582 matches
-
româno-canadiene au continuat un curs activ, atât pe linie bilaterală, cat și în cadrul organizațiilor internaționale. Cu prilejul contactelor bilaterale realizate, s-a putut constata disponibilitatea și dorința părții canadiene de a sprijini România în cadrul eforturilor depuse pentru integrarea în structurile euro-atlantice și dezvoltarea raporturilor cu țările occidentale și de a participa direct la acțiuni concrete de restructurare și privatizare a economiei românești în actuala sa etapă de tranziție. Pornind de la politica sa de deschidere spre toate țările, România a acționat în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
se implica în procesul de reconstrucție din regiune, cu deosebire în teritoriile palestiniene autonome, în Liban, dar și în alte zone din această regiune frământată, în care are interese economice majore. Paralel cu progresele înregistrate pe calea integrării în structurile euro-atlantice și punerea în valoare a poziției geopolitice a României ca spațiu de stabilitate între două zone de conflict, anul 1994 a patronat importante acțiuni, a căror amploare, conferită de valoarea rezultatelor cu care s-au încheiat, a marcat momentul relansării
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
promovate cu prioritate măsurile referitoare la crearea cadrului politic, economic și juridic internațional favorabil întăririi structurilor democratice și ale statului de drept și realizării tranziției la economia de piață. În problemele de substanță, România a scos în evidență vocația sa euro-atlantică, colaborând îndeaproape cu statele din Uniunea Europeană și eu cele asociate cu S.U.A. și cu celelalte state dezvoltate, în special în ceea ce privește asistența acordată țărilor în tranziție, participarea la operațiunile O.N.U. și Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
8. Concluzii Obiectivul fundamental al politicii externe a României după ’89 l-a reprezentat promovarea și apărarea intereselor naționale. Principalele obiective au fost: consolidarea statului de drept, trecerea la economia de piață, conectarea la structurile politice, economice și de securitate euro-atlantice, intrarea în normalitate a României, transformarea ei în partener important pentru stabilitatea în zonă. România și-a exprimat, de la bun început, opțiunea pentru integrarea deplină în U.E. și N.A.T.O. făcând eforturi pe calea reformei instituționale și legislative. Comisia Europeană
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ample a raporturilor de parteneriat cu N.A.T.O. și statele membre ale Alianței: 1. acreditarea unui ambasador de legătură al N.A.T.O. la București; 2. crearea unui Centru de Informare și Documentare al N.A.T.O. în România; 3. deschiderea Centrului Euro-Atlantic la București; 4. interesul României de a colabora cu Alianța în probleme politice și de securitate, economice, științifice, în domeniul informației, infrastructurii, logisticii, catastrofelor naturale, conversiei industriei de apărare etc. - 21-22 februarie 1992 - vizita în România a domnului Manfred Worner
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
hotărârea Guvernului României și având ca obiective organizarea de întâlniri, dezbateri și schimburi de specialiști în probleme privind securitatea, cooperarea economică, tehnico-științifică și ecologică, colaborarea în domenii umanitare, cercetarea unor mecanisme de colaborare la nivel guvernamental și neguvernamental în cadrul Comunității Euro-Atlantice. - 27 februarie 1992 - seminar organizat la Bruxelles, cu ocazia reuniunii Comitetului Științific al N.A.T.O., la care au fost invitate personalități științifice din țările membre ale Consiliului de Cooperare Nord Atlantică. Profesorul Jacques Ducuing, secretar adjunct al N.A.T.O. pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
20-25 aprilie 1992 - vizita în România a domnului Jacques Ducuing, secretar general adjunct al N.A.T.O. pe probleme de știință și mediu. Domnul Ducuing a fost primit de Adrian Năstase și a participat la o masă rotundă organizată de Centrul Euro-Atlantic din București. - 14-18 mai 1992 - sesiunea de primăvară a Adunării Atlanticului de Nord (Banff, Canada), la care a participat și o delegație parlamentară română cu statut de delegație asociată. În cadrul lucrărilor, s-a propus ca la sesiunea de toamnă a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Adunării Atlanticului de Nord, compusă din Karsten Voigt, președintele Comisiei de apărare și securitate a A.A.N., Hans Haekkerup și Martin McCusker. Delegația a purtat convorbiri cu Adrian Năstase și a participat la o masă rotundă organizată de Centrul Euro-Atlantic. - 15-19 noiembrie 1992 - la Bruxelles, Belgia, a avut loc a 38-a sesiune de toamnă a Adunării Atlanticului de Nord. Delegația parlamentară română, cu statut de delegație asociată, a fost compusă din domnii Oliviu Gherman, Ion Rațiu și Tashin Gemil
