612 matches
-
depășește „grația naturală” a dragostei românești prin „cosmicitatea categoriei departelui”. În secțiunea mitopoetică, dedicată Luceafărului, premisa e curioasă („ieșit din credințele populare ale patrimoniului zeiței Dochia, Zburătorul eminescian [...] se proiectează în personaje ca Sarmis legendarul ori ca istoricul Mușat”), iar excursul critic derutează nu rareori prin fuga pe trasee excentrice. Reinterpretarea poemului e justificată prin idei noi de poetică, psihanaliză și deconstructivism (prin Gaston Bachelard, C.G. Jung, Paul Ricoeur, Ernst Cassirer, Paul de Man, printre alții), iar la Eminescu autoarea găsește
PALEOLOGU-MATTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288627_a_289956]
-
demonstrează că pentru Dostoievski frumosul este o valoare fundamentală, ca autoafirmare a omului în lupta cu realitățile contrare aspirației spre armonie și echilibru. Analizându-i evoluția, K. vorbește, pe urmele lui Mihail Bahtin, despre polifonia romanului dostoievskian, prilej al unui excurs dens dedicat naratologiei. Un capitol identifică arhetipuri ale „psihologiei blestemate”, urmărită în sincronie: dedublarea (sensul metafizic al sciziunii sufletului uman) și corelarea asociativ-contrastivă a personajelor (conștiința sfâșiată, ca ipostază a dublului, în Demonii, Adolescentul și în Frații Karamazov, cu analize
KOVÁCS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287723_a_289052]
-
în slujba de căpătâi a Bisericii. În această rugăciune se cuvinte să avem o inimă neîmpărțită. Nici în laudă, nici în mustrare, conștiința creștinilor nu trebuie să se teamă de adevăr. Numai adevărul ne va face liberi (Ioan 8, 35). Excurs: drumul către libertatetc "Excurs \: drumul către libertate" Eleutheria - un nume de stradă, promisiune, nostalgie și destin. Am știut că acest orizont metafizic și social, individual și comunitar, era refuzat românilor din momentul în care am dorit, ca puști pasionat de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a Bisericii. În această rugăciune se cuvinte să avem o inimă neîmpărțită. Nici în laudă, nici în mustrare, conștiința creștinilor nu trebuie să se teamă de adevăr. Numai adevărul ne va face liberi (Ioan 8, 35). Excurs: drumul către libertatetc "Excurs \: drumul către libertate" Eleutheria - un nume de stradă, promisiune, nostalgie și destin. Am știut că acest orizont metafizic și social, individual și comunitar, era refuzat românilor din momentul în care am dorit, ca puști pasionat de figura lui Henri Coandă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care, luând asupră-ți povara erorilor săvârșite, primești în schimb nemăsurata libertate de a nu mai greși.” Cu acest a priori subiectiv - care învăluie cu seninătate orice discuție asupra sensului culpabilității -, dl Baconsky reînnoiește problema „decomunizării” României printr-un util excurs istoric ce compară situația țărilor europene marcate de pactizarea cu fascismul interbelic. Între acestea, Franța sau Germania ar fi putut indica beneficiile unei autentice „epurări” a societății civile de paraziții ideologiilor demente. Din nefericire, orice invitație la o dezbatere de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Derrida. La această primă concesie făcută paradigmei contemporane, volumul adaugă câteva ambiguități: criteriul neclar al ordonării „capetelor” sau uzul inegal al aparatului critic. O carte excepțională și unică în felul ei, Omul recent amestecă lungi note de lectură cu pedante excursuri bibliografice, intuiții poetice, paranteze polemice sau chiar inedite impresii de călătorie. Astfel croită, cartea poate fi citită de la sfârșit către început sau invers, fără ca impresia finală să se modifice prea mult. Genul aforistic, cultivat cu voluptate de autor, face atractivă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de un argument focal, capabil să-și centreze pe propria orbită