895 matches
-
semnată de Mircea Eliade. Deși cu o circulație restrânsă, cartea s-a bucurat de succes în exilul românesc, punând în valoare un spirit stenic, plin de vervă, dublat de un autentic timbru nostalgic, capabil să refacă atmosfera și să restituie evocator personalități literare și boema artistică bucureșteană a perioadei interbelice. Același succes l-a înregistrat și caietul cu zece melodii „de inimă albastră” intitulat Nostalgie (1952). Reîntors în Europa la sfârșitul anilor ’50 și stabilit ca profesor în învățământul secundar la
MANZATTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288000_a_289329]
-
de activitate pe coordonatele liricii angajate politic, cu mesaj explicit antifascist, anticapitalist și procomunist, conform ideologiei epocii. Pe lângă temele oficiale - lupta antifascistă ilegală, instituirea și construcția socialismului real, glorificarea dezvoltării industriale, înfierarea imperialismului, dezarmarea etc. -, sunt „cântate” și dragostea, peisaje evocatoare, locurile copilăriei. În anii ’60, odată cu relativa relaxare a presiunilor ideologice, poetul se regăsește pe sine și procedează la o primenire a emisiei lirice. Momentul este marcat de apariția volumului Timp răstignit (1969), prin care se manifestă ca modernist radical
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
Press, 1989, și This Fissured Land: An Ecological History of India, Oxford University Press, Delhi, 1992 (al cărei coautor este Madhav Gadgil) pentru primele cunoștințe (recunosc, limitate) pe care le-am dobândit cu privire la istoria silviculturii. O analiză foarte vastă și evocatoare a schimbării semnificației culturale a pădurii În Occident se găsește În Robert Pogue Harrison, Forests: The Shadow of Civilization, University of Chicago Press, Chicago, 1992. Harrison, Forests, p. 121. Această caracteristică reprezintă un fel de distorsionare a principiului lui Heisenberg
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
a trăit două sute de zile în fundul mării), autorul elogiind virtuțile armatei române și dezvăluind cumplitele realități trăite de populația de dincolo de Prut sub ocupația bolșevică. Reporterul va face vogă în literatura momentului cu câteva volume axate pe acest subiect. Un evocator al atmosferei de altădată a Bucureștilor se vădește a fi Victor Eftimiu, în reportaje ca Busturile din Cișmigiu, Case vechi bucureștene, Grădinile Bucureștilor. Mircea Damian scrie despre E. Lovinescu, iar Petre Bellu semnează proză. Cu numărul 458/1943, Tudor Arghezi
INFORMAŢIA ZILEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287551_a_288880]
-
Pe care-o iubea Nigrim.../ Dar a fugit cu Cincinat!” Pe de altă parte, atât schițele din Mărturie mincinoasă (1983), cât și romanul pseudopolițist Citație pentru un necunoscut (1988) relevă dispoziția umoristică, verva ironică, ca și maniera nostalgică a scriitorului, evocator al spațiului ploieștean și al împrejurimilor. Eroii sunt tineri îndrăgostiți, visători și ghinioniști, justițiabili încăpățânați, naivi sau înrăiți, gospodine dominatoare în conflict cu vecinele lor, amici, funcționari, microbiști. Nu lipsesc elementele de melodramă și senzațional, exploatate cu simțul înnăscut al
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
