1,082 matches
-
najul narator din opera epică. Indicii textuali sunt de tip gramatical (persoana întâi a verbului, a pronumelui sau adjectivului pronominal posesiv: eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - L. Blaga), de tip lexicosemantic sau stilistic (deictice, interjecții, interogații și exclamații retorice, epitete calificative, topică afectivă, pauze expresive marcate prin puncte de suspensie etc.: Ah, pentru cine sunt largile / vremi? Pentru cine catargele? // O, aventura, și apele! / Inimă, strânge pleoapele! Eul liric poate fi desemnat și prin persoana întâi plural, devenind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Indicii textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice, aserțiuni, reflecții, judecăți de valoare atribuite eului liric etc. - Tipurile de discurs specifice sunt monologul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
3. Construiește un enunț în care să folosești o locuțiune/expresie care să conțină substantivul gând. 4. Menționează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 5. Selectează două secvențe din text în care se utilizează stilul direct. 6. Explică rolul exclamației retorice: Ce numi explica femeia aceasta! 7. Prezintă semnificația unei figuri de stil utilizate în textul citat. 8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului epic. 9. Comentează, în 60-100 de cuvinte, următoarea secvență din text: Poate că
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gând (cu bucurie) etc.] Nu avea de gând să renunțe./ A rămas dus pe gânduri, fără să răspundă. 4. Perspectiva narativă este internă, subiectivă. 5. stilul direct: — Dar iubești?... Nu ești geloasă?... Nu ești neliniștită?... Nu cred în iubire. 6. Exclamația retorică are rolul de a evidenția implicarea afectivă a persona ju luina rator, reliefând admirația cu care o privește pe femeia de care este îndrăgostit. 7. Comparația utilizată în enunțul Retras în firida aceea [...] parcă mă afundam întrun vis se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
viziunea sa, în relația dintre semnificat și semnificant, fiindcă lipsește între ele situația de alăturare posibilă, întîlnită în cazul simbolului. În interiorul sistemului limbii însă, raportul dintre semnificat și semnificant este explicabil. Existența unor redări (iconice) ale realității (prin onomatopei și exclamații) nu pune în discuție problema arbitrarului, căci, dacă în aceste cazuri legătura naturală dintre sunete și sens este evidentă, corespondența nu este totuși universală, fiindcă rămîne marginală în interiorul unui sistem lingvistic, iar limbile nu le atribuie în mod identic caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
incidență; (5) figuri de elocuție: prin extensiune (epitetul, pronominația), prin deducție (repetiția, metabola, gradația), prin relație (adjuncția, conjuncția, disjuncția), prin consonanță (aliterația, paronomaza, antanaclaza, asonanța, derivația); (6) figuri de stil: prin emfază (perifraza, conglobația, suspensia, corecția), prin întorsura frazei (interogația, exclamația, apostrofa, întreruperea, subiecția, dialogismul), prin apropiere (comparația, antiteza, retroversiunea, entimema, paranteza, epifonemul), prin imitație (hipotipoza, armonismul), parafraza și epifraza; (7) figuri de gîndire ce apar ca efect al imaginației, raționamentului sau al dezvoltării: prin imaginație (prosopopeea, fabulația, rectificarea), prin raționament
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2002. RN MONOLOG. Monologul este una dintre posibilitățile de realizare a discursului vorbit, cealaltă posibilitate fiind dialogul, și se caracterizează prin accentul pus pe locutor, printr-un cadru unic de referință, prin absența elementelor metalingvistice și prin prezența (frecventă) a exclamațiilor. În cazul monologului, locutorul gîndește cu voce tare, producînd un mesaj al cărui destinatar este el însuși, printr-o dedublare a subiectului enunțării. O astfel de dedublare poate conduce uneori la folosirea pronumelor de persoana întîi și a doua sau
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul, și arhanghelul Gabriel în omilia 1, sau între Petru și iudei, de Rusalii, în omilia 10), în care sunt ilustrate în manieră dramatică implicațiile teologice și morale ale textelor. Dintre figurile de stil, Leontie preferă exclamația, apostrofa, anafora, paralelismul între părțile frazei cărora li se adaugă uneori rima. El utilizează totodată un mare număr de cuvinte care, până la el, nu se întâlnesc în altă parte, între care numeroase cuvinte compuse (de exemplu, perechea monoglôssos și poikiloglossos
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
legi aprobate astă-vară, atunci când deputații au instituit republica parlamentară, dintr-un impuls vindicativ și de autoconservare față de regimul piramidal preconizat de dl Lucinschi, făcând din „stânga” „dreapta” și invers. Din mijlocul acestui zumzet difuz, în Parlament s-au auzit doar exclamațiile ritoase ale lui Voronin - comunistul cu idei puține, dar fixe: „Vom merge pân’ la capăt. Pe comuniști n-o să-i biruie nimeni!”. Intrigile de alcov, minciuna și scamatoria, nesfârșitele schisme dintre democrați, abil întreținute de manipulatorii din culise, au sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