argumentele-satelit. De la problema nașterii fizicii ca știință autonomă (¬12-¬14), cititorul este invitat după abia câteva pagini (¬19) la o digresiune pe tema „omului baroc”, iar apoi la un excurs despre complexele psihologice ale europeanului în epoca postiluministă (¬21). Această distribuție a tezelor într-un arhipelag de referințe livrești slăbește, de fapt, forța argumentului central. Ritmată de gustul pentru fragmentar și apetitul pentru exhaustiv, cartea riscă să fie citită doar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a excesului poate defini încă un fenomen de drept comun, unde obiectivitatea ar fi pur și simplu bruiată, dar nu depășită”1. Mărturii biblicetc "Mărturii biblice" În contextul recuperării filozofice contemporane a conceptului teologic de revelație se impune un scurt excurs istoric. „Descoperire” sau „manifestare” (termen redat în limba germană prin Offenbarung, dar menținut sub numele de apokálypsis în Vulgata Fericitului Ieronim), revelația este un concept esențial al teologiei creștine, foarte rar utilizat în vocabularul elenistic. Consemnăm sensul practic de „descoperire
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și notă lămuritoare la a doua ediție 9 Capitolul I Areopag Teologia pentru Moromete 19 Gazeta, între sinod și șezătoare 19 Predica scrisă 20 Misionarismul cultural 22 Șovăieli 23 În concluzie 25 Soarele și semiluna Ortodoxiei 28 Adevărul dificil 28 Excurs: drumul către libertate 30 Taxa de intrare 36 Mita și mitra valahă 38 Cartea de bucate 40 Profeții pustiei și glasul patriei 42 Ecouri balcanice 45 Tineretul ortodox 48 Absența reperelor 48 Conferințele duhovnicești 50 Criza parohiei și tentația pietistă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Koßakowski drept succesor al lui Adorno, după care l-a repudiat, numindu-l „trădător”. și astăzi, majoritatea specialiștilor vest-europeni în problemele Europei de Est sunt oameni de stânga. Rămân, peste decenii, întrebările inevitabile pe care le evocam la începutul acestui excurs, rezumabile astfel: ce s-ar fi ales de liberalismul european fără intervenția CIA10? știm acum mai bine cum au arătat raporturile intelectuale și ideologice transatlantice după ultimul război mondial. Ne-am reamintit că liberalismul este, mai mult decât un curent
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
publicate nu aveau o legătură directă cu activitatea Bibliotecii, directorul acesteia, Virgil Mihăilescu, urmărind doar cunoașterea instituției în rândurile exilului românesc. O rubrică interesantă, „Oameni și cărți de altădată”, încearcă să impună Emil Turdeanu, dar aceasta încetează după două numere, excursurile istoricului literar trecând în alte publicații, care aveau o ritmicitate mai alertă a apariției. De asemenea, prezența, încă de la primele numere, a lui Grigore Nandriș și a lui D. Găzdaru indică o mai accentuată orientare spre aspectele filologice și culturale
BULETINUL BIBLIOTECII ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285932_a_287261]
-
românesc se nuanțează și îmbogățește. Prevalentă, în activitatea lui B., se vădește orientarea căre lucrările de erudiție istorico-literară. Numele lui rămâne legat de „un prim panoramic al istoriei literare românești”, realizat în Istoriografia literară românească de la origini până la G. Călinescu. Excurs istoric și bibliografie a fenomenului de cultură reprezentat de „istoria literară”, încercare de identificare a configurațiilor și de determinare a valorilor în câmpul disciplinei, cartea vizează, totodată, „centrele de germinațiune a ideilor de istorie literară”, „formele de desfășurare a inițiativelor
BUCUR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285900_a_287229]
-
