46,666 matches
-
de va trebui să te afli într-o stare sub rangul tău, căci ea este vremelnică.ă" Personajul se înrolează în oculta rețea din convingerea că poate face astfel servicii țării sale. El este un patriot, iar patriotismul sau este evidențiat cu finețe de Eugen Uricaru. Sandro, cum i se spune în Italia, își dorește la un moment dat, intens, să ningă în Italia încinsă de soare pentru a-și alină dorul de munții înzăpeziți din România. În loc să ningă - pe pamant
Amurgul romanului istoric by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17913_a_19238]
-
o situare împotriva curentului. Publicistica să a și involuat de-a lungul anilor, de la obiectivitatea analizelor din Zig-Zag, Expres Magazin și Evenimentul zilei la vehemență diatribelor din Național și Cotidianul. În plus, stilul detașat și ironic de altădată, capabil să evidențieze circul vieții politice, a început să facă loc violențelor de limbaj. Lui Ion Cristoiu îi place însă - nu se știe din ce cauză - să piardă. Simte o stranie voluptate să se ridice de la masa de pocker a publicisticii românești complet
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
realizat împreună cu Eugen Seceleanu pentru Flacăra (în timpul directoratului lui Adrian Păunescu), interviurile (ședințe de luciditate) publicate acum peste douăzeci de ani in Luceafărul și mai ales textele polemice scrise - cu intermitenta - de-a lungul întregii lui cariere (dintre care se evidențiază cele apărute în ultimii ani în România literară) îi asigură un capitol în istoria publicisticii românești. Volumul recent apărut, Onoarea de a înțelege, cuprinde interviurile publicate de Dorin Tudoran în perioada 1974-1978 în revistă Luceafărul, la rubrică Biografia debuturilor. Scopul
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
și să se lamenteze, să acuze și să alinte, să șoptească și să strige în limba poeziei sale. Îndrăznelile artistice nu sunt acompaniate de acel înfiorător răpăit de tobe care la circ anunță salturile mortale sau care la alți poeți evidențiază "eroismul" unor invenții imagistice. Poeta se lansează în riscante aventuri ale exprimării fără să ne prevină în vreun fel. Iată cum începe poemul Obsesia biografiei: Dacă cineva mi-ar da părul într-o parte/ dacă mi l-ar ridică ușor
Un film bun întrerupt la jumătate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18065_a_19390]
-
e că am conceput însemnările mai degrabă că o evocare sentimentală, cu tentă și autobiografica, punînd între paranteze analiza propriu-zisă a creației. Am cedat întîietate unei laturi - rezistență în fața dictaturii și a intolerantei -, un capitol în care poeta s-a evidențiat exemplar. Investigația de pură specialitate pentru a scoate în relief un itinerar scriitoricesc de o amplitudine și relevanță excepționale, presupune la rîndul ei exigenta și răbdare profesională, precum și o muncă de sintetizare. Nu mă voi eschiva în fața dificilului, mă voi
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
n-ar ști: nu poți să taci decât tăcând". Dar ăntre exhibitionisme și tăcere nu se ăntinde oare spațiul discursului normal? Și, la urma urmei, arta fiind un joc specular infinit, n-am putea vorbi și de exhibiționismul criticului care evidențiază cu orice preț o asemenea trăsătură la autorul examinat? Cât de necruțător, cât de pustiitor poate deveni gândul analitic al lui Livius Ciocârlie (ca să ne exprimăm suspiciunea până la capăt: oare ar ăndrăzni să scrie astfel despre contemporanii săi an viața
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
an profesie și societate a fost o luptă permanentă trăită ăntr-o ănsingurare rece. "Condamnat la succes" pentru că indiferent de domeniul căruia i s-ar fi dedicat ar fi făcut-o cu aceeași dăruire fanatica și fără ăndoială s-ar fi evidențiat oriunde prin perfecționismul și natura să de cuceritor, aliate cu un pragmatism de self made mân. Corina Jiva demonstrează acest lucru an cartea ei, care este mai puțin o biografie cât o investigație psihologică, o ăncercare de a surprinde motivațiile
"Condamnat la succes" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17434_a_18759]
-
iar o doză mare e cu totul nefasta". ansa nu există o sinceritate mai adâncă, una de ordinul revelației profunzimilor, aptă a se integra estetic prin chiar substanță să? E neapărat nevoie să opunem, histrionic, "adevărul" și "minciună" pentru a evidenția scriitura, stilul, poza etc. pe care le poartă, ca o fatalitate, experiența creatoare? Mai clar: ar fi acestea cu putință fără concursul "primitivei" suspectei sincerități? "Minciună" an artă e doar deficitul de artă, doză ei de fals. "Știu prea bine
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
te fac să te gândești la toporul așezat pe pian dintr-un tablou celebru, sunt folosite cu dezinvoltura de Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele, cum a organizat în 1950 "centenarul Mihai Eminescu" și, în 1952, "centenarul Ion Luca Caragiale", fără să înțeleagă sau fără să vrea să înțeleagă că festivitățile respective, departe de a fi avut o
