358 matches
-
ale rromilor. 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicare orală. Structurarea mesajului ... Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Intonarea propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare (actualizare). Elemente de comunicare nonverbală - gesturi, mimică (actualizare). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - inițierea, menținerea și încheierea
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
s, t, u, v, z. Reprezentarea literelor postpoziționale, a diftongilor și a grupurilor de litere aspirate se găsesc în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 772bis/2011, pag. 227 (a se vedea imaginea asociată). ● Citirea cuvintelor. Citirea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative. ● Textul. Titlul. 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicarea orală ... Comunicarea - schimb de informații între persoane. Formularea mesajului oral - Cuvântul - utilizarea corectă a cuvintelor din vocabularul activ. - Propoziția - formularea de propoziții logice din punct de vedere gramatical. - Componentele comunicării dialogate
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Citirea textelor scurte (50 de cuvinte). 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicarea orală ... Comunicarea. Elementele comunic��rii orale (emițător, receptor, mesaj). Formularea mesajului oral - Cuvântul - cuvinte cu sens opus, cuvinte cu sens asemănător. - Propoziția - intonarea propozițiilor enunțiative, interogative și exclamative. - Dialogul - formule elementare de inițiere, menținere și încheiere a dialogului. b) Comunicarea scrisă ... Procesul scrierii - Literele mici și mari ale alfabetului limbii rromani. - Prezentarea și scrierea corectă a combinațiilor de litere. - Despărțirea cuvintelor în silabe. - Așezarea textului în pagină. Ortografia
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Delimitarea textului în fragmente logice. ● Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul. 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicarea orală ... Componentele comunicării dialogate. Adaptarea la particularitățile interlocutorului. Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. Intonarea propozițiilor exclamative, enunțiative și interogative (actualizare). Dialogul (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare. Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimică). Realizarea următoarele acte de vorbire: - inițierea, menținerea și încheierea unui dialog; - recunoașterea și descrierea unei persoane sau a unui obiect
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
ale rromilor. 2. FORMAREA CAPACITĂȚII DE COMUNICARE a) Comunicarea orală. Structurarea mesajului ... Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularitățile interlocutorului (actualizare). Formularea ideilor principale (actualizare). Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ (actualizare). Intonarea propozițiilor enunțiative (propriu-zise și exclamative) și interogative (actualizare). Alcătuirea de dialoguri în situații concrete sau imaginare (actualizare). Elemente de comunicare nonverbală - gesturi, mimică (actualizare). Se recomandă ca elevii, folosindu-și deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire: - inițierea, menținerea și încheierea
ANEXĂ din 4 octombrie 2011 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 5.528/2011 privind aprobarea programelor şcolare integrate prin care se realizează educaţia de bază în cadrul programului "A doua şansă" - învăţământ primar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236834_a_238163]
-
Propoziția simplă; Părți principale de propoziție (Subiectul; Predicatul); Părți secundare de propoziție (Atributul; Complementul obiect direct și indirect; Complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, concesie, opoziție Tipuri de frază: asertivă, interogativă (directă și indirectă), exclamativă, emfatică, impersonală Sintaxa frazei: Propoziția simplă; Propoziția principală; Propoziția secundară subordonată (Propoziția completivă directă și indirectă); Propoziția circumstanțială concesivă NOTĂ: Anexa 2 PROGRAMĂ ȘCOLARĂ Limba și literatura italiană maternă Clasa a X-a NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul de Limba și