tema propriu-zisă a primelor capitole în care am de gând să dezvălui câteva aspecte definitorii privind mutațiile produse în perioada de tranziție de la medieval la modern în Europa central-răsăriteană, va trebui să arunc o scurtă privire critică asupra literaturii istorice. Excursul istoriografic nu s-a oprit decât asupra acelor cărți și studii ce reprezintă, în cele mai multe cazuri, opere devenite clasice, a căror construcție și orientare științifică au fost și au rămas o pildă. E vorba de o scurtă retrospectivă, fiindcă majoritatea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
în ambițioasa retrospectivă a americanului Francis A. Schaeffer, intitulată, How Should We Then Live? The Rise & Decline of Western Tought & Culture. Venind din afara istoriografiei și filosofiei, având însă argumentele lui Homo Religiosus, destăinuindu-și fără rezerve credința și evidențiind subiectivitatea excursului său, Schaeffer caută să cuprindă în analiza sa tendințele omului european, și aceasta nu numai în epocile de mijloc ale trecutului umanității, ci de-a lungul întregii sale existențe; îl interesează modul de gândire religios care a dus la formele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să se slujească predicatorii Reformei. Am încercat să surprind câteva elemente definitorii care vorbesc despre epoca marii tranziții; mi-am propus să revăd o parte din lumea atât de bogată a ideilor care au generat luminile, motivând, într-un fel, excursul meu de aici încolo. Rejudecând acel timp istoric cu ceea ce cuprinde el în materie de efort al inteligenței umane, am descoperit cum, treptat, o puternică criză a conștiințelor pune stăpânire pe Europa. Văzută prin prisma dialogului, dar și a unității
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
a depășit niciodată douăzeci de milioane de oameni, nouă zecimi dintre ei fiind concentrați pe axa mediană dens populată”. Dar, să nu ne mai grăbim să subscriem la tot ceea ce incumbă această apreciere, chiar dacă în spatele demonstrației se află un amplu excurs istorico-istoriografic, o dificilă muncă de statistician, de demograf, urmărind să releve cât mai veridic revoluția intelectuală a timpului. Căci, lămurite abia în ultimele decenii, conceptele istorico-geografice, precum Europa de Sud-Est și Europa Est-Centrală, ne dezvăluie nuanțe puțin percepute de istoriografia
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aulic, poate și de costumul european al stăpânilor „Casei”, așa cum îl vedem în picturile vienezului Martin von Meytens, reprezentându-l pe fondator și pe soția sa. Masa sașilor trăiește totuși departe, neînțelegând și neparticipând efectiv la acest inteligent și valoros excurs cultural universal propus de Brukenthal. Până și seratele muzical-literare suportau o inaderență și o respingere din partea burgheziei locale. Să fie vorba de absența unor pregătiri necesare receptării noului act de cultură imprimat de homo europaeus modern? Probabil că da. „Numai
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
acela în memoria căruia fusese scris volumul: Misztotfalusi Kiss Mikiós. Biblioteca documentară Bethlen din Aiud, cota 978; mulțumim și pe această cale bibliotecarului Györffi Dénes, conservatorul fondului documentar Bethlen, pentru sprijinul acordat în verificarea citatelor ca izvoare documentar-bibliografice. Andrei Brezianu, „Excurs printr-o cetate a cărții”, în Secolul XX, nr. 272-274, 1983. Jakó Zsigmond, op. cit., pp. 394 -395. G. Henk van der Graaf, A Németalföldi akadémiăk és az erdély protestantizmus a XVIII, szăzadban 1690-1795, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979, pp. 223, 225-226
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
recunoscute integral ca discipline.” M. Dogan, R. Pahre, Noile științe speciale Apariția și dezvoltarea disciplinelor, înțelese ca structuri epistemologice și, mai târziu, pedagogice, constituie o temă de investigație pe cât de interesantă, pe atât de amplă. Nu ne propunem aici un excurs exhaustiv, ci doar unul sintetic, capabil să constituie fundamentul unei bune înțelegeri a fenomenului care ne interesează de fapt: integrarea curriculumului, sub diferitele sale forme. 1.1. Etimologiatc "1.1. Etimologia" Din perspectiva etimologiei, prezentăm două opțiuni/interpretări care, în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