bine lucrătura timpului. Multă vreme interzisă, tema unirii se zbate neputincioasă doar în străfundurile câtorva conștiințe. Restul e tăcere... O tăcere care închide aproape ermetic cercul tematicii unioniste. Rămân pe din afară, ca niște excrescențe, „falșii gorniști”, cei pentru care exclamația gratuită ține loc de faptă. Agitația lor respingătoare are darul să întunece și mai mult un subiect care abia licărește. (Va trebui evaluat și arătat opiniei publice, cu mult curaj și luciditate, răul imens pe care l-au făcut (îl
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
recoltăm în anii din urmă, ca niște brancardieri ai iluziilor pierdute (răpuse), au - cântărite cu luciditate și onestitate - o cauzalitate precisă. Judecând fără parti-pris faptele și evenimentele în care am fost implicați cu toții, vom vedea că la inhibanta și dezarmanta exclamație „Nu s-a schimbat nimic, totul a rămas pe vechi!”, vehiculată de diverși sceptici de serviciu, putem riposta cu o constatare mai puțin exasperantă în grafia ei, însă la fel de bătăioasă și categorică: „Pentru că n-am vrut, n-am știut să
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mică observație asupra comportamentului social, cultural și politic al „martirilor” - comportament nu întotdeauna cinstit, corect și logic - era etichetat imediat - bineînțeles în numele poporului - drept un vândut, un nepatriot pus în slujba dușmanilor etc. „Nu te atinge de cele sfinte” - era exclamația mânioasă cu care ți se cerea să-ți reprimi observațiile critice. Așa a început să funcționeze pe pământ basarabean un clișeu pe care 1-am numit - parafrazându-1 pe H.-R. Patapievici - vulgata „marelui patriot și unionist”. Schema descrisă sumar mai
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
își cer dreptul la exprimare!). Au fost scoase la suprafață vicii și maladii monstruoase, s-au pus pe balanța patriotismului local motivații subversive și mai puțin subversive - toate cu intenția de a desființa preopinentul. În acest război al demolărilor umane, exclamația lui Grigore Vieru „Oprește-te, bădăranule!”, adresată lui Em. Galaicu-Păun, mi se pare cea mai benignă, deși deloc potrivită cu imaginea sa de ființă corectă, delicată și generoasă. ...Polemica la scriitorii basarabeni, așa cum ni s-a înfățișat până acum, este
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Primărie - Direcția Cultură) care recită și cântă frumos, ori, în dependență de posibilitățile financiare ale editurii și ale autorului, sunt invitați studenți de la Institutul de Arte, care joacă un mini-spectacol tematic. Oricum, lansările de acest tip stau întotdeauna sub semnul exclamațiilor și al surprizelor artistice, care te fac să uiți motivul întâlnirii. Mai sobră, aș spune chiar rigid-solemnă este lansarea de tip academic. Cuvântările, garnisite cu citate din Platon și Hegel, sunt pregătite din timp și rostite ca de la catedră, fără
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
arhetipale și a formelor ideale, are rime îmbrățișate și împerecheate, muzicalitate creată prin repetarea vocalelor o și u, inversiuni ("Îl lasă-n pacea întâie-a lui"), anacoluturi care dau impresia de spontaneitate, interogații retorice ("Dar plodul? Vezi Duhul sfânt făcut sensibil?"), exclamația ("urcă-n soare și cunoaște!"), verbe la prezentul etern. "Oul dogmatic" se înscrie în ciclul inițiatic, consacrat misterului nunții cosmice. Ieșirea din sine a spiritului creator (nunta împlinită) înseamnă moarte. Oul cu plod" poate semnifica Duhul Sfânt care plutește deasupra
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
se rupe la intervenția socrului, care-l duce la schit ca să scape de magie după "patruzeci de zile, post, mătănii și molitve". Întâmplarea este relatată la persoana I, într-un stil caracterizat prin oralitate, cu locuțiuni și expresii populare, interjecții, exclamații, vocative, forme lexicale populare sau regionale, forme fonetice specifice. Acțiunea se petrece într-un plan obiectiv, al realității, și în unul subiectiv, al fabulosului mitic, plan care tulbura subconștientul uman. Caragiale valorifică în această nuvelă mitul folcloric al vrăjitoarei malefice
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
narațiunea sau stilurile în diferite perioade istorice. 5: Niveluri ale narației În fragmentele de la d) la g) din Of Old People de Couperus, una din expresii a rămas neschimbată pe tot parcursul analizei: "Of! Acea voce a lui Steyn!" Această exclamație arată cîteva dintre caracteristicile utilizării limbajului emotiv adică, utilizarea limbajului care vizează exprimarea de sine a vorbitorului în legătură cu ceea ce se vorbește. Elementul acestei expresii care subliniază o funcție emotivă este cuvîntul "Of!" Semnul exclamării este o reprezentare grafică a unei