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
părți principale de propoziție (subiectul; predicatul); părți secundare de propoziție (atributul; complementul obiect direct și indirect; complemente circumstanțiale: de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop, de concesie, de opoziție) Tipuri de frază: asertivă, interogativă (directă și indirectă), exclamativă, emfatică, impersonală ● Sintaxa frazei: propoziția simplă; propoziția principală; propoziția secundară subordonată (propoziția completivă directă și indirectă; propoziția circumstanțială concesivă. Vorbirea directă și indirectă. Propoziția completivă de agent. Propoziția circumstanțială (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop). Propoziția
ORDIN nr. 5.866 din 26 septembrie 2012 privind aprobarea programelor şcolare de Limba şi literatura italiană maternă pentru clasele a IX-a şi a X-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246139_a_247468]
-
în comunicare) De cantitate ● Postpoziția Postpoziții (kadar, icin, gibi, gore) Conjuncțiile de coordonare Copulativă (ve, veya) ● Interjecția Interjecții din limbajul uzual (Ah!, Eh!, Aman!) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complementul direct V. Tipuri de enunț Enunțul asertiv, enunțul interogativ, enunțul exclamativ, enunțul injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VII-a 1. 1.4. Îndeplinirea unor instrucțiuni 2.2. Formularea de întrebări simple │- minidialoguri pentru activități de │ │în situații de comunicare uzuală │simulare/joc de rol Forme
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
în comunicarea uzuală (Ah!, Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) IV. Sintaxa propoziției Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement de direcție Conectori (indicatori temporali: ilk once, daha sonra, sonunda) V. Tipuri de enunț asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Competențe specifice și forme de prezentare a conținuturilor Clasa a VIII-a 1. Forme de prezentare a conținuturilor 5.2. Manifestarea interesului pentru│- expoziții de afișe, pliante, │ │normele culturale din spațiul │broșuri și produse specifice │ │turcofon │- documente video referitoare
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
Eh!, Aman!) Onomatopee (tak, șir, kut, gurul, miyav, hav) Interjecții compuse IV. Sintaxa propoziției și a frazei Subiectul Predicatul Complement direct Complement adverbial Complement postpozițional Complement de direcție Conectori (indicatori temporali și cauzali) V. Tipuri de enunț Asertiv, negativ, interogativ, exclamativ, injonctiv Sugestii metodologice Planificările calendaristice elaborate pe baza programelor vor fi structurate pe unități de învățare și vor însoți parcursul întregului an școlar pentru a garanta abordarea unitară a implementării curriculumului. În planificarea și în proiectarea didactică (selectarea și detalierea
ORDIN nr. 5.113 din 1 septembrie 2015 privind aprobarea programei şcolare pentru disciplina Limba turcă - limba modernă 2, clasele a V-a - a VIII-a. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265425_a_266754]
-
răspunde! - e 13. Și-o întreb și nu-mi răspunde — e 14. Și mă mir - ce i-am făcut!" - b Fiecare strofa se încheie cu versul „Și mă mir - ce i-am făcut!" care constituie unul dintre laitmotivele textului. Sensul exclamativ al acestui vers (căruia i se adaugă, în final, o nuanță interogativa) sugerează mirarea, dezorientarea și mâhnirea celui care se consideră nevinovat. Al doilea laitmotiv se constituie, de fiecare dată, în jurul versului al cincilea al strofei: „Mai știu eu ce-
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
timp aceasta nu a fost prima colaborare dintre cele două companii obeliscul este realizat din beton mozaicat iar împrejmuirea este asigurată de un gard acoperit cu tablă semnul exclamării numit și semnul mirării marchează grafic intonația frazelor și a propozițiilor exclamative sau imperative ismail este compus din ochi favoriți și rochie instrumentul are ca precursori un vechi instrument bizantin numit tabura și instrumentul turcesc numit saz rolul său a fost cercetarea fenomenelor de tunelare a electronilor în semiconductori manganul se dizolvă
