853 matches
-
implicate nu Își propun să acționeze exclusiv utilitarist, pe cheltuiala celuilalt partener: ei realizează că beneficiile cooperării nu sunt de sumă nulă, ci sunt mutuale și acționează interpretând motivele și acțiunile celuilalt. Ei folosesc o metodă de luare a deciziei „euristică”, În sensul că inferează asupra intereselor celuilalt și se comportă În sensul satisfacerii deopotrivă a acestora; actorii țin cont de consecințele propriului comportament asupra utilității partenerului. În luarea deciziei, actorii au așteptări În privința acțiunii celuilalt și decizia este astfel simplificată
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
contractuale de apărare a propriilor interese sau de instrumente de monitorizare. Toate acestea presupun efort cognitiv, anxietate și necesită timp, resurse și impunerea unei a treia părți. Legăturile implicate se bazează pe Încrederea partenerilor și, la nivel cognitiv, pe procese euristice, nu intens calculatoare (1997:45). Definiția dată de Lin Încrederii este sugestivă În acest sens: „Încrederea poate fi definită ca expectațiile ca alter să ia În considerare și interesele ego-ului Într-o relație de schimb. Reprezintă credința că un eveniment
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de preluare ostilă și ar genera investiții și asumarea de riscuri care nu ar putea fi realizate prin legăturile ocazionale (arm’s-length ties). Legăturile implicate furnizează un capital de Încredere superior asigurării contractuale, deoarece partenerii se bazează pe interpretarea comună, euristică, a situațiilor neprevăzute. De asemenea, relația se desfășoară pe termen lung, perioadă În care avantajele și dezavantajele reciproce ale partenerilor se echilibrează. Relațiile implicate presupun soluții de coordonare Între organizații În cazul dilemelor sociale ce pot apărea din cauza complexității și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
tensiunea dintre capitalul social (relații sociale) existent și modelele culturale emergente (instituții formale și informale). Câmpurile sociale sunt modele teoretice ce explică incidența cooperării organizate/instituționalizate luând În calcul atât determinări de ordin socio-structural, dar și normativ și cultural. Valoarea euristică a noțiunii de câmp se regăsește În perceperea acestuia ca sistem de acțiune structurat de anumite relații și mize de putere, dar care este În același timp caracterizat printr-un grad de instituționalizare și existența unor credințe Împărtășite. În acest
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
dorește a depăși limitările modelelor neoclasice, dar și a celor exclusiv instituționaliste, prin introducerea mai multor variabile explicative. Desigur, adăugarea mai multor variabile și „complicarea” modelului Înseamnă un compromis În privința parcimoniei și poate a eleganței formalizărilor matematice neoclasice, dar câștigurile euristice pot compensa pierderile simplității. Argumentul central pe care l-am urmărit este acela că un model al piețelor ca spații social-politice ordonate normativ, structural și relațional prezintă un grad mai mare de izomorfism cu patternurile reale decât modelele neoclasice bazate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
este cuprins Între 0-2 ani; stadiul inteligenței preoperaționale, Între 2-7 ani; stadiul operațiilor concrete, Între 7-11/12 ani; stadiul operațiilor formale/abstracte, Între 11/12-18 ani). De asemenea, utilizează două mari categorii de formule (algoritmice: operații standardizate și rezolvări-tip; euristice: sisteme de operare plastice și deschise care conduc la rezolvări originale) pentru operațiile de raționament inductiv și deductiv, reversibilitate, transfer și rezolvare de probleme, având drept rezultat formarea unui bagaj cognitiv bazat pe concepte și noțiuni, ca expresie a prelucrării
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
cogniției sociale au confirmat și nuanțat mai vechea idee că în activitatea de cunoaștere - precum și în alte genuri de activități, ca de exemplu cea care presupune cheltuirea unui efort fizic - majoritatea oamenilor urmează legea minimului efort. Ei utilizează diverse strategii euristice pentru a obține astfel de informații care să fie, în același timp, cât mai simple și mai ușor de procurat și de o cât mai mare acuratețe. Căutarea permanentă a minimului efort de gândire, a drumului mental cel mai scurt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în cele două situații funcționează atât la nivel de actori ai episoadelor, cât și la cel al subiecților ce judecă aceste episoade. Pe de altă parte, considerăm că numai invocarea mecanismului simulării pe baza minimului efort, a accesibilității (availability) construcției euristice nu este suficientă pentru a explica în mod convingător relațiile agenților cognitivi. În cazul experimentului de față, simpatia și compasiunea mai puternică față de persoana A, în raport cu B, poate fi rațional (și moral) întemeiată și astfel: din moment ce pentru B a lua
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