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
important în asigurarea controlului crizelor ce pot apărea în Europa. Ultimele evoluții în procesul de instituționalizare a C.C.N.A. arată că s-au găsit noi teme de dezbatere, precum: 1. organizarea forțelor de menținere a păcii; 2. gestionarea crizelor din spațiul euro-atlantic; 3. asistarea procesului de transformare a țărilor partenere țărilor N.A.T.O. în societăți civile stabile. Reuniunea la nivel ministerial a C.C.N.A., la Bruxelles, 18 decembrie 1992, a marcat un an de la punerea bazelor Consiliului și reprezintă un pas înainte în cadrul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în prima decadă a anilor ’90, presupunea complementaritatea funcțiilor exercitate de C.S.C.E., N.A.T.O., C.E.E., U.E.O. și Consiliul Europei. Cooperării regionale i-a fost, și ei, atribuit un rol important. În ce privește dorința României de a se integra în structurile euro-atlantice, se poate aprecia că eforturi de stabilire a unor contacte bilaterale s-au făcut încă din 1990 prin convorbiri și întâlniri politice, la cel mai înalt nivel. România a încercat să-și facă simțită prezența, afirmându-și un rol activ
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
elaborării unei concepții de securitate pentru țara noastră. A fost subliniată intenția de a se crea un Secretariat de Stat al cărui obiectiv prioritar îl va constitui elaborarea unei strategii de apropiere și integrare a României în structurile europene și euro-atlantice. S-a arătat că România este dispusă să dezvolte relațiile cu U.E.O. la cel mai înalt nivel pe care țările membre l-ar accepta. Din partea delegației române, domnul senator V. Văcaru a luat cuvântul în plenul Adunării, la punctul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
N.A.T.O. și C.S.I. Sistemul de securitate colectivă conturat în cadrul C.S.I. ar trebui să se transforme într-un sistem colectiv, de apărare conform noilor realități politico-militare din Europa. În anii ’90 se considera că noua structură de securitate din Europa (euro-atlantică) ar putea să includă două elemente esențiale: RusiaN.A.T.O. și țările din Europa Centrală și Răsăriteană. Aceasta ar fi dus la renașterea sistemului de securitate bipolar, dar nu de tipul confruntării, ci de cel al colaborării iar pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
impune respectarea principiilor încrederii și transparenței legate de activitatea autorităților militare ale statelor membre O.S.C.E.; 5. Încurajarea creării unei identități de securitate europeană, reflectată prin construirea unui pilon de apărare europeană în cadrul Alianței, ca mijloc de echilibrare a relațiilor euro-atlantice. Odată cu constatarea schimbării radicale a situației, dar și a noilor amenințări cu care se confruntă Europa în general, apare necesitatea construirii unei noi arhitecturi de securitate europeană, construcție în cadrul căreia N.A.T.O. își asumă și joacă rolul esențial. Imperativul noii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
O. de la Londra, a reprezentat un interval de dense și profunde transformări pe continent, concretizate prin stabilirea unor legături mai strânse între cele trei instituții și altele, precum și prin încercarea de a optimiza rolul politic al N.A.T.O. în spațiul euro-atlantic. Grupul de revizuire a strategiei militare a N.A.T.O. - creat în iulie 1990 - a pregătit un proiect cu privire la noua concepție strategică. În februarie 1991, Franța s-a decis să participe și ea la lucrările Grupului și să contribuie la definirea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
diferite noțiuni cu privire la viitorul pan-european: - ideea sovietică cu privire la o Casă Europeană comună; - propunerea franceză a Confederației Europene; - conceptul german despre o nouă ordine europeană pașnică; - ideea americană despre o Europă întreagă și liberă, dezvoltată apoi în ideea unei Comunități Euro-Atlantice etc. Toate aceste concepte au, în ciuda diferențelor, numeroase puncte comune. Această bază comună este bine de dezvoltat în profunzime. Europa anilor ’90 era o Europă a diverselor instituții. Se punea problema dezvoltării coexistenței instituțiilor pan- europene (C.S.C.E.), atlantice (N.A.T.O.