de organizare a actului pedagogic stau la baza formării disciplinelor formale. Principiile gramatocentrismului și calculabilității introduse în cadrul seminariilor, laboratoarelor și claselor de elevi sunt principalele repere genealogice care au condus la formarea disciplinelor, în forma lor modernă. Considerăm util acest excurs dintr-o dublă perspectivă. Mai întâi, este un prim pas în înțelegerea abordării integrate a curriculumului. N-ar fi fost firească și completă o discuție despre multi-, intersau transdisciplinaritate fără a vedea cum, de ce și când au apărut disciplinele. În
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
animale”. Problema pe care încearcă să o sesizeze autorul este dublă: rigiditatea și izolarea curriculumului disciplinar, pe de o parte, și lipsa de flexibilitate în gestionarea timpului școlar, pe de alta. În cele de mai sus, nu am urmărit vreun excurs istoric în ceea ce privește abordarea integrată a curriculumului. Un astfel de demers este deopotrivă greu de realizat, din cauza unei mari cantități de contribuții difuze și din domenii diverse, dar și scăzut în relevanță, atât timp cât, pe lângă progresele uriașe, pe lângă bogăția și diversitatea abordărilor
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
consecventă, asupra căreia voi insista pe parcursul și mai ales În finalul acestui text. Așa Însă totul s-a Încurcat și Încurcat a rămas până astăzi. Septuaginta și textul masoretic Analiza mea va fi susținută de exemple. Voi Începe cu un excurs istoric, al cărui scop nu este de a furniza cititorului nespecialist o serie de informații brute, ci de a scoate În evidență un fapt esențial, și anume coexistența separată a celor două versiuni vetero-testamentare, ebraică și greacă. Se cuvine spus
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
ale literaturii, RL, 1995, 35; Monica Spiridon, Eseul bine temperat, R, 1995, 9-10; Sorin Tomuța, Foiletoane ex cathedra, O, 1997, 5; Horea Poenar, Xenogramele unui critic clujean, TR, 1997, 36-37; Paul Cernat, În anticamera sintezei, OC, 2000, 4; Carmen Mușat, Excurs hermeneutic și biografie ludică, OC, 2000, 15; Irina Petraș, Străinul de lângă mine, APF, 2000, 6; Petraș, Panorama, 134-139; Cătălin Ghiță, Eroicul în diacronie, APF, 2002, 4. D.C.M.
BORBÉLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
literatura slovacă în 1955. Urcă toate treptele carierei universitare la Facultatea de Limbi și Literaturi Slave a Universității bucureștene, al cărei decan este între 1972 și 1976. Doctoratul și-l susține în 1971 cu o teză despre Karel Čapek (1971). Excursul analitic, dens și limpede, se suprapune peste o realitate documentară vastă și policromă, îndreptățind generalizări cutezătoare, ce contrazic nu o dată opiniile specialiștilor cehi și slovaci. Structura monografiei se întemeiază pe criteriul convergenței cronologice, care adună informațiile spre două planuri permanent
BARBORICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285621_a_286950]
-
ține să-l pună în evidență este acela al „sincronizării”, dinamică fastă, ducând, în viziunea lui sărbătorească, la înfiriparea „dimensiunii universale” a multor valori autohtone. Cu unele pagini mai greoaie și, pe anumite porțiuni, cu pasaje, stilistic vorbind, mai cenușii, excursul, deloc „succint”, probează convingător o bună cunoaștere a fenomenului teatral. SCRIERI: Matei Millo, București, 1963: Aglae Pruteanu, București, 1965; Sine ira..., Iași, 1971; Noi și clasicii, București, 1975; Dicționarul actorilor Teatrului Național din Iași, Iași, 1976; Momente din istoria teatrului
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]