
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura însăși a transformărilor și a inovațiilor tehnologice îi îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie a întreprinderii. Într-adevăr, apelul la competențe diversificate, la o relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de vedere istoric în Occident cu dominația colonială. În alte contexte, ele se prezintă ca un invariant al efortului de legitimare a grupurilor dominante. Un motiv major în examinarea noțiunii de cultură în întreprindere și piață constă în faptul că etnologia se află în poziție de instanță de "adevăr" în explicațiile "culturale" privind aceste domenii, în vreme ce emitenții lor se situează voluntar sau inconștient la intersecția dintre științele sociale și gestiune: mai precis etnografia, ca regim de autentificare irecuzabilă, își regăsește aici
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cărui contemporaneitate este evacuată și face loc unor ritualuri ale căror fundamente și resorturi se dovedesc absente. Pensionările și angajările oferă totuși o ocazie pentru regăsirea claselor de vârstă și inițierilor într-o continuitate afirmată cu situațiile îndepărtate privilegiate de etnologie; în observarea meselor luate la cantină, a "schimburilor" sau formulelor de rudenie construite în sistem închis, această continuitate e țesută din nou cu răbdare și migală. Două caracteristici se degajă din această "etnografie" a întreprinderii, surprinzându-i pe nenumărați sociologi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
inițiate de două decenii încoace sub efectul evoluțiilor societale notabile (câmpuri rezidențiale urbane, migrații, SIDA, mișcări asociative, întreprinderi etc.); un proces de internaționalizare marcat de un grad de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
orașului Brazzaville 85 nu a trezit prea multe vocații în rândul generației următoare de etnologi. O timidă revenire a antropologiei urbane se observă către mijlocul deceniului al șaptelea, în ce privește atât contextele așa-zis "exotice", cât și Franța. În privința terenurilor franceze, etnologia urbană se implantează îndeosebi în jurul unui grup de cercetători constituit sub impulsul lui Gérard Althabe 86. Acest grup își ia numele de Echipa de cercetare în antropologie urbană și industrială (ERAUI): și aici, termenii "industrial" și "urban" nu sunt disociați
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest caz, accentul este pus pe articularea dintre muncă și ansamblul relațiilor din afara muncii situate în context urban sau făcând legătura între orașe și lumea rurală. În lumina acestor inițiative desigur, tardive, dar care datează astăzi de douăzeci și cinci de ani etnologia industrială se prezintă, și acum, ca fiind extrem de puțin dezvoltată și destul de disparată. Alterizare și folclorizare Obiectul foarte general al etnologiei este de a observa și analiza formele actuale, conjuncturale adică, de elaborare a vieții sociale. Maurice Godelier insistă asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
între orașe și lumea rurală. În lumina acestor inițiative desigur, tardive, dar care datează astăzi de douăzeci și cinci de ani etnologia industrială se prezintă, și acum, ca fiind extrem de puțin dezvoltată și destul de disparată. Alterizare și folclorizare Obiectul foarte general al etnologiei este de a observa și analiza formele actuale, conjuncturale adică, de elaborare a vieții sociale. Maurice Godelier insistă asupra faptul că, spre deosebire de celelalte animale sociale, omul nu se mulțumește să trăiască în societate: el trebuie să producă societatea pentru a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
studierea proceselor de producere a societății. În privința societăților contemporane de orice fel -, cine poate afirma că activitatea industrială 88 nu este un suport esențial de producere a societății, a raporturilor pe care oamenii le instaurează între ei? Totuși, lucrările de etnologie dedicate activităților industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei? Totuși, lucrările de etnologie dedicate activităților industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile de etnologie și cu atât mai mult de etnologie urbană și industrială au ca obiect analiza situațiilor contemporane și că acestea din urmă sunt produsul unei istorii locale articulate pe o conjunctură globală. Antropologia nu are așadar nicio înclinație specială spre a se închide într-un trecut ale cărui
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
din moment ce îndeplinesc două condiții: se ocupă de mediile "populare", care sunt în continuare privite ca un fel de garant al culturilor locale; sunt utilizate pentru a colecta cu multă migală elemente precise, descriptive, de viață cotidiană, rituri, credințe, sărbători. Fracțiunea etnologiei consacrată altădată lumii rurale și folclorului s-a extins la cartierele muncitorești, așadar la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
altfel, prin intermediul poveștilor pe care le spun muncitorii, sau chiar prin consultarea arhivelor. Sunt repetate însă și acum un număr de studii care, în loc să se străduiască să restituie sensul schimbărilor care sunt operate pe terenurile studiate (cartiere, uzine), elaborează o etnologie martoră a trecutului. Mizele sociale, simbolice, politice dispar în favoarea unei atenții centrate pe detaliile unui cotidian închis. Prezentul e surprins și prezentat ca fiind complet întors spre trecut; acesta din urmă e încremenit. Analiza modalităților de schimbare cedează locul unei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