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
conține și numai un singur cuvânt, ca de exemplu în propozițiile: "Mergi!", "Bine.", "Plouă.", "Da.", "Atât.". Propozițiile fără subiect sau predicat se numesc "eliptice de subiect", respectiv "eliptice de predicat". Propozițiile se pot împărți în afirmative, negative, interogative, imperative și exclamative. Cele afirmative sunt enunțiative sau declarative. În cazul propozițiilor negative, cel care vorbește (sau scrie) face opusul unei afirmații. În cazul propozițiilor interogative vorbitorul folosește o întrebare, de exemplu cu scopul de a afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
afla ceva nou. Ca orice propoziție, propozițiile interogative pot conține variabile cu valori neprecizate sau necunoscute, reprezentate de cuvinte interogative ca adverbe (unde, când, cum, cât) și pronume interogative (cine, care, ce,câți). În sfârșit, și un exemplu de propoziție exclamativă: "Ce repede ai alergat!". În sens matematic, o propoziție matematică este o succesiune de afirmații care ori se poate demonstra, ea fiind atunci "demonstrabilă", ori nu trebuie a fi demonstrată, fiind atunci "axiomatică". În logica booleană propoziția (aserțiunea) este un
Propoziție () [Corola-website/Science/298470_a_299799]
-
zar", care exprimă faptul că un răspuns negativ la întrebare i s-ar părea neverosimil vorbitorului. Exemple: "Zar deca ne spavaju?" „Chiar / Vrei să spui că nu dorm copiii?”, "Zar juče nije padao sneg?" „Ce! N-a nins ieri?” Propoziția exclamativa se poate realiza nu numai prin intonație, ci și cu ajutorul unor particule specifice (vezi exemple în secțiunea Particulă). Subiectul gramatical exprimat prin substantiv sau pronume este la nominativ. Există și subiect numit „logic”, care este la alt caz: Predicatul se
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
În gramatica tradițională, interjecția este o parte de vorbire neflexibilă folosită de obicei exclamativ, care exprimă o senzație, un sentiment, o stare fizică sau sufletească, o manifestare de voință, un îndemn, o chemare etc.. Se caracterizează în general prin lipsa conținutului noțional, și prin posibilitatea limitată de a se integra în propoziție. Interjecția este
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
vorbite, în special registrului de limbă familiar. Sensul ei pragmatic se precizează adesea în vorbire cu ajutorul intonației, al gesturilor și al mimicii. Există diferențe între gramatici ale diferitelor limbi și între diferiți lingviști privitor la ce cuvinte neflexibile și folosite exclamativ intră în clasa interjecțiilor. În gramaticile limbii române și onomatopeele sunt considerate o categorie a interjecțiilor. La fel și în gramatici ale limbii franceze, ale limbii sârbe, ale limbii croate. În gramatici ale limbii maghiare se observă o ezitare în
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
A. Jászó le include printre interjecții, iar pentru Gerstner 2006 „constituie o grupă specială a interjecțiilor și a onomatopeelor”. Crystal 2008 amintește de limita neclară dintre interjecțiile provenite din manifestări sonore nearticulate și cuvintele cu conținut noțional folosite în mod exclamativ: "excellent" „excelent”, "lucky devil" „norocosule”. Acestea sunt considerate interjecții, de exemplu de către Grevisse 1964 ("ciel" „cerule”, "courage" „curaj”), Dubois 2002 ("ciel", "encore" „mai”), Barić 1997 ("naprijed" „înainte”, "živio" „trăiască”) și Bărbuță 2000 ("ajutor", "rușine"). Acesta include aici și sintagme ("Doamne
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
