596 matches
-
oameni sau circumstanțe. b) Stabil versus instabil: caracterul stabil al atribuirilor duce la generalizarea și cronicizarea expectanței în viitor, fapt care duce la evaluarea inutilității și la reacții cronice de neajutorare. c) Global versus specific: atribuirile globale duc la generalizarea expectanței asupra situației, fapt asociat cu neajutorare generalizată în plan comportamental Combinarea acestor trei dimensiuni ale stilului atribuțional este considerată a fi responsabilă pentru deficitele emoționale, motivaționale și cognitive ale persoanei cu tulburare depresivă. Cercetările realizate de Alloy, Clements și Kolden
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
crescut al depresiei. Teoria lui Seligman rămâne deschisă cercetărilor ulterioare care vor veni să o completeze. Teoria deznădejdii sau a disperării Această teorie aduce o serie de completări și lămuriri legate de problematica depresiei, conceptul de deznădejde fiind definit ca "expectanța negativă că rezultatele viitoare dorite nu se vor produce ori că rezultatele aversive se vor produce, iar persoana nu are abilitățile necesare pentru a schimba aceste rezultate". Această teorie propune o asociere etiologică în dezvoltarea depresiei, cauzele care duc la
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai înaltă a evenimentelor negative din lume și văd problemele mult mai severe decât sunt ele în realitate (Wolman, 1990)191. Perspectiva negativă a viitorului este redată în termeni de eșec sau faliment. Persoana depresivă susține un slab aliniament la expectanțele legate de viitor care ar putea fi asociate cu feedback pozitiv. (Abramson și colab., 1978)192. Viziunea negativă asupra viitorului nu exclude prezentul și trecutul persoanei depresive. Gândurile negative automate sunt un produs cognitiv al schematei depresogene; sunt acele gânduri
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
excesive, starea emoțională caracteristică fiecărei tulburări este determinată de conținutul specific al gândirii aberante. Se consideră că în depresie conținutul gândirii este: ceva de valoare a fost pierdut. Pierderea poate să se refere la obiecte tangibile sau intangibile, nesatisfacerea unor expectanțe și dezamăgiri, de asemenea, încorporează tematica unei pierderi și declanșează supărarea. Deci, conținutul ideativ al persoanelor depresive se axează pe o pierdere semnificativă. Individul percepe că a pierdut ceva considerat de el esențial pentru fericirea sau bunăstarea sa; el anticipă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
remisie), însă nu toate îmbunătățirile apărute se datorează medicamentelor. Astfel, în experimentele în care a existat un lot căruia i s-a administrat un tratament placebo, s-a obținut până la 80% din succesul medicamentelor reale, probabil datorită redării speranței și expectanței că vor apărea schimbări. Efectul placebo pare să fie mai puțin stabil în timp și mai mic în cazurile de depresie severă sau cronică. Cu toate acestea, o problemă majoră a tratării depresiei în faza acută este faptul că mulți
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de valoare substanțială, cum ar fi o evoluție personală, sau crede că a eșuat în a atinge un scop considerat important. Apoi, el se așteaptă ca rezultatul oricărei activități întreprinse de el să fie negativ. Senzația unei pierderi ireversibile și expectanțele negative duc la emoțiile tipice: supărare, deznădejdea, dezamăgire și apatie. Astfel, el nu este motivat să-și stabilească obiective și evită să se angajeze în activități "constructive". Mai mult, el se așteaptă ca întregul său viitor să fie deficitar în ceea ce privește
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresivii se sinucid și nu toți cei care se sinucid sunt depresivi. Se consideră ca fiind importanți factorii care contribuie la apariția și menținerea depresiei. Mai mult, Beck și colab. (1985, apud Hoeksema, S.N., 1998)212, consideră că deznădejdea sau expectanțele negative despre viitor, sunt catalizatori majori în suicid și ar putea fi un factor mult mai important decât depresia. Rolul deznădejdii ca factor cheie în tentativele serioase de suicid și ideație suicidară a fost evidențiat în mai multe studii sistematice
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
acestei anxietăți, nu am să trec niciodată peste asta" terapeutul poate puncta progresul pe care clientul deja l-a făcut și ierarhia fricilor sale, înainte de tehnicile de relaxare care i-au fost de mare ajutor. Crearea în gândirea clienților a expectanțelor că pot să-și autoadministreze fobiile, procedeu cunoscut ca auto-eficacitatea expectanțelor, poate să fie un factor puternic în vindecarea fobiilor (Bandura, 1977)271. În tratamentul fobiei sociale, foarte eficientă e implementarea desensibilizării sistematice, a modelării și a tehnicilor de flooding
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puncta progresul pe care clientul deja l-a făcut și ierarhia fricilor sale, înainte de tehnicile de relaxare care i-au fost de mare ajutor. Crearea în gândirea clienților a expectanțelor că pot să-și autoadministreze fobiile, procedeu cunoscut ca auto-eficacitatea expectanțelor, poate să fie un factor puternic în vindecarea fobiilor (Bandura, 1977)271. În tratamentul fobiei sociale, foarte eficientă e implementarea desensibilizării sistematice, a modelării și a tehnicilor de flooding într-un grup de persoane, unde toți membrii (exceptând terapeutul) suferă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
