1,265 matches
-
studii, cercetări, consulting, nr. 4/1993, AROMAR, București footnote> propune următoarea schemă a factorilor de influență . Din categoria variabilelor endogene fac parte: − motive, mobiluri; − trăsături de caracter; − atitudini; − nevoi fiziologice; − anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
structură a principalilor factori de influență ai comportamentului consumatorului: Factori endogeni: factori psihologici: nevoi și motivații, procese senzoriale (senzațiile, atenția, percepția, imaginile), atitudini și preferințe, învățarea, personalitatea și imaginea de sine. factori personali: vârstă, sex, ocupație, stil de viață. Factori exogeni: factori culturali: cultura și subcultura; factori sociodemografici: factori demografici, clasa socială, grupul de referință (un loc special îl ocupă familia) ș.a.; factori economici: gradul de dezvoltare economică a țării<footnote Diana Tănase, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
prin care această filosofie a sa este transpusă în viața cotidiană - oferă întreprinderilor posibilitatea de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
2. Clasificări ale variabilelor explicative ale comportamentului consumatorului Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • înțelege că asupra comportamentului consumatorului acționează o serie de factori; • cunoaște diferitele clasificări ale determinanților comportamentului consumatorului. Cuvinte-cheie: variabilele explicative (determinați/factori), factori endogeni, factori exogeni. 3.1. Necesitatea studierii factorilor determinanți ai comportamentului consumatorului Complexitatea consumului<footnote Andrei Anghelina, op. cit., 2011b, pp. 11-22. footnote> nu poate fi explicată decât prin identificarea și analiza tuturor acelor factori care acționează asupra purtătorului cererii. Înțelegând actul de cumpărare
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
factori individuali (motivația, gradul de implicare, personalitatea, stilul de viață etc.); b) factori care formează mediul consumatorului (cultura, clasa socială, familia, grupurile de referință, situațiile de cumpărare și de consum etc.). Clasificând variabilele explicative ale comportamentului consumatorului în endogene și exogene, M.C. Demetrescu<footnote M.C. Demetrescu, „Modelul comportamentului consumatorului și decizia de cumpărare”, în Marketing- Management - studii, cercetări, consulting, nr. 4/1993, AROMAR, București footnote> propune următoarea schemă a factorilor de influență . Din categoria variabilelor endogene fac parte: − motive, mobiluri; − trăsături
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
studii, cercetări, consulting, nr. 4/1993, AROMAR, București footnote> propune următoarea schemă a factorilor de influență . Din categoria variabilelor endogene fac parte: − motive, mobiluri; − trăsături de caracter; − atitudini; − nevoi fiziologice; − anticipări, așteptări; − intenții de economisire; − aspirații de promovare profesională. Variabilele exogene cuprind: − situația economică, demografică și financiară a cumpără torului; − antecedentele culturale și de instruire; − biografia socioprofesională și a ocupațiilor din trecut; − normele de comportament în familie, grup social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
social de apartenență, grup social de referință; − participarea la comunicațiile de masă, accesul la informațiile publice și private; − mărimea și valoarea cumpărăturii; − urgența cumpărăturii. Comportamentul consumatorului este, prin urmare, rezultanta a două grupe de variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
variabile (factori): de natură endogenă și exogenă. În categoria factorilor endogeni sunt cuprinse caracte risticile personale ale individului și câmpul personalității sale, procesele de percepție, învățare și gândire, reprezentările sale referitoare la bunurile menite să-i satisfacă trebuințele etc. Variabilele exogene cuprind ansamblul factorilor de mediu în care consumatorul trăiește și acționează, respectiv factorii sociodemografici și economici (veniturile, prețul mărfurilor și tarifele serviciilor, influența grupurilor sociale, a relațiilor interpersonale<footnote C.W. Ling, J.O. Summers, „Dynamics of interpersonal communication: the
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
structură a principalilor factori de influență ai comportamentului consumatorului: Factori endogeni: factori psihologici: nevoi și motivații, procese senzoriale (senzațiile, atenția, percepția, imaginile), atitudini și preferințe, învățarea, personalitatea și imaginea de sine. factori personali: vârstă, sex, ocupație, stil de viață. Factori exogeni: factori culturali: cultura și subcultura; factori sociodemografici: factori demografici, clasa socială, grupul de referință (un loc special îl ocupă familia) ș.a.; factori economici: gradul de dezvoltare economică a țării<footnote Diana Tănase, „Industry - vector of economic development”, 2nd International Conference