că din cele 10 locuri vor rămâne câteva „neprogramate” dinainte, deci pe care se poate efectiv concura cinstit. Desigur, situația mai sus imaginată nu coincide exact cu cele manipulate experimental, dar este asemănătoare și poate fi așezată sub semnul strategiilor euristice și al simulării mentale. O analiză lucidă a comportamentului cognitiv cotidian complex ne îndreptățește să nu-l calificăm nici ca total (sau aproape total) rațional, așa cum este el presupus în teoria alegerii raționale, dar nici prins cu o atât de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru tipul de răspuns cognitiv. Dacă acest grad este înalt, se degajă la subiecți un proces cognitiv sistematic - operarea cu conținutul mesajului; dacă gradul este scăzut, efortul de procesare a informației transmise este mai mic și oamenii recurg la strategii euristice: cine este sursa, cât de lung este mesajul, ce spun ceilalți oameni despre poziția propusă (raționamentul acceptării unei idei datorită consensului ei accentuat în rândul populației). Rezistența la schimbare. Indivizii cărora sursa li se adresează nu numai că prelucrează informația
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se aduce în memorie) informația. Apropierea de conținut cu ceea ce descriam mai înainte ca fiind constructe sau categorii personale, prototipuri mentale, tipificări este destul de mare. Termenul „schemă” este însă mai general și prin el se pune accent pe procesele cognitive (euristice) și, în tot cazul, a devenit consacrat. Efectul schemelor mentale în reproducerea unui material a fost dovedit experimental și de C. Cohen în 1981 (apud Taylor et al., 1994). El a prezentat subiecților o casetă video care înfățișa o femeie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
asupra ființei umane și a stării de sănătate și boală a acesteia. Actualul lor potențial și de dezvoltare este uriaș. Fiind la interfața dintre psihologie și biologie, ele beneficiază de o infuzie constantă de noi cunoștințe, ceea ce le menține valoarea euristică pentru cercetare și practică. Spre exemplu, este de așteptat ca, pe măsură ce cercetările asupra genomului uman vor genera noi cunoștințe, acestea să fie rapid asimilate în psihologia evoluționistă (de exemplu, prin identificarea substratului genetic al structurilor cognitive, rezultat al procesului de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
generală) care, în interacțiunea cu o situație de pericol, declanșează un tablou clinic. Ce facem în aceste situații? Adesea tradiția stabilește dacă, spre exemplu, o manifestare înregistrabilă independent de pacient este reacție la boală sau semn; o strategie cu valoare euristică este aceea că dacă înregistrarea presupune metode complexe (de exemplu, analize de laborator), atunci manifestarea poate fi considerată reacție de răspuns, iar dacă se face pe baza simțurilor proprii (sau cu instrumente care prelungesc la minimum simțurile proprii - stetoscopul), atunci
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
1) în situații de criză și/sau (2) până când este posibilă administrarea unor tratamente etiopatogenetice și/sau (3) până când tabloul clinic se ameliorează ca urmare a evoluției naturale a bolii. În baza celor discutate mai sus, o clasificare cu rol euristic a bolilor este prezentată în tabelul 3.1. (pentru detalii, vezi David, 2003). Această clasificare consideră simultan criteriul etiopatogenetic și pe cel semiologic și ilustrează clar rolul tratamentelor psihologice și al celor biomedicale în diverse categorii de tulburări, care nu
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
2003). Această clasificare consideră simultan criteriul etiopatogenetic și pe cel semiologic și ilustrează clar rolul tratamentelor psihologice și al celor biomedicale în diverse categorii de tulburări, care nu sunt mutual exclusive, fără interacțiunea dintre ele. Tabelul 3.1. O clasificare euristică a bolilor în funcție de tabloul clinic și mecanismele etiopatogenetice. Semne și simptome Mecanisme etiopatogenetice Predominant psihologice Predominant somatice Predominant psihologice Tulburările psihice „clasice” (pentru detalii, vezi DSM-IV, APsyA, 2000) Tulburări psihosomatice (pentru detalii, vezi Kaplan și Sadock, 1998) Tulburări somatoforme (pentru
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
delirant și/sau tulburări de anxietate (de exemplu, obsesiv-compulsive). Evident că aceste tipologii nu sunt exlusive. Spre exemplu, tipul I de client se poate transforma pe parcursul procesului de consiliere genetică în tipul II de client etc. Ele au însă valori euristice pentru procesul de consiliere genetică, ghidându-ne în fiecare moment, în funcție de tipul în care se încadrează pacientul, procesul de evaluare și intervenție. 7.4.1. Diagnostic și evaluare clinică în consilierea genetică Din punct de vedere etimologic, termenul de diagnostic
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
