1,595 matches
-
a se manifesta momentan în acțiune. În domeniul biologic, fiziologic, potențialul de acțiune definește totalitatea modificărilor de potențial bioelectric apărute ca urmare a unei stimulări; acest tip de potențial este una dintre formele biofizice specifice de manifestare a procesului de excitație, unda de depolarizare-repolarizare constituind substratul influxului nervos (Popescu-Neveanu, 1978). POZIȚII FUNDAMENTALE - Kinetoterapia activă presupune, ca primă etapă, înaintea executării mișcărilor dirijate, adoptarea unor anumite poziții, pregătite printr-o serie de acte mentale. Acest proces conștient și voluntar necesită o pregătire
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
grade are un prag de sensibilitate mai scăzut, respectiv o excitabilitate mai mare, comparativ cu unul ce reacționează la o creștere a temperaturii cu patru grade. Pragul diferențial se exprimă prin intervalul minim dintre două stimulări consecutive care determină două excitații distincte (variația minimă a unui stimul pentru a determina două senzații consecutive distincte). Pragul este și nivelul de intensitate minimală a unui stimul sub care nu mai este percepută nici o excitație sau stimulul respectiv rămâne fără răspuns. PRAXIE (< fr. praxie
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
intervalul minim dintre două stimulări consecutive care determină două excitații distincte (variația minimă a unui stimul pentru a determina două senzații consecutive distincte). Pragul este și nivelul de intensitate minimală a unui stimul sub care nu mai este percepută nici o excitație sau stimulul respectiv rămâne fără răspuns. PRAXIE (< fr. praxie, cf. gr. praxis - acțiune) - În concepția lui J. Piaget (apud Larousse, 2006), sistem de mișcări coordonate în funcție de un rezultat sau de o intenție. Două caracteristici specifice definesc praxiile: intenționalitatea actului și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
de concludent (Popescu-Neveanu, 1978). În activitatea motrică, de o importanță deosebită este viteza de reacție, prin care se înțelege timpul latent al reacției, care poate fi simplu și complex. Pentru manifestarea vitezei de reacție, intră în acțiune cinci componente: apariția excitației în receptor; transmiterea excitației la nivelul sistemului nervos central; trecerea excitației prin rețelele nervoase și formarea semnalului efector; conducerea semnalului nervos central spre mușchi; excitarea mușchiului și apariția acțiunii motrice. În medicină - după V. Rusu (1983) -, reacția reprezintă orice modificare
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
În activitatea motrică, de o importanță deosebită este viteza de reacție, prin care se înțelege timpul latent al reacției, care poate fi simplu și complex. Pentru manifestarea vitezei de reacție, intră în acțiune cinci componente: apariția excitației în receptor; transmiterea excitației la nivelul sistemului nervos central; trecerea excitației prin rețelele nervoase și formarea semnalului efector; conducerea semnalului nervos central spre mușchi; excitarea mușchiului și apariția acțiunii motrice. În medicină - după V. Rusu (1983) -, reacția reprezintă orice modificare produsă în organism sub
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
este viteza de reacție, prin care se înțelege timpul latent al reacției, care poate fi simplu și complex. Pentru manifestarea vitezei de reacție, intră în acțiune cinci componente: apariția excitației în receptor; transmiterea excitației la nivelul sistemului nervos central; trecerea excitației prin rețelele nervoase și formarea semnalului efector; conducerea semnalului nervos central spre mușchi; excitarea mușchiului și apariția acțiunii motrice. În medicină - după V. Rusu (1983) -, reacția reprezintă orice modificare produsă în organism sub efectul unui agent patogen de o substanță
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se întâlnește ori de câte ori arcul reflex este întrerupt în unul dintre segmentele sale printr-un proces patologic oarecare; de ordin calitativ - se disting prin două tipuri ale reflexelor osteotendinoase: pendularitatea reflexului și inversiunea reflexului. Reflexe patologice în leziuni medulare - apar la excitații cutanate ale membrului inferior, nociceptive, în urma cărora se obține flexia piciorului pe gambă, a gambei pe coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
coapsă și a coapsei pe bazin. Același excitant nociceptiv produce uneori: reflexul de triplă flexie încrucișat; reflexul de extensie ipsilateral, reflexul de masă. La ciupirea tegumentelor membrului inferior, apare: o triplă flexie a membrelor, micțiune, defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian și Gașpar (1993), principalele reflexe tranzitorii specifice nou-născutului, sugarului și copilului mic sunt: a) reflexul Moro, numit și reflex de îmbrățișare, prezent încă de la naștere și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