globale asupra predării. d. Anii de predare Vârsta, vechimea În domeniu, nu corelează, de regulă, cu evaluările studenților. e. Productivitatea În cercetare Între productivitatea În cercetare și evaluările studenților există o corelație pozitivă, dar nesemnificativă statistic. 4. Caracteristicile studenților a. Expectanțele privind notarea Studenții care se așteaptă sau consideră că vor primi note mari la examen vor face evaluări ușor mai favorabile decât cei care se așteaptă să primească note mici. b. Interesul anterior față de disciplină Studenții cu interese anterioare constante
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
sa psihică și implicit discrnământul, în funcție de intensitatea psihopatologică a procesului disociativ, în raport de momentul comiterii faptei și în momentul expertizei. în situațiile în care experții au îndoieli asupra veridicității unui debut clar medico-legal al schizofreniei, comisia poate adopta principiul "expectanței", conform căruia se instituie măsurile de siguranță medicale conform art. 114 C.P. pe timp de un an, după care subiectul este revizuit de aceeași comisie. Aprecierea discernământului în stările de remisiune cu defect impune expertului o analiză complexă în dinamică
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apropiați lui), al psihiatrului practician, al psihoterapeutului sau ale celorlalți membri ai echipei de îngrijire, al rudelor (părinți, prieteni, soți etc.) sau al societății în general (câtă vreme scopul acestor eforturi terapeutice rămâne integrarea bolnavului psihic). Ori, motivațiile și/sau expectanțele acestora pot fi diverse dacă nu chiar divergente în timp. Instrumente de evaluare clinică (scurtă trecere în revistă): Evaluarea poate, în funcție de caz, să fie de tip direct, cum ar fi modificarea simptomelor de-a lungul timpului (simptome schizofrenice, simptome asociate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
pedepsească mereu, că trăiesc evenimente predominant negative și că abia Împărtășesc momente plăcute. Copiii se simt adesea la fel, au sentimentul că părinții Îi ceartă mereu și sunt nemulțumiți. Acest dezechilibru Între experiențele pozitive și negative duce la formarea unor expectanțe negative atât la părinți, cât și la copii. Drept urmare, atenția părinților și a copilului se centrează asupra evenimentelor negative și, deși experiențele pozitive au loc În continuare, ele abia mai sunt percepute. Iată de ce am urmărit orientarea În mod conștient
STRATEGII DE INTERVENȚIE PSIHOPEDAGOGICĂ LA COPIII CU ADHD. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2184]
-
învățării. Factori motivaționali și afectivi Influențele motivaționale și emoționale asupra învățării Cât și de ce este educatul influențat de motivația pentru învățare? Motivația învățării este influențată de starea emoțională individuală, de interese și scopuri, de modul de gândire, de aspirații, dorințe, expectanțe pentru succes, după obținerea de informații asupra calității procesului desfășurat. Acestea influențează calitatea gândirii și informării asupra procesului, facilitează învățarea și performanța. În sens opus, este influențată de emoțiile negative din învățare, de anxietate, de insecuritate, de panică, care orientează
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și dispozițiile personale ale educatorului, se mărește eficiența predării-învățării ca alternativă, se creează un nou tip de relații, pentru colaborare, comunicare, nou stil de activitate. • Aplicarea în acest climat a spiritului democratic, cu creșterea responsabilității, promovarea eficienței organizaționale, formularea de expectanțe pentru noi roluri, eliminarea diferitelor frustrații sau dezechilibre, menținerea disciplinei, a ordinii și stabilității, asigurarea condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, afirmarea critică, etică, cu întărirea motivației, a autonomiei în utilizarea surselor de informare, în valorificarea experiențelor nonformale. • Corelarea centrării
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
urmărirea dezvoltării acestei capacități în timp, formarea conștientă și responsabilă pentru educația continuă, pentru a-și verifica valorile în timp, a-și descoperi în timp punctele de excelență și invers, conștientizarea nevoii și a posibilității de revizuire a dorințelor, aspirațiilor, expectanțelor; c) descoperirea relațiilor cu ceilalți pentru înțelegerea realității, verificarea valorilor și a rolurilor în comunitate, sesizarea și promovarea schimbării leadershipului în clasă. Odată cu vârsta și cu maturizarea, cu identificarea valorii generale a educației și a autoeducației, educatul se concentrează tot
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
