558 matches
-
Legăturile dintre Rusia și Marea Britanie s-au dinamizat prin cinci reuniuni în 2000 și patru în 2001, făcându-l pe prim-ministrul britanic în ochii rușilor că cel ce a relansat și facilitat procesul de integrare a Rusiei în comunitatea euro-atlantică. Guvernul britanic a fost cel care a cerut primul, în octombrie 2001, crearea de noi mecanisme ale cooperării NATO cu Rusia. Tot Marea Britanie a sustinut integrarea Rusiei în G-8.33 Însă, scandalul Litvinenko, situația magnatului rus Boris Berezovschi, precum și închiderea
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
o răcire a relațiilor ce s-a manifestat printr-o blocare a negocierilor la nivelul summit-urilor. Faptul că unele state europene au susținut "revoluția portocalie" în Ucraina, extinderea NATO, chiar posibilitatea invitării în viitor a statelor ex-sovietice în cadrul structurilor euro-atlantice, politica activă a Europei în Caucaz, susținerea "revoluției trandafirilor" în Georgia și implicarea europeană în zona Mării Caspice și a Asiei Centrale atât prin susținerea democratizării și liberalizării țărilor din regiune dar și prin dezvoltarea de conducte de gaze și
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
Pace, lansat de N.A.T.O. la 10 ianuarie 1994. Parteneriatul pentru Pace a deschis un nou capitol în cooperarea alianței nord-atlantice cu 27 de state din Europa Centrală și de Est, Caucaz și Asia Centrală, în scopul consolidării stabilității și securității euro-atlantice prin cooperare și dialog între statele participante. Condițiile aderării la acest Parteneriat erau: transparență privind efectivele și bugetele militare, consultare și exerciții comune; La 27 mai 1997, a fost semnat un Act fondator relativ la cooperarea alianței cu Rusia; abia după
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
cel nord-atlantic sunt exemple de procese cooperante prin care spații fractale tind să constituie noi forme geopolitice fractale de o complexitate superioară, caracterizate prin "atractivitate stranie" și prin disiparea supersensibilității la condițiile inițiale, datorită standardizării impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea sunt spații în care apariția catastrofelor, haosului, turbulențelor așadar a stărilor de divergență, criză și conflict tinde să devină aproape imposibilă. Expansiunea panideii nord-atlantice Concomitent cu sfârșitul Războiului Rece, prin prăbușirea sistemului comunist est-european, majoritatea statelor aflate în sfera
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
structurări și restructurări profunde la nivelul hărții mentale a Europei și, în special, a Mitteleuropei, prin transformarea Europei în ceea ce am numit aici "Alleeuropa". Printre principalele elemente ale acestor procese sunt următoarele: apariția unor noi panidei, cum ar fi cea euro-atlantică și cea a "Mitteleuropei extinse"; reactivarea axelor mentale N-S și E-V; promovarea, prin criteriile corectitudinii politice, a multiculturalismului și multilingvismului; "întârzierea istorică" a modernizării Estului european față de Occident, atât ca factor de instabilitate demografică, cât și prin fenomene
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
exista, deci, la nivelul mentalităților și reprezentărilor colective, diferențe între perceperea Americii în vestul și în estul Europei. Aceste diferențe se oglindesc în mod natural în politicile externe ale statelor respective. Dacă pentru un puternic stat occidental apartenența la structurile euro-atlantice (NATO și Uniunea Europeană) este oarecum facultativă, pentru un stat ca România ea este vitală. O dată intrată în NATO, România cu greu își poate permite să nu urmeze politica americană, singura care-i poate garanta securitatea în zonă. în același timp
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
documentul de fondare a Pactului deja lansat de Comisie avea ca scop integrarea țărilor din Europa de Sud-Est în structurile comunitare. Acest angajament, în intenția celor care au semnat, este funcțional pentru statele care doresc să facă parte din structurile euro-atlantice, Uniunea Europeană și NATO. Pentru mai multe detalii a se vedea Polara (2001). 104 SAP nu a înlocuit întru totul PSESE care a rămas în vigoare în același timp cu noua politică. Acest lucru a provocat în unele situații, după părerea
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
și În calitate de material metodic și practic pentru funcționarii diverselor structuri financiare și pentru specialiștii din diferite domenii de activitate economică. Totodată, manualul Încearcă să răspundă cerințelor noului plan de Învățământ (intrat În vigoare din anul universitar 2005-2006) și cerințelor spațiului euro-atlantic. Prin problematica sa amplă și complexă, manualul Își propune să deschidă larg orizontul de cunoaștere al studenților economiști asupra investițiilor, care au un puternic efect de antrenare atât În interiorul economiilor naționale, cît și În cadrul economiei mondiale; efectul investițiilor se manifestă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pe plan intern. S-a urmărit constant realizarea practică a orientărilor de politică externă stabilite prin Programul de guvernare. Acțiunile întreprinse au decurs din prioritățile politicii externe ale României, de conectare a țării la structurile politice, economice și de securitate euro-atlantice, de dezvoltare a unor relații internaționale corespunzătoare situației sale de stat membru al Europei de Est. Rezultatele practice obținute au marcat intrarea în normalitate și dezvoltarea relațiilor României în ansamblul vieții internaționale, determinând modificări asupra percepției schimbărilor ireversibile ale României