imprimă bruște împingeri pacientului, care, prin balansări, caută să-și mențină echilibrul; sunt reflexe de rectitudine); d) mobilizarea simplă articulară, ce excită proprioceptorii tendonului și capsulei articulare; e) efectul vizual, urmărirea mișcării segmentului și efectul auditiv al comenzilor kinetoterapeutului; f) excitația pielii de deasupra mușchiului (masajul cu gheață, ciupiturile, ionizarea cu histamină) etc. REGLARE (de la regla < fr. régler; engl. regulation, adjustment)- Menținerea în echilibru a funcționării unui sistem complex, menținerea unui proces în cadrul normelor, în ciuda perturbărilor externe (Larousse, 2006). Sub raport
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
rezistenței este timpul în cursul căruia omul este capabil să mențină intensitatea activității (Demeter, 1981). Rezistența musculară depinde de: forța musculară; valoarea circulației musculare; integritatea metabolismului muscular; un complex de factori care țin de sistemul nervos central (motivație, stare de excitație sau inhibiție corticală), cât și de starea generală de boală sau sănătate, echilibru neurovegetativ și endocrin (Sbenghe, 1996). Este necesar ca în procesul de recuperare să se testeze, pe lângă forța musculară, și rezistența mușchiului, în sensul evidențierii capacității de menținere
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
tactilă, termică, dureroasă); sensibilitatea profundă (mioartrokinetică, vibratorie, barestezică); sensibilitatea sintetică (diferențiată): simțul localizării tactile și dureroase (topognzia), simțul discriminării tactile și dureroase, simțul dermolexic, simțul stereognosic. Tulburările obiective de sensibilitate pot fi ordonate în următoarele categorii: hiperestezie (perceperea exagerată a excitațiilor dureroase), hiposau anestezia (diminuarea sau abolirea senzațiilor determinate de diverși stimuli). După T. Sbenghe (1987), regulile în reeducarea sensibilității au în vedere următoarele aspecte: indiferent de tipul de stimulare, trebuie să fie efectuată sub privirea pacientului, apoi i se acoperă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
fac parte cele de contact și presiune; de temperatură, grupate în senzații de cald și rece; de durere. Totalitatea stimulilor proveniți pe cale tactilă de la obiectele cu care se acționează formează subiecților o anumită obișnuință, ca rezultat al sistematizării proceselor de excitație în scoarța cerebrală, formând astfel stereotipul dinamic al fenomenelor de acomodare ce se dezvoltă în nervi și centrii nervoși. b) Senzațiile vizuale - sunt de lumină și culoare. Omul percepe obiectele colorate într-o nuanță cromatică ce corespunde lungimilor de undă
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
între fazele identice ale undelor sonore care pătrund în urechi. d) Senzațiile kinestezice, numite și musculo-articulare, ne informează despre mișcarea și poziția diferitelor părți ale corpului. Alături de senzațiile de echilibru, cele kinestezice alcătuiesc grupa senzațiilor proprioceptive, în care sunt reflectate excitațiile produse în interiorul organismului și în special în mușchi. În timpul efectuării mișcărilor, simțul kinestezic ne informează permanent despre caracterul lor, oferind scoarței posibilitatea să comande următoarele acțiuni. După M. Epuran (1976), simțul kinestezic informează scoarța despre: poziția părților corpului - permite stabilirea
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
mult sau mai puțin profundă, o consecință a incapacității subiectului de a răspunde adecvat la situație. Afluența excitanților este excesivă în raport cu toleranța aparatului psihic, fiind, de fapt, vorba despre un eveniment foarte violent (emoție puternică) sau despre o acumulare de excitații sumate; în aceste condiții, subiectul nu poate face față situației (Popescu-Neveanu, 1978). Probleme deosebite apar în cazul unui traumatism cranian rezultat prin lovirea capului, deseori asociat cu leziuni ale creierului. Poate fi o simplă contuzie, iar în cazul în care
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
ales în zilele ploioase. A ajuns parte din el. Nici nu-și imaginează cum ar putea trăi fără ea. Îi amintește de Pollio, de începuturile relației lor tulburi, uneori furtunoasă, alteori fructoasă, de Illyricum, când a simțit pentru prima dată excitația pe care ți-o oferă câmpul de bătaie. Ce zile minunate! Refuză însă să se gândească cum a căpătat-o. Într-un mod cât se poate de puțin glorios. Ieșind dintr-un fort de lemn împresurat, s-a împiedicat de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