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
prin care această filosofie a sa este transpusă în viața cotidiană - oferă întreprinderilor posibilitatea de a se adresa unui anumit segment de piață bine definit, de a cunoaște nevoile consumatorului și de a le satisface într-un mod superior. Factorii exogeni ai comportamentului consumatorului Capitolul 9 Factorii culturali 9.1. Cultura și subcultura - precizări terminologice 9.2. Componentele culturii Obiective: După parcurgerea acestui capitol, veți putea: • defini noțiunile de cultură și subcultură; • determina componentele culturii; • înțelege rolul factorilor culturali în procesul
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
cauzalitate: orice efect al realității este produs de anumite cauze. Această ipoteză este condiția sine qua non a științei, deoarece ea cercetează legile cauzale care guvernează realitatea. Unica finalitate a fenomenului este aceea a unei supuneri absolute la legea cauzală exogenă care o determină. Prin relația de cauzalitate se pot percepe schimbările și modificările din realitatea internațională, odată cu elaborarea unor noi reguli constitutive, evoluția și transformarea structurilor sociale și activitatea actorilor din mediul internațional. Referitor la mecanismele de schimbare, epistemologii constructiviști
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
rol important în acest proces îl au politicile de prevenire a unor situații grave. Există o mulțime de clasificări ale crizelor, dar criteriile generale se referă la: natura lor (crize naturale, umane, economice, organizaționale, politice etc.); cauze declanșatorii (endogene sau exogene), consecințe (directe, indirecte, imediate, pe termen lung), grad de intensitate, putere de destabilizare a mediului. Cel mai adesea, criza este percepută ca purtătoare de riscuri, dar trebuie să se țină cont că ea poate oferi și diverse oportunități, ceea ce îi
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
și nazist au apelat la o politică a terorii. Atacurile de la 11 septembrie amintesc de incendierea clădirii Reichstagului în Germania și de asasinarea lui Kirov în Uniunea Sovietică. Nu sunt adeptul teoriilor conspirației, ci iau aceste trei evenimente ca întâmplări exogene exploatate de guvern pentru a-și urmări propriul interes. Atacurile de la 11 septembrie au fost, de departe, cele mai dramatice dintre aceste evenimente. în al treilea rând, în Germania nazistă, Uniunea Sovietică și Statele Unite de azi, viața politică a început
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
realizate prin intermediul mărimilor de tip cauzal, numite factori/variabile de intrare, și acelor de tip efect, numite variabile de ieșire. O caracteristică a oricărui sistem este legată de variabilitatea evoluției sale în timp, sistemele economice incluzând timpul în mulțimea variabilelor exogene, independente. Este necesară cunoașterea cât mai completă a elementelor care compun un sistem și a legăturilor funcționale existente între ele, respectiv a structurii sistemului. Observarea/analiza unui sistem depinde evident de observatorul sistemului, de analist, care introduce un anumit grad
Bazele analizei și diagnozei sistemelor economice. In: Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
putut „contabiliza” sporul de clarificare, ci, mai degrabă, o adâncire a incertitudinii, a vaguității și a problematizării domeniului de studiu. Se observă, așadar, că majoritatea problemelor sunt de natură intrinsecă (contradicțiile interne intraștiință) și mult mai puțin de factură extrinsecă, exogenă (la nivelul relațiilor cu celelalte științe). La aceste rezultate mediocre, din perspectiva absenței clarificărilor endogene, a „contribuit” și didactica tradițională. Într-o lume aflată în evoluție rapidă și cu fața spre progres, tipul uman solicitat de societatea contemporană îl reprezintă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
structural-funcțională la schimbare, în exemplul particular evocat, sunt mult diminuați. Agentul schimbării, urmând modelul de analiză al lui Huberman, este însuși cadrul didactic. El nu constituie pentru demersurile inovatoare o amenințare, cu atât mai mult cu cât eventualele reproșuri externe (exogene), care i s-ar putea aduce cadrului didactic, ar face apel la tradiționalism și nu ar fi întemeiate. Inovația la acest nivel pornește de la: - cunoașterea practicii educaționale într-un moment „t” al activității; - cunoașterea tendințelor și a tradițiilor activităților educaționale