al unor „vremi de trai patriarhal”, întinde peste lucruri coroana-i protectoare. Câte o notă mai dinamică se consumă repede. Sfidând vifornița hibernală, la „orândă” domnește o suspectă „voie bună”, țăranii, inclusiv popa, jucând de „duduie sub ei pământul” (Veselie). Evocator elegiac al lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al acestuia. Variațiuni în manieră sentimentală de romanță, cobzarul „mândru cerșetor”, lăutarul amintind „gloria trecută” sunt doar simple umbre
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
cultivă o poezie a pietrelor prețioase. Explorarea universului floral incitând la fiori, extaze, sinestezii, erotica instinctuală și demistificatoare, acompaniată baudelairian de viziunile descompunerii (Al. Macedonski, Idile brutale, Mircea Demetriade, Spasm, Desflorare, Beția cărnii, Cincinat Pavelescu, Senzitivă), ca și poezia obiectelor evocatoare (G. Orleanu, Pendula de stejar) nu sunt străine de simbolism. La Șt. Petică apar stilizări prerafaelite (Serenadă, Imn profan), anticipate, prin religiozitate și hieratism grațios, de Cincinat Pavelescu (Fecioara, Bisericească). Dintre marii poeți români ai secolului al XX-lea sunt
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
istorică - Elegie pentru capul prinților, Elegie pentru Cetatea Soarelui (republicată ulterior, cu modificări, sub titlul Biruința înfrângerii ), Elegie pentru Voievodul cu stea în frunte - ilustrează corect, dar modest estetic, genul în care se încadrează; dotate cu mesaj moral și patriotic, evocatoare fără exces de „culoare”, construite cu oarecare inteligență, ele apar, chiar în contextul epocii în care au fost scrise, ca desuete, semănând mai degrabă cu Apus de soare de B. Delavrancea decât cu, bunăoară, Răceala lui Marin Sorescu. Ca prozator
GEORGESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287221_a_288550]
-
în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele vorbesc, prin ele însele, despre timp, oameni și obiceiuri (Casa cu no. 10). M. este între primii noștri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al Bucureștilor. Preferințele sale se îndreaptă spre colțurile cu o viață tihnită, copleșite de invazii florale (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor). În descriere introduce ordinea artificialului prin comparații savante, aluzii mitologice, ornamente stilistice. Viziunea asupra naturii este cea a estetului
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
G. abordează din nou spațiul literaturilor străine, continuând investigarea direcțiilor artelor în epoca modernă, acum cu proiecție spre istoria culturii. Mutații se săvârșesc și în sfera metodologiei critice, preeminența eseului cu implicații filosofice fiind enunțată încă din subtitlu. Prin asocierea evocatoare a marilor personalități (Corneille, Goldoni, Tolstoi, Cehov, Gorki, Milton, Defoe, Stendhal, Durrell, Faulkner ș.a.), se explorează dimensiuni de universalitate ale culturilor naționale, e pusă în evidență continuitatea formelor de cultură, a ideilor și a valorilor majore, în universuri diferite temporal
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
nu a vădit o mare vocație. Domnul notar înfățișează luptele electorale din vechiul Ardeal, iar în Meșterul Manole, eroul, un sculptor, se vindecă de pasiune prin creație. O mențiune specială merită volumul Precursori (1930), unde poetul apare în postură de evocator liric și uneori patetic al unor mari figuri ale trecutului românesc, precum Avram Iancu, Iosif Vulcan, V. Alecsandri, I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Aurel Vlaicu. G. a publicat prin reviste traduceri din Petőfi Sándor și Ady Endre, din Schiller, Lenau ș.a.
GOGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287305_a_288634]
-
ziua nunții că mirele a fugit cu prietena ei cea mai bună, își potolește „sângele aprins” călugărindu-se. Reușitele prozatoarei sunt mai ales pe linia intimismului de salon, a melodramei educative (Departe de lume, Aci, pe pământ), și a documentului evocator (Maialul). Un roman, Martirii (1908), evocă drama românilor transilvăneni, tentativele de a rezista deznaționalizării și de a nu-și pierde omenia. Piesele scrise de H. sunt moralizatoare în exces, chiar dacă, pe alocuri, ca în drama Aur!... (1903), sunt creionate cu
HODOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287440_a_288769]
-
fiind convinși că ating fericirea supremă dacă sunt înmormântați în pământul Israelului. Nunțile fabuloase, ospețele strălucite sau catastrofa gazărilor din 1944 la Auschwitz compun pagini impresionante. L.-L. este un adevărat compendiu de istorie și cultură iudaică, dar și un evocator de târguri și peisaje românești în imagini expresive, plastice. Ca filolog, a alcătuit câteva dicționare utile și azi: ebraic-român (1958), român-ebraic (1961), român-ivrit, ivrit-român (1972). SCRIERI: Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești, Tel Aviv, 1974; Șabat, cunună a creației, Tel Aviv
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
concepute ca lucrări cu un scop superior didactic, R. descrie universul tematic, pune în relief contribuția autorului la viața cultural-artistică și insistă mai puțin asupra originalității scrierilor. E un cercetător bine informat, nu contrazice în esență documentul, are talent de evocator și de portretist, mânuiește un stil narativ plăcut, știe să recompună atmosfera de epocă, mai ales a Bucureștiului din secolul al XIX-lea. Remarcabilă în acest sens este Viața lui Ion Ghica. Celelalte biografii suferă, totuși, de politizare și de
ROMAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289301_a_290630]
-
Două măsuri (1898) conține o luare de poziție pătimașă într-o chestiune - situația evreilor în România - care îl obsedează pe autor. În această pleadorie tendențioasă, poate interesa sub aspect literar „icoana limpede a ovreiului vechi”, zugrăvită cu o anume forță evocatoare. R.-R. susține că în literatură, și nu doar în cea română, nu a fost încă înfățișat un chip de evreu adevărat, ci numai „ovreiul” grotesc sau, eventual, hapsân. În Manasse (1900) el avea să încerce o reabilitare. Piesa, care
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
1988) să-și extindă aria observațiilor la Antoine Meillet, Rabelais, Voltaire, Diderot, Jean-Jacques Rousseau, Aloysius Bertrand, Chateaubriand, Hugo, Michelet, Stendhal, Nerval, Barbey d’Aurevilly, Jules Verne, Mérimée, Claudel, Gide, Rimbaud, Valéry, Camus ș.a., realizând portrete care „vădesc disponibilitatea epică a evocatorului, finețea pătrunderii psihologice și ductul plin de siguranță al desenului” (Mircea Zaciu). Scriitorul R. rezervă viitorului alte pagini, din volumul Cartea neagră, depus, cu mulți ani în urmă, la Vatican. Trebuie amintit că alături de o receptare critică în genere favorabilă
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
nu lipsită totuși de un farmec special, reînviat nostalgic: „Mă văd copil prin praful ce poleiește zarea/ Și lângă-mbrățișarea atâtor bolovani,/ Alăturea cu tata încovoind spinarea,/ Cum au făcut pe vremuri toți moșii mei țărani”. Cu trecerea timpului perspectiva evocatoare consolidează conștiința poetului ca exponent al unei lumi arhaice și nobile în austeritatea ei primitivă. Volumul selectiv Liniștea furtunii (1968) este ilustrativ pentru obsesiile lui S., dar și pentru dificultatea lui de a inova. SCRIERI: Năvodar de stele, Roșiori de
SALCIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289445_a_290774]
-
teza sa de doctorat, susținută la Budapesta, în 1895, fiind o lucrare de pionierat; înaltul prelat s-a ilustrat, de asemenea, în publicistică și în folcloristică, în oratoria de amvon și în cea politică. Ș. dă măsura calităților sale de evocator și de polemist în reportajele, portretele și articolele reunite în volumele Sub cumpăna veacului și Oameni și locuri din Călimani (2000). În prima culegere autorul realizează o adevărată reconstituire epică a episodului trecerii Carpaților, în zona Bilbor-Toplița, de către armata română
SANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