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
argoul ploiestenesc). Petru Dumitriu a știut să vadă în farsele intrate în legendă ceva specific stilului de viață românesc din perioadele istorice faste și anume o veselie amorala dusă până la cruzime. Acest ceva și nu epica în sine a fost evidențiat de el cu o verva de zile mari.În felul acesta, scriitorul contemporan cu noi s-a situat într-un raport de continuitate cu I.L Caragiale. Capacitatea de a face fără efort, aproape în joacă o literatura rafinată, plăcerea
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
de o istorie reală a Italiei de la 1800, în perioada lui Napoleon care a fost inițial învins la Marengo și ulterior a cunoscut victoria, ideile revoluționare republicane ale lui Angelotti (fostul Consul al Republicii Române) și ale lui Cavaradossi fiind evidențiate. Pe această canava este construită Țoșca, operă marilor pasiuni, a unor conflicte dramatice puternice între iubire și dorința de libertate împotriva asupritorilor de tipul baronului Scarpia, monstruosul prefect al Romei. Pornind de la aceste date, Puccini a creat Țoșca, capodoperă a
„Tosca“ by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2476_a_3801]
-
fost ancheta prin chestionar și interviu. Itemii chestionarului au vizat existența / inexistența hărțuirii morale și nivelul percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar cât și universitar (58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Introducere Climatul psihosocial la locul de muncă a constituit o direcție importantă a preocupărilor din ultimii ani, legate
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
de peste 7 ani în aceeași unitate. Itemii chestionarului au vizat existența / inexistența hărțuirii morale și nivelul percepției acesteia, factori favorizanți, durata și efectele ei asupra persoanei / instituției, precum și nivelul de percepție legat de protecția oferită de legislație. Rezultatele obținute au evidențiat existența unor forme de hărțuire morală atât la nivel preuniversitar căt și universitar (58,82%), percepute de către personal în mare măsură (50%). Principalele cauze sunt identificate a fi (tabel nr.1): schimbări rapide și insuficient argumentate, relațiile conducere-personal din cadrul instituției
CLIMATUL PSIHOSOCIAL LA LOCUL DE MUNCĂ – FACTOR FAVORIZANT AL STRESULUI PROFESIONAL. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Georgiana Mitrache () [Corola-journal/Journalistic/247_a_512]
-
astfel de analiză. Se poate observa faptul că în toate figurile prezentate există diferențe evidente între cele trei situații de greșală luate în analiză, cu efecte importante în desfășurarea în timp a forțelor, așa cum se observă în ultima dintre figuri, evidențiind faptul că plecarea cu „șezutul înapoi” aduce după sine un atac mai lent și o durată mai mare a „trecerii” prin apă, cauză importantă a scăderii performanței competiționale. În maniera de abordare prezentată mai sus, se poate face o opoziție
OBIECTIVIZAREA TEHNICII DE VĂSLIT PRIN UTILIZAREA INFORMAȚIILOR DE CINEMATICĂ ŞI DINAMICĂ. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Pierre Joseph de Hillerin , Ancuța Pîrvan , Liviu Angelescu , Cristina Botezatu , Cristina Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/247_a_510]
-
1. Expunerea la situații discriminatorii și modalități de reacție la astfel de situații; 2. Intensitatea percepută; 3. Măsura cunoașterii privind Sindrom Down; 4. Disponibilitatea de a lucra cu persoane cu Sindrom Down. Rezultate și comentarii Expunerea la situații discriminatorii este evidențiată de respondenți (tabel nr. 1), ceea ce a permis sistematizarea tipurilor de discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare, așa cum se poate
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
discriminare și calcularea frecvenței acestora. Au fost și studenți care au ales varianta «nici una» precum și studenți expuși la mai mult de un singur tip de victimizare, așa cum se poate vedea din tabelul de frecvență și graficul prezentate în continuare. Rezultatele evidențiază faptul că nu toți cei care au fost expuși disriminării s-au perceput drept victime (32,7%); 44,7% percep un singur tip de victimizare și 22,7%, două sau mai multe. Intensitatea percepută a discriminării ,evaluată pe o scală
NIVELUL CUNOAŞTERII ŞI EXPERIENȚA PERSONALĂA – FACTORI FAVORIZANȚI PENTRU INDUCEREA ATITUDINII DISCRIMINATORII ÎN CAZUL COPIILOR CU DISABILITĂȚI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Vasilica Grigore, Dumitru Vasilescu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_556]
-