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană (C.S.C.E.) la negocierile pentru întărirea încrederii și securității și pentru dezarmare în Europa, la mișcarea de idei pentru definirea conceptului pentru o nouă Europă, au constituit pași hotărâtori pe linia integrării României în structurile euro-atlantice. La 4 octombrie 1993, România a devenit membru al Consiliului Europei, prin depunerea instrumentelor de aderare la Statutul Consiliului Europei și semnarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Participarea României la Conferința la nivel înalt de la Viena, ca și invitarea șefului
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Convenția europeană a drepturilor omului. Inaugurarea, la București, a Centrului de informare și documentare al Consiliului Europei a creat condițiile necesare unei cooperări mai strânse cu Consiliul Europei. Guvernul va continua eforturile pentru adaptarea legislației interne la prevederile europene. Centrul euro-atlantic și Centrele de Informare și Documentare ale Uniunii Europene și ale U.E.O. sunt deja bine implantate în peisajul Bucureștiului, cunoscute publicului și instituțiilor românești. S-a creat în acest fel un sistem coerent de informare și legături cu principalele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
forțele politice, pentru consolidarea independenței și afirmării Republicii Moldova pe plan internațional. I.2.6. Prioritatea relațiilor cu țările vecine și adâncirea cooperării bilaterale cu alte state Dezvoltarea și diversificarea dialogului politic, a relațiilor și schimburilor bilaterale cu statele din spațiul euro-atlantic, din celelalte zone ale lumii, perceperea României ca partener important pe arena internațională și ca factor de stabilitate în Europa, au constituit elemente esențiale în procesul de realizare a obiectivelor de politică externă ale țării. Raporturile României cu țările membre
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
româno-canadiene au continuat un curs activ, atât pe linie bilaterală, cat și în cadrul organizațiilor internaționale. Cu prilejul contactelor bilaterale realizate, s-a putut constata disponibilitatea și dorința părții canadiene de a sprijini România în cadrul eforturilor depuse pentru integrarea în structurile euro-atlantice și dezvoltarea raporturilor cu țările occidentale și de a participa direct la acțiuni concrete de restructurare și privatizare a economiei românești în actuala sa etapă de tranziție. Pornind de la politica sa de deschidere spre toate țările, România a acționat în
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
se implica în procesul de reconstrucție din regiune, cu deosebire în teritoriile palestiniene autonome, în Liban, dar și în alte zone din această regiune frământată, în care are interese economice majore. Paralel cu progresele înregistrate pe calea integrării în structurile euro-atlantice și punerea în valoare a poziției geopolitice a României ca spațiu de stabilitate între două zone de conflict, anul 1994 a patronat importante acțiuni, a căror amploare, conferită de valoarea rezultatelor cu care s-au încheiat, a marcat momentul relansării
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
promovate cu prioritate măsurile referitoare la crearea cadrului politic, economic și juridic internațional favorabil întăririi structurilor democratice și ale statului de drept și realizării tranziției la economia de piață. În problemele de substanță, România a scos în evidență vocația sa euro-atlantică, colaborând îndeaproape cu statele din Uniunea Europeană și eu cele asociate cu S.U.A. și cu celelalte state dezvoltate, în special în ceea ce privește asistența acordată țărilor în tranziție, participarea la operațiunile O.N.U. și Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
8. Concluzii Obiectivul fundamental al politicii externe a României după ’89 l-a reprezentat promovarea și apărarea intereselor naționale. Principalele obiective au fost: consolidarea statului de drept, trecerea la economia de piață, conectarea la structurile politice, economice și de securitate euro-atlantice, intrarea în normalitate a României, transformarea ei în partener important pentru stabilitatea în zonă. România și-a exprimat, de la bun început, opțiunea pentru integrarea deplină în U.E. și N.A.T.O. făcând eforturi pe calea reformei instituționale și legislative. Comisia Europeană
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