capabile de hotărâri curajoase, chiar participante la viața social-politică a vremii. Așa se întâmplă și cu tătăroaica Azale din nuvela Prizonierul de la Heracleea (1974), care își leapădă credința și tradițiile pentru a-și urma iubitul, căpitanul Petru de la Maldăr. Îndemânarea evocatoare se confirmă și în două culegeri de legende: Prin țara marelui Ștefan (1976) și Drumuri și legende (1979). SCRIERI: Povestea celor cinci pitici, București, 1944; Povestiri macedonene, București, 1961; Povestiri, București, 1968; Apele negre, București, 1972; Pribeagul, I-II, București
STERE-CHIRACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289920_a_291249]
-
S. rămâne „poetul tânăr” al generației de lirici în care intrau Andrei Tudor, Simion Stolnicu, Vladimir Cavarnali ș.a. S. se distinge prin pasiunea cu care a urmat, în poezie, „aproape de sine”, dar reducând totul la esențe, drumul către sunetul pur, evocator al unei „necesare Lipse”: hieratica ordine spirituală. El poate fi considerat, în fapt, autorul unei singure cărți, Arca lui Noe, un volum concentrat și original prin aliajul de intelectualizare și arhetipal, tendințe mai dificil convergente. Aici o reală „putere de
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
construită. Evoluția scriitorului, cu totul paradoxală, este inversă în raport cu așteptările: de la o proză lucidă, cerebrală, cu ascuțiș satiric și un umor (amar) intelectual de cea mai bună factură, desprinsă parțial din modelul „euphorionist” al Cercului Literar de la Sibiu, la una evocatoare și nostalgică, empatică și patetică, scufundând și recuperând puritatea copilăriei pierdute din apele matriciale ale poveștii. Șoarecele B și alte povestiri, volum conținând în mare parte texte scrise (și apoi pierdute) în anii de tinerețe, va fi dedicat colegilor din
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
timp pierdut, cu care autoarea pare să se identifice. Memorialistica din Evocări de călătorie (1970) și cea cuprinsă în volumul Din petece colorate (1977), inferioară valoric, are aceleași trăsături ca proza autobiografică, alternând notația realistă, minuțioasă și picturală, cu lirismul evocator. SCRIERI: Poezii, pref. Perpessicius, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Poeme, București, 1969; Evocări de călătorie, București, 1970; Castelul de apă, București, 1972; ed. Botoșani, 1998; Soare difuz, București, 1974; Din petece colorate, București, 1977; Poeme. Imagini. Proze
STERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289925_a_291254]
-
Talentul lui e considerat îndeobște a fi fost totuși unul „minor”, limitat de o viziune fără profunzime, de complacere în frecventarea subiectelor facile, „de salon”, ori convențional-oportune, precum glorificarea unor personalități din panteonul cultural ori istoric al națiunii, prin reconstituiri evocatoare desuet-naive, în genul unor „images d’Épinal” dramatizate. Privit cu simpatie de un public deloc neglijabil, Ș. apare ca un reprezentant de elită al teatrului de bulevard. Nu era totuși un confecționer abil, ci un scriitor preocupat de înnoire și
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
asiduitate decât în trecut, critica de întâmpinare, S. tipărește totuși mai multe volume din seria Fragmente critice, cu tematică diversă (cronici propriu-zise, articole, mici eseuri, comentarii critice mai succinte ori mai ample despre autori contemporani sau despre clasici, prefețe, texte evocatoare, omagiale ori comemorative, meditații ori glosări pe subiecte culturale, morale etc.). Publică, în aceeași perioadă, cărți de convorbiri (cu Petru Dumitriu în 1994, cu Aurora Cornu în 1998), întocmește și prefațează volume antologice de texte confesive ale unor mari personalități
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
suflu ossianic: lui îi reușește reconstituirea elementarului în cadre ale unei naturi sălbatice sau dezlănțuite. Iar viforul, lupii, singurătățile albe ale ținuturilor basarabene, buțile de catran arzând în fața curții boierești, pentru a alunga fiarele, compun tablouri ale meleagurilor natale puternic evocatoare. În povestiri, pendulând între satiră și fascinanta căutare a idealului intangibil, S.-C. amestecă realitatea cu visul, legenda, imaginarul, în compoziții romantice asupra contradicției și misterului destinului omenesc. Demoniaci, nebuni, damnați, toți sunt fațete ale veacului, iar „omul enigmatic”- personajul
STAMATI-CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289846_a_291175]