Barić 1997 ("naprijed" „înainte”, "živio" „trăiască”) și Bărbuță 2000 ("ajutor", "rușine"). Acesta include aici și sintagme ("Doamne sfinte și părinte"), și chiar propoziții ("Acu-i acu!"). Pentru Avram 1997 cuvintele de acest fel sunt doar alte părți de vorbire folosite exclamativ, însă sintagme și propoziții ca "pe naiba" sau "Doamne ferește" sunt pentru ea locuțiuni interjecționale. În gramatici ale limbii maghiare nu apar astfel de entități ca interjecții. Interjecțiile sunt la origine reacții sonore involuntare, instinctive, nearticulate, la factori externi cu influență
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
între elemente: "haida-de", "cuțu-cuțu". Unele din cele repetate se pot scrie și cu virgulă: "nani, nani", iar unele compuse se scriu într-un cuvânt: "iacătă". Interjecțiile propoziții independente sunt urmate de semnul exclamării ca semn de punctuație final. Dacă sunt exclamative, și cele folosite în interiorul propozițiilor, fie că au sau nu funcție sintactică, sunt urmate de semnul exclamării, fără ca acesta să fie final: "Eu atunci haț! de sumanul moșneagului"; "Vai! am greșit!" Dacă nu sunt exclamative, majoritatea interjecțiilor folosite fără funcție
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
de punctuație final. Dacă sunt exclamative, și cele folosite în interiorul propozițiilor, fie că au sau nu funcție sintactică, sunt urmate de semnul exclamării, fără ca acesta să fie final: "Eu atunci haț! de sumanul moșneagului"; "Vai! am greșit!" Dacă nu sunt exclamative, majoritatea interjecțiilor folosite fără funcție sintactică în propoziție sunt despărțite de restul acesteia prin virgulă/virgule sau cuprinse între linii de pauză: "Am greșit, vai!"; "Aici e, vai, mai rău"; Aici e - vai - mai rău". Interjecțiile de adresare nu se
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
sau "Da li deca spavaju?" (ambele însemnând „Dorm copiii?”). Acest criteriu se referă la atitudinea vorbitorului față de ceea ce exprimă. Astfel, propoziția poate fi neafectivă sau neexclamativă (care nu lasă să se vadă starea de spirit a vorbitorului), ori afectivă sau exclamativă. Acest tip de propoziție poate exprima admirație, plăcere, surprindere, indignare, regret etc., distingându-se în vorbire prin intonație specifică, iar în scris prin punctuație (semnul exclamării). A se compara: Propoziția exclamativă poate fi marcată și prin cuvinte specifice: "ce" interogativ
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
vadă starea de spirit a vorbitorului), ori afectivă sau exclamativă. Acest tip de propoziție poate exprima admirație, plăcere, surprindere, indignare, regret etc., distingându-se în vorbire prin intonație specifică, iar în scris prin punctuație (semnul exclamării). A se compara: Propoziția exclamativă poate fi marcată și prin cuvinte specifice: "ce" interogativ cu valoare adjectivală sau adverbială, adverbul "mai" (Ce am mai râs!"). În unele gramatici, astfel de cuvinte sunt cuprinse în clasa gramaticală numită particulă. Exemplu din limba sârbă: Ala je lepa
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
pozitivă prin înțeles, de exemplu o propoziție interogativă totală. Astfel, "Nu vii mâine?" înseamnă de fapt "Vii mâine?" Invers, o propoziție formal pozitivă poate avea înțeles negativ, bunăoară o întrebare retorică precum " Cine ar fi crezut așa ceva?", sau una enunțiativă exclamativă ca "Tu mai lipseai de acolo!" După acest criteriu, propozițiile sunt analizabile sau neanalizabile. Propozițiile analizabile au o structură internă în care se identifică funcțiile sintactice ale componentelor lor. Ele pot fi clasificate după mai multe criterii. După natura părților
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]
-
propozițiile neanalizabile pot fi incluse în tipuri definite după unele criterii de mai sus. Propoziții neexclamative enunțiative, pozitive sau negative sunt răspunsurile date de cuvintele de afirmație și negație absolută "Da", "Nu", "Ba da". Primul poate fi interogativ ("Da?"). Propoziții exclamative sunt date de interjecții și substantive la vocativ: "Ah!", "Mamă!" Din punctul de vedere al statutului față de alte propoziții (vezi mai pe larg despre acesta secțiunea următoare), propozițiile neanalizabile pot fi independente (exemplele din paragraful anterior), coordonate ("Vine sau ba
Propoziție gramaticală () [Corola-website/Science/309934_a_311263]