ample a raporturilor de parteneriat cu N.A.T.O. și statele membre ale Alianței: 1. acreditarea unui ambasador de legătură al N.A.T.O. la București; 2. crearea unui Centru de Informare și Documentare al N.A.T.O. în România; 3. deschiderea Centrului Euro-Atlantic la București; 4. interesul României de a colabora cu Alianța în probleme politice și de securitate, economice, științifice, în domeniul informației, infrastructurii, logisticii, catastrofelor naturale, conversiei industriei de apărare etc. - 21-22 februarie 1992 - vizita în România a domnului Manfred Worner
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
hotărârea Guvernului României și având ca obiective organizarea de întâlniri, dezbateri și schimburi de specialiști în probleme privind securitatea, cooperarea economică, tehnico-științifică și ecologică, colaborarea în domenii umanitare, cercetarea unor mecanisme de colaborare la nivel guvernamental și neguvernamental în cadrul Comunității Euro-Atlantice. - 27 februarie 1992 - seminar organizat la Bruxelles, cu ocazia reuniunii Comitetului Științific al N.A.T.O., la care au fost invitate personalități științifice din țările membre ale Consiliului de Cooperare Nord Atlantică. Profesorul Jacques Ducuing, secretar adjunct al N.A.T.O. pe
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
20-25 aprilie 1992 - vizita în România a domnului Jacques Ducuing, secretar general adjunct al N.A.T.O. pe probleme de știință și mediu. Domnul Ducuing a fost primit de Adrian Năstase și a participat la o masă rotundă organizată de Centrul Euro-Atlantic din București. - 14-18 mai 1992 - sesiunea de primăvară a Adunării Atlanticului de Nord (Banff, Canada), la care a participat și o delegație parlamentară română cu statut de delegație asociată. În cadrul lucrărilor, s-a propus ca la sesiunea de toamnă a
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Adunării Atlanticului de Nord, compusă din Karsten Voigt, președintele Comisiei de apărare și securitate a A.A.N., Hans Haekkerup și Martin McCusker. Delegația a purtat convorbiri cu Adrian Năstase și a participat la o masă rotundă organizată de Centrul Euro-Atlantic. - 15-19 noiembrie 1992 - la Bruxelles, Belgia, a avut loc a 38-a sesiune de toamnă a Adunării Atlanticului de Nord. Delegația parlamentară română, cu statut de delegație asociată, a fost compusă din domnii Oliviu Gherman, Ion Rațiu și Tashin Gemil
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
important în asigurarea controlului crizelor ce pot apărea în Europa. Ultimele evoluții în procesul de instituționalizare a C.C.N.A. arată că s-au găsit noi teme de dezbatere, precum: 1. organizarea forțelor de menținere a păcii; 2. gestionarea crizelor din spațiul euro-atlantic; 3. asistarea procesului de transformare a țărilor partenere țărilor N.A.T.O. în societăți civile stabile. Reuniunea la nivel ministerial a C.C.N.A., la Bruxelles, 18 decembrie 1992, a marcat un an de la punerea bazelor Consiliului și reprezintă un pas înainte în cadrul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
în prima decadă a anilor ’90, presupunea complementaritatea funcțiilor exercitate de C.S.C.E., N.A.T.O., C.E.E., U.E.O. și Consiliul Europei. Cooperării regionale i-a fost, și ei, atribuit un rol important. În ce privește dorința României de a se integra în structurile euro-atlantice, se poate aprecia că eforturi de stabilire a unor contacte bilaterale s-au făcut încă din 1990 prin convorbiri și întâlniri politice, la cel mai înalt nivel. România a încercat să-și facă simțită prezența, afirmându-și un rol activ
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
elaborării unei concepții de securitate pentru țara noastră. A fost subliniată intenția de a se crea un Secretariat de Stat al cărui obiectiv prioritar îl va constitui elaborarea unei strategii de apropiere și integrare a României în structurile europene și euro-atlantice. S-a arătat că România este dispusă să dezvolte relațiile cu U.E.O. la cel mai înalt nivel pe care țările membre l-ar accepta. Din partea delegației române, domnul senator V. Văcaru a luat cuvântul în plenul Adunării, la punctul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
N.A.T.O. și C.S.I. Sistemul de securitate colectivă conturat în cadrul C.S.I. ar trebui să se transforme într-un sistem colectiv, de apărare conform noilor realități politico-militare din Europa. În anii ’90 se considera că noua structură de securitate din Europa (euro-atlantică) ar putea să includă două elemente esențiale: RusiaN.A.T.O. și țările din Europa Centrală și Răsăriteană. Aceasta ar fi dus la renașterea sistemului de securitate bipolar, dar nu de tipul confruntării, ci de cel al colaborării iar pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
impune respectarea principiilor încrederii și transparenței legate de activitatea autorităților militare ale statelor membre O.S.C.E.; 5. Încurajarea creării unei identități de securitate europeană, reflectată prin construirea unui pilon de apărare europeană în cadrul Alianței, ca mijloc de echilibrare a relațiilor euro-atlantice. Odată cu constatarea schimbării radicale a situației, dar și a noilor amenințări cu care se confruntă Europa în general, apare necesitatea construirii unei noi arhitecturi de securitate europeană, construcție în cadrul căreia N.A.T.O. își asumă și joacă rolul esențial. Imperativul noii
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]