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lucrării „Percepții asupra configurației relațiilor internaționale în anii ’90” principalele evenimente și fenomene internaționale din perioada sus-amintită, mai ales pe cele din spațiul european: marile mutații din Europa după prăbușirea „socialismului real”, crizele și conflictele regionale, rolul organismelor europene și euro-atlantice în edificarea noii arhitecturi europene, O.N.U. și diplomația preventivă ș.a. Temelor de o mare diversitate tematică li s-a oferit coerență, prin comentariile și comparațiile făcute. Din toate se desprinde o idee fundamentală: în lumea în care trăim
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Aurelian Rațiu, ce apar în revistele “Monitor Strategic” editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, “Impact Strategic” editată de Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, “Romanian Journal of International Affairs” a Institutului Român de Studii Internaționale, “Euro-Atlantic Studies” a Centrului de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
Monitor Strategic” editată de Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară, “Impact Strategic” editată de Universitatea Națională de Apărare “Carol I”, “Romanian Journal of International Affairs” a Institutului Român de Studii Internaționale, “Euro-Atlantic Studies” a Centrului de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
de studii euro-atlantice a Universității București, “Geopolitica” editată de Asociația de Geopolitică “Ion Conea”. Comunicările științifice și colocviile pe teme de geopolitică regională, geografie politică și geostrategie organizate de către Facultatea de Geografie, Facultatea de Științe politice și Centrul de studii euro-atlantice din cadrul Universității București, Centrul euroatlantic Marshall, Institutul pentru studii politice de apărare și istorie militară, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Națională de Apărare “Carol I” și Centrul de studii strategice de securitate, Academia Națională de Informații “Mihai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
reprezintă și cea mai sigură metodă de a demonetiza o idee. Ea se transformă atunci Într-o formulă găunoasă și enervantă, al cărei miez demult putrezit nu mai Înseamnă nimic, pentru nimeni: un fel de „tranziție”, de „implementare”, de „integrare euro-atlantică”. Conotațiile speciale ale termenului În discuție acoperă astăzi cele mai neașteptate teritorii semantice. Printre altele, identitatea - care, nu-i așa, trebuie să fie În primul rând națională - a devenit un fel de parolă pentru naționaliștii (și nu sunt puțini) din
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
monarhiei austriece, combinate cu limita expansiunii catolice și protestante În estul Europei, au calitatea, extrem de utilă, de a fixa o frontieră a extinderii estice a Uniunii Europene, de a furniza un criteriu relevant pentru admiterea de noi membri În structurile euro-atlantice. Provocatoarea teorie a lui Huntington a fost viu criticată În numeroase părți ale lumii pentru caracterul ei speculativ, pentru ambiția de a oferi profeții În maniera demodată a unui Spengler sau Toynbee. În România, ea a ocazionat nu numai critici
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
moment dat să apară riscul unei intervenții dure, de tip militar, să spunem. La ora actuală mi se pare mult mai puțin probabil ca asta să se Întâmple În România, ea fiind, practic, parte din structurile NATO și din cele euro-atlantice. O asemenea intervenție se operează numai În caz de criză politică majoră, și chiar și așa, militarii au intervenit În Turcia și s-au retras. Nu văd un regim de acest fel de lungă durată. Mircea Mihăieș: Nu au intervenit
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ne apropiem de o lume În care globalizarea coincide cu regionalizarea și regândirea Însăși a ideilor de pașaport, frontieră și suveranitate. Am intrat Într-o epocă, spun unii, postsuverană. Nu sunt unul dintre autorii care scriu frecvent pe tema relațiilor euro-atlantice, nu e domeniul meu, dar ca orice intelectual public urmăresc atent această dezbatere. Chiar Timothy Garton Ash zicea, la un moment dat, că diferența Între Statele Unite și Uniunea Europeană este că cea din urmă se dezvoltă pe ideea postsuveranității, În vreme ce Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
ne facem cu această clasă politică ce pare, totuși, să se apropie de lucrurile esențiale. În problema interesului național, cred că s-a ajuns la un anumit consens: clasa politică acceptă că interesul național al României este integrarea În structurile euro-atlantice. Mircea Mihăieș: Ca dovadă, Parlamentul a aprobat În unanimitate actele referitoare la integrarea noastră În NATO. Vladimir Tismăneanu: Și cei mai excentrici dintre excentrici, și cei mai aberanți dintre aberanți nu s-au opus, deci, la așa ceva. Îmi amintesc o
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
din august 1968 decât de relațiile dintre doi parteneri. Mircea Mihăieș: Pentru a respecta adevărul istoric, România s-a aflat Într-o situație extrem de dificilă, tocmai pentru că alergam pe două culoare. Inițial, acestea păreau să fie unul, vorbeam de integrarea euro-atlantică Înțelegând prin aceasta o integrare economică și militară. Pe de altă parte, datorită Irakului, culoarele s-au despărțit. Unul era NATO, iar aici dominația Statelor Unite e dincolo de orice dubiu... Vladimir Tismăneanu: ...chiar pentru simplul motiv că sunt principalul susținător material
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]