am efectuat un studiu utilizând două chestionare. Unul a vizat determinarea reacției raționale sau afective, iar cel de-al doilea a vizat cunoașterea modului de a acționa fie în manieră emoțională fie în manieră rațională. Răspunsurile de la primul chestionar au evidențiat tendința grupului de a reacționa predominant afectiv emoțional, fapt confirmat și de rezultatele obținute la cel de-al doilea chestionar care a reliefat dominanța emoționalității comparativ cu raționalitatea atât pentru lotul de fete cât și pentru cel de băieți. Introducere
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
afectiv emoțională; Max Ra-Em = valoarea maximă rațional emoțională; Min Af-Em = valoarea minimă afectiv emoțională; Min Ra-Em = valoarea minimă rațional-emoțională. Prin al doilea test, „chestionarul preferințelor acționale” am apreciat relația dintre raționalitate și emoționalitate precum și dominanța stângă sau dreaptă. Rezultatele au evidențiat (conform tabelului nr. 1) următoarele: la băieți raționalitatea are valori cuprinse între 78,5% și 55,5%, cu o valoare medie de 68,61%; emoționalitatea fiind cuprinsă între 88,50% și 58,5%, cu o medie de 71,66%; modul
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
69 puncte și că atât fetele cât și băieții au înregistrat un punctaj mai mare la tendința de a reacționa în mod dominant afectiv -emoțional și un punctaj mai mic la tendința rațional emoțional. •pentru „chestionarul preferințelor acționale”, rezultatele au evidențiat faptul că media aritmetică dintre băieți și fete are valori mai mari la raționalitate cu 3,46 %, la emoționalitate cu 7,06 % și la modul stâng de operare cu 6,04 % la băieți și cu 2,59 la modul drept
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
de educație fizică și sport din cadrul acestora, care evaluează conform legii atât cadrele didactice în procesul de stimulare, motivare și promovare, cât și în procesul de evaluare și acreditare instituțională conform prevederilor legislației învățământului în vigoare. Prin identificarea beneficiarilor, se evidențiază și nivelele de valorificare a noului concept, a noului model. Rezultatul cercetării, conduce la necesitatea implementării noului model de evaluare și recunoaștere profesională prin competiție științifică în sistemul național educațional, specific domeniului educație fizică și sport -. Pentru aplicarea sa în
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
fapt demonstrat prin implicarea sa in manifestarea acestei acțiuni, respectiv a Forumului național științific universitar) prin Comisii de experți în specialitate. Se dorește ca în perioada imediat următoare membrii acestui consiliu să elaboreze un Regulament pe baza căreia se vor evidenția competențele de evaluare, recunoașterea profesională în baza grilei de punctaj unitar, prin competiție științifică la nivelul catedrelor, facultăților, universităților, la nivel național și internațional pe relația sistemică Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, Comisia de specialitate al
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
stadiilor am plecat de la punctul de vedere al autorilor A. Dragnea și A. Bota (1999) care împart vârsta adultă (40-65) ani în trei substadii: „adult I (35-45 ani), adult II (45-55 ani) și adult tardiv (55-65 ani)”. Studiile efectuate au evidențiat că este posibilă reluarea unui antrenament permanent de efort de anduranță, chiar dacă, după 50 de ani, parametrii morfofuncționali scad cu 33% față de vârsta optimă (22 ani). Astfel, masa musculară activă scade cu 1/3 și este înlocuită prin elemente necontractile
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
Subiectul supus cercetării a fost DR, fost sportiv de performanță (rugbyst): înălțime - 1.72 m, greutate - 76 kg, vârstă - 54 ani. Persoana în cauză practică în mod constant fitness de întreținere. Rezultate. Etapele cercetării 1. Evaluarea inițială Examenul clinic efectuat evidențiază prezența unei tahicardii sinusale de repaus. Se decide monitorizarea subiectului, timp de 48 de ore, în privința tensiunii arteriale (24 ore), a frecvenței cardiace (24 ore) și electrocardiogramei prin aplicarea unui Holter, pentru a depista eventualele contraindicații legate de efectuarea unui
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
unui Holter, pentru a depista eventualele contraindicații legate de efectuarea unui efort fizic greu. Se măsoară VO 2 max de repaus pentru stabilirea pragului anaerob la care va lucra subiectul cercetat. Rezultă o valoare de 50% VO 2 max, ceea ce evidențiază o capacitate aerobă bună-foarte bună pentru acest stadiu de vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive (tabelul 1). În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
-
creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu dificultate, rezistența vasculară periferică rămânând crescută. Frecvența cardiacă (FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolică scade ușor în prima fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de
STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală () [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]