capitalismului, cu obiecte atât de fragmentare și de detașate de mizele centrale ale muncii precum angajamentele politice încât sfârșesc prin a le oculta. Să amintim că, în continuarea axiomaticelor disciplinei evocate mai sus, o miză teoretică și metodologică importantă pentru etnologie este de a stabili legătura între diferite domenii de activități sociale: viața familială, cartierele de rezidență, spațiile de muncă, manifestările colective simbolice, ritualurile, politicul fiind de asemenea abordat uneori. Această legătură devine cu mult mai crucială și mai evidentă atunci când
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
astfel de conjuncție între spațiul rezidențial și spațiul producției, ea fiind întâlnită fără îndoială din ce în ce mai rar din pricina evoluțiilor progresive ale aparatului productiv și ale formelor de urbanism deopotrivă. Etnologul se lovește atunci de probleme metodologice delicate. Aplicarea obiectelor și metodelor etnologiei elaborate pe terenuri rurale unor spații sociale noi necesită reformulări care au făcut obiectul a numeroase disensiuni în ultimii douăzeci de ani. Unele ajustări ale demersului etnologic pot ascunde adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adevărate piedici intelectuale, conducând astfel la impasurile teoretice pe care le voi ilustra aici printr-un exemplu, ales în mod deliberat dintre abordările care s-au dovedit cele mai novatoare și mai puțin caricaturale. Noëlle Gérôme este o pionieră a etnologiei întreprinderii în Franța. Ea se situează într-o orientare foarte pregnantă în anii șaptezeci, care încearcă să studieze și să o valorizeze studiind-o cultura muncitorilor. Ea își realizează anchetele într-o uzină din regiunea pariziană și într-un sector
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ea se situează într-o orientare foarte pregnantă în anii șaptezeci, care încearcă să studieze și să o valorizeze studiind-o cultura muncitorilor. Ea își realizează anchetele într-o uzină din regiunea pariziană și într-un sector de vârf: pentru etnologia din Franța, această abordare era pe atunci o noutate (începutul anilor optzeci)90. Noëlle Gérôme își propune să evidențieze rezistența la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta, alege drept cale de acces multiplele rituri, mari și mici, care
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rezistența la dominație a muncitorilor în întreprindere și, pentru aceasta, alege drept cale de acces multiplele rituri, mari și mici, care punctează viața acestei firme și care se desfășoară în spațiul muncii. Ea rămâne astfel într-o anumită continuitate cu etnologia folcloristă, pe care o importă pur și simplu în întreprindere. Ea căuta prin aceasta să arate vivacitatea unei producții culturale proprii categoriilor de muncitori. Un moment privilegiat în anchetele sale este reprezentat de acele sărbători care se situează sub egida
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în industrie înseamnă, pentru Noëlle Gérôme, a demonstra ancorarea populară a culturii muncitorești care se manifestă și în întreprinderi. Ancorare populară, așadar, prin opoziție cu o cultură dominantă pe care o posedă structurile superioare ale întreprinderii: direcția, cadrele. Problema unei etnologii care să rămână atașată de recenzarea "tradițiilor populare" este tocmai de a discerne ce înseamnă "popular", de a transforma aceast fapt în gaj pentru o autenticitate sancționată de o tradiție explicită sau implicită. Prin urmare, din perspectiva lui N. Gérôme
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
înșelător. Observarea acestor manifestări este foarte utilă și permite surprinderea logicilor care conduc la teatralizarea relațiilor în care sunt implicați actori sociali animați de aspirații divergente și ocupând poziții și funcții diferite. Dar atunci, care este obiectul de studiu al etnologiei? Nu recenzarea elementelor unei tradiții locale constituie finalitatea investigației, ci analiza dinamicilor de producere și de transformare ale raporturilor sociale în societatea contemporană. Or, faptul central, atât într-o întreprindere, cât și în cartierele urbane sau, mai larg, în orașe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pe care o produc, nu constituie un sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sistem peren susceptibil a fi studiat în sine, independent de mizele precise care configurează raporturile sociale locale în conjunctura în care sunt studiate. Diversele tendințe evocate sunt departe de a fi minoritare în etnologia actuală din Franța, ele contrastând cu etnologia industrială de pe terenuri "îndepărtate", care rămâne mult mai ambițioasă din punct de vedere teoretic. În afara Franței, antropologia industrială și urbană nu a făcut niciodată din terenurile ei de anchetă o arhivare a trecutului încheiat sau pe cale de a se încheia
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care s-au specializat în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare netă între etnologia din Franța și etnologia "exotică", chiar și atunci când terenurile de anchetă sau obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există o anumită urgență ca disciplina să anihileze aceste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în etnografia denumită de "urgență" prin intermediul culegerii de tradiții orale. Spațiul muncii sau cartierele urbane sunt studiate tocmai pentru că sunt considerate locuri esențiale pentru înțelegerea societăților contemporane în globalitatea lor. Există deci o separare netă între etnologia din Franța și etnologia "exotică", chiar și atunci când terenurile de anchetă sau obiectele de studiu sunt similare. Acest clivaj are rațiuni de a fi instituționale; el nu are nicio justificare științifică. Există o anumită urgență ca disciplina să anihileze aceste separări, însă acest lucru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]