dacă le-ar cuceri cineva, ar putea deveni o primejdie pentru noi... Pe nesimțite, mâna se pune să urmeze curba descendentă a umerilor, se hazardează ezitantă sub marginea tunicii, tremură în fiorată în timp ce se adâncește în depresiunea dintre sâni. Dar excitația nu se produce. Se ridică ursuz în picioare și se duce să se așeze pe un scaun pătrat, cu spătarul și picioarele perpendiculare. — Ce rost are să te temi de cutare sau de cutare? o întrebă cu asprime, înălțând ochii către
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
va mai putea face nimic. Cel mult s-o urmeze în exil. Ducă-se învârtindu-se! Vipsania n-o să mai aibă dreptul să contracteze o altă căsătorie legală cu un cetățean liber! Măcar atâta mulțumire să aibă. Inexplicabil, starea de excitație dispare. Privește agasat în jur și ia din nou contact cu realitatea. Îl vede pe Toranius spio nându-i mișcările și mimica. — Cât ceri pe ei? întreabă cu jumătate de gură. Neguțătorul se plesnește zgomotos cu palmele peste coapse. — O nimica
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cred să-mi mai fie vreodată frică de ceva, Îi zise Macomber lui Wilson. Nu știu ce mi s-a Întâmplat când m-am luat după primul bivol. Era ca și cum s-a spart un dig În mine. Eram Într-o stare de excitație pură. — Asta face bine la ficat, zise Wilson. Ciudate chestii se mai Întâmplă și cu oamenii. Fața lui Macomber strălucea. — Să știi, s-a Întâmplat ceva cu mine. Mă simt cu totul alt om. Soția sa tăcea, privindu-l ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pregătea să o pătrundă. Văzând scena aceea, care sigur nu era nouă pentru el, Balamber, deja tulburat de frumusețea tinerei fete, se simți inundat de o căldură pe care o cunoștea bine, căldură ce preceda totdeauna o crudă și nestăvilită excitație. O arteră prinse să-i pulseze la gât. — Așa! bolborosea Rutger triumfător, ținând într-o strânsoare de fier încheieturile copilei, sub privirile îngrozite și neputincioase ale tânărului Waltan, care încerca în zadar să se ridice să o ajute. — Așaaa, bravo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
și le conectezi la galvanometrul unui poligraf, pentru a măsura, pe baza conductibilității electrice, viteza cu care se urcă apa din rădăcină În frunze, vei putea obține un model de semnal, asemănător oarecum cu cel al unui om expus unor excitații senzoriale. Un condamnat pe scaunul electric nu suferă mai mult decât o mușcată sau o begonie căreia Îi arzi frunzele. Mai mult, durerea se transmite de la o plantă la alta cu o intensitate ce se amplifică În progresie geometrică. Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
oficial, neținând seama de urmele de noroi pe care pașii săi le lăsaseră pe podeaua lustruită, vopsită în roșu. Fără a se opri pentru schimbul obișnuit de amabilități, începu să țipe. Ați auzit noutățile? aproape că urlă în starea de excitație nervoasă în care se afla. Maimuțele îl amenință pe fiul meu. Amenință doamnele din comunitate și perturbă liniștea. Distrug atmosfera religioasă a întregii curți. Trebuie să le eliminăm neîntârziat. Inspectorul sanitar șef fu luat prin surprindere de vehemența acestuia. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
făcută de Richard Serra, două foi de metal impozante, îmbinate într-un unghi care îmi dădea senzația de echilibru. Stând între ele și privind în sus, o doză de adrenalină era garantată: în egală măsură, senzații de claustrofobie și de excitație amețitoare. Ultima pe lista preferințelor mele era o uriașă femeie goală. A dracului de tipică pentru toți bancherii ăștia. Pentru a fi un echilibru, ar fi putut să comande și un bărbat gol care să se uite la ea, împodobit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ar fi făcut să sar în sus dacă nu m-ar fi ținut el. — Arde cumva cina? —Îți pasă? Mă strânse și mai tare. — Nu prea. De fapt, nu, deloc. I-am mușcat din nou buza de jos. Fiorii de excitație îmi treceau atât de repede pe șira spinării, încât credeam că mă conectase la o priză fără știrea mea. —Spune-mi ceva, Sam. Sunt primul băiat de școală privată pe care l-ai avut? m-a întrebat sărutându-mă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
atunci. Târziu am aflat că scula era un vibrator. Conți avea unul și-l folosea cu multă aplicațiune. Pot să continui. Am venit și a doua seară. Și a treia. Și a patra. Speram să mai văd femeia aceea, o excitație a imaginației, a dorinței, a scârbei, a milei și multe altele se adunau, se învolburau în mine, pe zi ce trecea, cu fiecare seară în care ea nu mai apărea. După patru-cinci astfel de pânde, m-am hotărât să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
priveam pe Lia și-mi venea să plec, chiar în același moment, de lângă ea. În același timp simțeam cum pur și simplu urca în mine dorința de a o avea. Aș fi răstignit-o acolo, în plină adunare. Valuri de excitație urcau în mine. M-am tras mai aproape de ea. Am dat s-o mângâi pe șold. Mi-a dat peste mână, foindu-se nemulțumită. Am coborât cu mâna totuși spre genunchiul ei. M-a împins, șoptind: „Stai liniștit, e lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]