început să atragă atenția pedagogilor din anii '60-'70, când s-a pus problema schimbării priorității predării cu învățarea, s-au studiat variabilele care influențează eficiența invățării (caracteristici de vârstă și individuale, sex, clasă socială, experiențe de învățare, atitudini, dorințe, expectanțe, abilități și roluri ale educatorului, situații de învățare), procesele care antrenează aceste variabile (după concepția behavioristă), contextul (sarcini, obiective, conținut., metode, relații), produse rezultate (măsurare prin indicatori tot comportamentali). Acesta este contextul care a declanșat paradigma schimbării de la instruire la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critică, etică, motivată, autonomă. Leadershipul s-a dezvoltat ca o abordare de sociologie a educației, a culturii organizaționale, din seria găsirii eforturilor, procedurilor, principiilor de reducere a stresului educatorului și a educaților în fața noilor cerințe ale educației acestora, a noilor expectanțe, a eficientizării managementului clasic (Quinn, 2001). Astfel leadershipul devine o alternativă, o paradigmă de perspectivă, care cere însă o nouă abordare a competențelor educatorului și se opune sau ameliorează magistrocentrismul, autoritatea, prioritatea învățării clasice a cunoștințelor, aplicarea criteriilor rigide de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lideri transformaționali. Recurgem atunci la un portret făcut lor și recunoscut (Gunter, 2001): au puternice concepții și viziuni, charismă, își focalizează acțiunile pe așteptările grupului/clasei, influențează gândirea și stimulează afirmarea lor intelectuală, le influențează prin comunicare stările emoționale, promovează expectanțe legate de performanțe, exercită o disciplinare conștientă (prin consens, ajutor reciproc, calitate, standarde, excelență, controlul performanței), reduce restricțiile, creează oportunități de afirmare și rezolvare, utilizează un stil democratic, sprijină emanciparea, practică reflecția și autoreflecția asupra performanțelor, problematizează continuu pentru stimularea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fapt, cercetările în temă pornesc de la precizările lui K. Lewin (1939), care distinge trei categorii de leadership (nu de tipuri de lideri, cum se confundă adesea), de moduri de acțiune ale liderilor în grup: autoritar (prevede clar și cu fermitate expectanțe de îndeplinit), participativ/democratic (prin implicarea sa în activitatea grupului) și delegativ/laissez-faire (prin neintervenție în activitatea grupului). După cum este corect să acceptăm leadershipul educatorului, iar nu profesorul-leadership! Educatorul este lider (ca poziție recunoscută în clasă, dincolo de cea formală), iar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rolurile formale. Or, îndeplinirea lor efectivă, prin leadership, este mai ales legată de afirmarea și perfecționarea ultimelor, încât apare strânsă relația obiective-capacități și competențe-metodologia realizării-evaluarea pe criterii de succes, progres, eficiență, calitate, performanță. Față de aceasta, educații formulează "atitudini de așteptare", expectanțe care devin apoi, prin cunoașterea lor, impulsuri pentru proiectarea îndeplinirii și autocorectării comportamentului efectiv de rol. Pentru că primesc și ei atribuții, sarcini în clasă, atunci sunt afirmate și alte roluri psihosociale ale educatorului: de stimulare, de încurajare, de ajutor, de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aceștia, • facilitarea și îndrumarea lor în construcția învățării prin explorare directă în clasă, • sprijinirea învățării prin cooperare în grupuri mici, • consilierea educaților în timpul activităților în clasă, • rezolvarea chiar și a unor probleme etice în aceste relații (respectarea succesului celuilalt, analiza expectanțelor, personalizarea). Relației management-leadership i se evidențiază și alte dimensiuni practice pentru eficiență, când managementul este administrație, iar leadershipul arată modul de realizare a acestuia, pentru a obține performanța în realizarea obiectivelor educației, în realizarea operațiilor concrete prin strategiile de antrenare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în aria curriculară - Tehnologii reprezintă un alt element de noutate. Corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare (accent pe promovarea interdisciplinarității) conferă maximum de eficiență tuturor activităților întreprinse și armonizează necesitățile /dorințele /preferințele /potențialul individului și expectanțele școlii și implicit ale societății actuale. În clasele I-IV „munca” efectuată de elevi - atât cea intelectuală cât mai ales cea practică are în vedere pregătirea psihologică pentru îndeplinirea în timp optim /cu eficiență maximă a sarcinilor primite, formarea unor
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
care cadrele didactice au avut cele mai bune intenții. Aceste dificultăți constau În centrarea acestuia pe formarea și consolidarea abilităților de bază la limba română și la matematică (punctele vulnerabile ale copiilor); În multe școli obișnuite s-a Înregistrat o expectanță scăzută/inexistentă În a adapta metodele de predare pentru a “Întâlni” adecvat nevoile copiilor; existența celor două tipuri de servicii de evaluare În gestionarea procesului de integrare C.I.E.C. și S.E.C. C.P.C. și insuficienta implicare a școlilor speciale În acest proces
DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE SPRIJIN EDUCAȚIONAL ÎN JUDEȚUL IAŞI – ASPECTE PARTICULARE ŞI LIMITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Coca Marlena Vasiliu, Sorin Gabriel Dănilă, Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2155]
-
Rheingold, 2000). De-a lungul evoluției comunităților virtuale în ultimele decenii, ideea existenței "impostorilor" a condus la o scădere dramatică a încrederii în relațiile și informațiile vehiculate, dar și la crearea unui "sistem imunitar colectiv împotriva prădării identității" (Rheingold, 2000). Expectanțele participanților au scăzut, iar deschiderea a fost dublată de o doză de scepticism. Cea de-a doua categorie a comunităților virtuale din perspectiva relației dintre identitatea reală și cea online sunt acele comunități ale căror activități se desfășoară aproape în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]