considera că, deși anumite caractersictici umane par să fie transmise mendelian, procenul lor este mic și, așadar, paradigma mendeliană nu este reprezentativă pentru populația umană. Adepții paradigmei mendeliene, pe de altă parte, vedeau analizele bazate pe principii galtoniene fără valență euristică, deoarece predicțiile erau imprecise la nivel de individ, bazându-se mai mult pe studii populaționale. Fisher a fost cel care a arătat că principiile lui Galton pot fi puse în corespondență cu cele ale lui Mendel dacă se consideră determinismul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
să cunoască câte ceva despre relațiile din familie; b) să aibă deprinderi prealabile de a lucra În echipă, În colaborare, să cunoască principiile acestei activități, să mai fi lucrat cu metodele activ participative: brainstorming, investigația comună, eseul de 5 minute, conversația euristică, S/V/ A. 4. Evaluare: Explicați semnificația textului: „Glasul ei dulce mă legăna; genele mi se prindeau și adormeam; uneori tresăream și o Întrebam câte ceva; ea Începea să spuie și eu visam Înainte”. Scrieți un eseu de 5 minute În
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
pe caiete, iar profesorul pe tablă, un tabel și se completează coloana 1 cu răspunsurile obținute de grupuri În faza de evocare. Aceste răspunsuri vor fi categorizate dacă este cazul În timp ce sunt notate (de exemplu caracteristici, trăsături etc). Folosind conversația euristică profesorul Îi conduce pe elevi spre descoperirea informațiilor noi. Se cere elevilor să spună primele 2-3 trăsături care le vin minte cu privire la bunica lor. III. REFLECȚIA Investigația comună (metodă) 1. Se adresează o Întrebare Întregului grup: Motivați de ce scriitorul spune
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
matematicii clasele II-IV, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998 Neagu M., Petrovici C. Elemente de didactica matematicii În grădiniță și Învățământ primar, Editura Pim, Iași, 2002 Pârîială V., Pârîialâ D., Pârîialâ C. - Matematica manual pentru clasa a III-a, Editura Euristică Iași, 2005 Teodorescu, Ileana-Sorinela Fișe de lucru la matematică pentru clasa a III a, Editura.ANCO, 2006 Descriptori de performanță FOARTE BINE BINE SUFICIENT -Efectuează adunări și scăderi În concentrul 01000 fără trecere peste ordin recurgând la orice metodă care
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
idealizărilor unui primitivism emblematic al egalității și libertății, la Clastre de exemplu, în aceeași epocă, sau ale unui comunitarism care ține de o solidaritate mecanică dezinteresată. Acești diferiți autori contribuie astfel la elaborarea unei antropologii a dominării a cărei forță euristică, cu totul remarcabilă, este însă atenuată de schematizarea excesivă pe care o generează o lectură a realului care îi autonomizează resorturile economice fără a ține seama de eficacitatea proprie simbolicului 22. Se face frecvent aluzie la amploarea divergențelor care îi
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ei de cercetare. Ne propunem aici să parcurgem dinamica acestui câmp atât în orientările "pozitive", cât și în "breșele" și ezitările lui, atât în aporturile, cât și în eventualele devieri, a căror învățătură este, într-o situație de emergență, potențial euristică. Apare o primă întrebare: care sunt punctele de articulație între o întreprindere în plină mutație, preocupată să instaureze scheme de organizare și de comunicare originale, și etnologie? Mai prozaic, ce imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
aceeași societate ca și actorii pune în lumină mizele pe care le concentrează această apartenență. Analiza modurilor de inserție a etnologilor în întreprindere se dovedește fructuoasă nu numai pentru deschiderea și dezvoltarea cercetării; ea posedă în ea însăși o dimensiune euristică sigură: există două paliere distincte, care merg de la autorizația obiectivă obținută prin moduri diverse până la imersiunea acceptată de actori, produs al raporturilor sociale interne în care ancheta este obiectul unei aproprieri semnificative de către subiecți. O cale mitică oferită etnologilor ar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
anchetei. La un alt nivel, o autorizație de felul acesta nu este sinonimă cu rezolvarea tuturor dificultăților unei investigații etnologice în întreprindere. Dimpotrivă, o asemenea autorizație trebuie analizată înainte de toate ca un act cu semnificații multiple și ca un eveniment euristic al studiului: cum se explică ea și în ce măsură se poate descifra în ea o expresie a raporturilor sociale din interiorul întreprinderii? Un exemplu concret va permite ilustrarea acestei dimensiuni din logica unei anchete etnologice în întreprindere având drept caracteristică decisivă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
adesea o metodă de elucidare a socialului caracteristică disciplinei. Plasticitatea acestui cuplu de termeni necesită unele clarificări. Vom înlătura de aici accepțiunile speculative care îl consacră ca o reformulare a binoamelor unitate / diversitate și universalitate / particularism 101. Poate fi mai euristică semnalarea altor trei direcții analitice privind regimurile de interdependență dintre diferitele fațete sub care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]