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și a grijii față de semeni. Și arta o consideră doar o formă de confort social. De aceea, poate, interesul pentru diferite opere de artă, pentru peisaj se înscrie în fraze fără relief, strict informative, dar și în naive și entuziaste exclamații. Călător prin Europa începutului de secol XIX, G. relatează, se uimește, dă seamă, este „împuns de cuget”, se lamentează, socotește, se spovedește. Descoperă lumea mirat, dar se mișcă fără stinghereală, fără multe spaime și nedumeriri, ceea ce ar putea trimite la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287310_a_288639]
-
ceea ce dă impresia unui tablou poantilist („Codru, verde lăicer,/ Cu lăute-n gușe, cuci,/ Soare, galben semincer,/ [...] Vultur, fulger pe Rarău,/ Frunză-n dungă și haiduci,/ Ziua, clopot peste hău,/ Cer bucovinean, ștergar”). Regionalismele (burdujel, malaiște, lăicer, calamăr), interjecțiile și exclamațiile naiv admirative („Măi și măi, crește aurul în clăi” sau „Ce muiere, măi, și luna”) sunt destul de rare, iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are rostul de a întrerupe aglomerarea suavităților. Și în versificație tiparul folcloric face loc unor rafinate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
se înapoiaseră” din propoziția 14; „ceilalți” din „ca și ceilalți” este în legătură cu frații și surorile, menționați anterior, sau familia Water sau chiar poate cu mama sa decedată și Tizzie Dunn; iar referirea la „acasă” de la sfîrșit își are ecoul în exclamația „Acasă!” Toate aceste legături coezive nu diminuează caracterul narativ distinct al propoziției 16, în ce privește deictica, aspectul, forța de trimitere spre viitor, verbul dinamic ce exprimă clar o schimbare de stare, și folosirea unui participant deja predominant în text („ea”, Evelina
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
lui Gabriel, dar redate Indirect, dacă sînt lipsite de propoziția-cadru ar putea fi clasate drept Gîndire Indirectă Liberă. Este aceasta o formă hibridă de maximă flexibilitate, care poate suporta toate idiosincrasiile exprimării, ale cîmpului lexical, ale dialectului, epitetelor și ale exclamațiilor personajului, ca și cum ar fi vorba de o redare directă, cu singura condiție că mecanismele de orientare gramatică ale deixisului, timpurile și pronumele, sînt acelea ale naratorului și ale narațiunii. Ajungînd acum la un punct în care putem distinge un total
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
al Discursului Indirect sau al opțiunii naratoriale pentru 1, 2 și 3 (timp gramatical, pronume și inamovabilitate grafologică), dar și o opțiune DD sau caracterologică pentru 4, 5 și 6 (sintaxa propoziției regente - observabilă mai ales în interogative, imperative și exclamații; fără complemenți; deixisul spațiu/timp al personajului și lexic/coloratură). Dar Discursul Indirect Liber nu este pur și simplu a combinație judicioasă de caracteristici DD și DI, nu doar o cale de mijloc între acestea două. Atît Discursul Direct, cît
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ambreiate Putem produce un enunț care conține ambreiori și care are legătură cu situația de enunțare; vorbim atunci de enunț ambreiat. Cel mai adesea, acest tip de enunț conține, pe lîngă ambreiori, și alte urme ale prezenței enunțiatorului: aprecieri, interjecții, exclamații, ordine, interpelări ale co-enunțiatorului... Fragmentul următor este un exemplu tipic de enunț ambreiat: Sebastian are viitorul în față. A învățat multe anul trecut în Sierra Nevada, odată cu decepția ocupării locului șase. Va învăța lecția de astăzi. Și apoi, veți vedea
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
profilează imens/ pe cerul înstelat/ pumnul strâns al piscurilor înălțat ca un steag". Primele volume surprind măcar prin inovațiile stilistice, prin retorismul adresării. Astfel în Anna-Mad se revalorifică vechi motive romantice, există o oarecare prospețime a limbajului poetic atât în exclamațiile retorice ("o, melancolia atlasului geografic!", "Ce echinocțiu nesperat/ între zi și noapte,/ Anna-Mad,/ Ce resemnată eternitate" - fie ele și sub forma unor avertismente: Sunt îndrăgostitul algelor, Anna-Mad,/ îți spuneam atunci, sunt spărgătorul de visuri/ teme-te de mine!"), cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sufletul, întunericul dominant și fantasmaticul sunt părți ale realității. Atunci când spiritul se simte copleșit de invazia umbrelor, feminitatea aceasta tulbure se dovedește adesea salvatoare. Voce fără trup, venind din înalt, dar și din negură, destramă iluzia și lasă loc renașterii. Exclamațiile care pigmentează textul țin poate de retorica romantică, dar structura poemului e apropiată de cea a alegoriei baudelairiene. Spațiul exterior e cel al angoasei care își ia libertatea să capete proporții "cosmice". Lumina este "închisă", "asediată", pentru a avea acces
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]