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
lucru provoacă o situație propice pentru disponibilizarea forțelor volitive la nivelul întregului sistem psihic și pregătirea pentru o acțiune totală în plan comportamental. Sunt blocate astfel alternativele rezolutive din planul intelectual și depășite, pe aceste temeiuri, toate obstacolele endogene și exogene interpuse în calea desfășurării după propria credință a respectivei reacții comportamentale. • Experiențială: sub forma unui produs axiologic, integrat într-o grilă valorică personală, CPP va impulsiona comportamentul atunci când aceasta va fi apelată. Ea nu va rămâne deloc în plan metafizic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
O.E. Williamson (1991, 1993) realizează o analiză comparativă a costurilor celor trei forme generice de organizare economică - piețe, organizații, forme hibrid de organizare (rețelele de relații) - În funcție de condiția de specificitate a investiției, dar și de un set de variabile exogene rezultând În special din caracteristicile sistemului legal. Situația de specificitate a investiției, spune Williamson, accentuează condiția dependenței bilaterale ce favorizează oportunismul. Analiza sa demonstrează că cele trei forme generice de organizare se bazează pe tipuri de prevederi instituționale diferite și
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
am spune noi, a logicii instituționale specifice pieței) și, pe de altă parte, de geneză socială a dispozițiilor economice ale actorilor, În special gusturile, nevoile, propensiunile și aptitudinile. În timp ce teoreticienii alegerii raționale asumă suveranitatea individului ale cărui preferințe sunt date, exogene și nu fac obiectul preocupărilor teoretice, variante ale neoinstituționalismului sociologic și antropologic consideră că instituțiile modelează procesele noastre reflexive, modelează felul În care raționalitatea este percepută și exercitată. Alford și Friedland (1991) afirmă că a pune transformările instituționale pe seama indivizilor
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
firește, de mai multă putere legitimă În acest proces. În acest sens, Alford și Friedland (1991) afirmă că instituțiile furnizează indivizilor motivații și simțul sinelui. De asemenea, Bourdieu afirmă că dispozițiile economice cele mai fundamentale, nevoi, preferințe, propensiuni, nu sunt exogene, adică existente În virtutea naturii umane universale, ci endogene și dependente de o istorie care este chiar aceea a cosmosului economic În care acestea sunt solicitate și recompensate.” (2000:20). „Agentul social, dotat fiind cu un habitus, este un individ colectiv
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Îl consideră Însă insuficient definit la nivel teoretic și dezvoltă o teorie care asociază implicarea În rețele cu creșterea eficienței până la un anumit nivel critic. Odată ce acest nivel este depășit, implicarea contribuie negativ la eficiență, făcând firma vulnerabilă la șocurile exogene și privându-o de informația existentă În afara rețelei. Cercetarea Întreprinsă sugerează faptul că implicarea este o logică de schimb, diferită atât de cea pur utilitaristă, cât și de cea pur altruistă și care, generând Încredere, promovează eficiența de tip Pareto
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reduse. Diferențele În privința gradului de integrare a activităților lanțului productiv permit testarea plauzibilității argumentelor din paradigma costurilor tranzacționale care explică integrarea verticală prin incidența costurilor de tranzacție. Williamson pornește de la determinarea tehnologică a tranzacției (consideră tehnologia ca fiind dată, variabilă exogenă): „o tranzacție se realizează atunci când un bun sau serviciu este transferat de-a lungul unei interfețe tehnologic separabile. Un stadiu de activitate se Încheie, un alt stadiu Începe” (1981:552). Stadiile identificate de noi: proiectare, documentare tehnică, aprovizionare, producție, comercializare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
interne) și o sensibilitate proprioceptivă (semnalele venite de la receptorii specifici din mușchi, tendoane și articulații). În același timp, sensibilitatea este dependentă de integritatea și maturizarea căilor nervoase; prin urmare, la un copil cu dizabilități mentale/intelectuale de etiologie patologică sau exogenă, există o mare probabilitate de diminuare a sensibilității, fapt confirmat În realitate de prezența la acești copii a unor praguri ridicate În cazul sensibilității absolute, dar mai ales În cazul sensibilității diferențiale. Afectarea sensibilității normale reprezintă una dintre trăsăturile care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]