12,301 matches
-
anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea obligația să efectueze schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante. Deși, creșterea volumului de trimiteri poștale transportate pe calea ferată, era evidentă, un timp destul de îndelungat nu au funcționat, în țară, decât primele birouri ambulante înființate în anii 1875-1876. Numărul lor a început să crescă din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vagoane amenajate corespunzător, pentru toate cursele poștale ambulante, din care peste 80% erau zilnic în circulație, eliminânduse în totalitate transportul corespondenței în vagoane de marfă sau de călători. În anul 1930, pe teritoriul județului Baia se puteau efectua schimburi de expediții în gările: Pașcani, Heci-Lespezi, Dolhasca și Liteni, cu birourile poștale nr. 1.2, nr. 5.6, nr. 17.18 și nr. 33.34, toate București-Grigore Ghica Vodăădincolo de Cernăuți) și retur, precum și nr. 123.124 CernăuțiPașcani-Iași și retur. Pe linia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ferate principale cu plecarea din București. Linia București Suceava, București-Rădăuți-Vatra Dornei, alcătuia începând din 1 februarie 1945, zona a IVa. În anul 1950, birourile poștale ambulante nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra DorneiBucurești, străbăteau județul Baia, asigurând schimburi de expediții cu oficii poștale directe sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația CFR Dolhasca s-a înființat în anul 1955, un punct de tranzit. Se efectuau atunci schimburi de expediții cu vagoanele poștale nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra Dornei și retur și nr. 45.46, București-Vatra Dornei-Cluj și retur. În vederea accelerării circulației trimiterilor poștale, pe distanța DolhascaFălticeni și retur, s-a introdus în anul 1959, încă un vagon
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
apropiere de gară. La 30 mai 1970, cursele vagoanelor poștale nr.415.416 și 415A.416A, inclusiv punctul de tranzit Dolhasca s-au desființat. Activitatea de tranzit din Dolhasca a fost preluată de noul centru înființat la Ițcani. Pentru transportul expedițiilor poștale de la Fălticeni la Ițcani și invers, sau folosit mijloace de transport auto închiriate. Cu toate că, orarele trenurilor de călători nu au coincins întotdeauna cu interesele serviciului poștal, totuși transportul feroviar a fost multă vreme, cel mai sigur și cel mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondenței să se facă în toate comunele țării de către administrația telegrafo-poștală, înființându-se la toate reședințele de subprefecturi "expedițiuni poștale" , care să fie în legătură cu stațiunile telegrafo-poștale cele mai apropiate. Toate comunele puteau avea legătură directă cu stațiunile telegrafo-poștale sau prin intermediul expedițiilor de la reședințele subprefecturilor, de cel puțin două ori pe săptămână. Decretul mai prevedea personalul necesar pe funcțiiăun expeditor poștal, un curier și un om de serviciu), modul de efectuare a transportuluiăprin călăreți), distribuirea corespondenței sositeăprin notarii comunali), suportarea cheltuielilorăde către
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a putut organiza imediat, așa după cum s-a arătat mai sus, din cauza marilor economii impuse de guvern tuturor ministerelor și autorităților publice, care au redus sau suprimat total sumele destinate înființării și întreținerii acestui serviciu. În cele din urmă, aceste expediții poștale au luat ființă și în județul Suceava. Cu toate că, “a reprezentat un început bun, susceptibil de îmbunătățire și extindere”, în scurt timp s-a renunțat la serviciul poștal rural, practic a fost desființat din lipsă de fonduri. În consecință, serviciul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
subprefecturi. Între oficiu și birourile rurale, transportul corespondenței se efectua după caz, cu calea ferată prin diligențe, curse cu cariola sau prin curieri călări, iar între birourile rurale și comunele pendinte prin dorobanți, de trei ori pe săptămână. Pentru asigurarea expedițiilor poștale se foloseau niște genți speciale, cu două chei din care, una la expeditor și cealaltă la notarul comunei, înlăturându-se astfel violarea corespondenței în timpul transportului. Prin acest regulament sa modificat și simplificat foarte mult, atât modul de lucru, cât
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele abia o primeau, mai rar de două ori și prea puțin de trei ori pe săptămână, Comitetul permanent al județului Suceava a aprobat în ședința din 8 decembrie cererea subprefecturii din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
salarii în bugetul județului. La cererea Oficiului Fălticeni, s-a aprobat de către Comitetul permanent al județului, încă un post de cantonist pentru întreținerea liniei telegrafice, care să fie plătit din cheltuielile extraordinare, începând cu data de 1 iunie 1884. Transportul expedițiilor, între Broșteni și Fălticeni și invers, se efectua de către patru vătășei care foloseau cai din cei mai buni. Oficiul a început să funcționeze în același local în care își desfășurau activitatea, subprefectura și judecătoria, cazarma călărașilor și compania a 8
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre a obține aprobare. Cheltuielile necesare întreținerii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La Iesle, pe pârâul Suha Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste localități. Drumul peste Munții Stânișoarei, lung și anevoios, va determina Direcția Generală să propună în aprilie 1895 și județul să aprobe, înființarea unei curse cu diligența, de trei ori pe săptămână, pe ruta Fălticeni-Mălini-Broșteni-Dorna. Sumele rămase prin
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a lucrat în trei schimburi, până prin anul 1940, iar alți doi salariați, cunoscători ai aparatului Morse, puteau fi folosiți în perioadele cu trafic intens. Oficiul Fălticeni era în cartare directă cu birourile poștale ambulante de pe linia principală. Schimburile de expediții se efectuau în stația CFR Dolhasca. De la Fălticeni la Dolhasca și invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
invers, sacii cu corespondență și obiectele de mesagerii, se transportau pe calea ferată printr-un vagon poștal, care circula de două ori pe zi, însoțit la fiecare cursă de doi salariațiăconductor și ajutor). Între oficiu și gara Fălticeni și invers, expedițiile se transportau cu mijloace hipo. În vederea înmânării trimiterilor poștale sosite, destinatarilor la domiciliu, orașul Fălticeni era împărțit în sectoare de distribuire, bine delimitate. Orașul era străbătut de numeroase străzi și ulițe. Cele mai multe erau drumuri înguste, nealiniate și nepietruite. De la prima
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exista o circumscripție dublă, deservită de doi factori poștali rurali, care lucrau alternativ, câte trei zile pe săptămână. În această circumscripție se parcurgea 45 de km într-o cursă, se distribuiau trimiteri în trei așezări și se efectua schimb de expediții cu Of. PTT Mălini. Toate itinerariile circumscripțiilor poștale rurale din județ însumau 1.203 km, majoritatea depășind 25 km, unele treceau de 40 kmăcirc. Nr. 30, Boroaia 40 km, nr. 17, Pașcani și nr. 34, Lespezi , fiecare 41 km, nr.
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
centrale telefonice semiautomate, iar din anul 1960, la Suceava comunicațiile telefonice au fost automatizate. Importante realizări în domeniul poștei și telecomunicațiilor au avut loc și în raionul Fălticeni. A luat ființă punctul de tranzit poștal Dolhasca, înlesnind efectuarea schimburilor de expediții cu vagoanele poștale, în stația CFR construindu-se o clădire corespunzătoare depozitării, cartării și manipulării mesageriilor(1955). În același scop a fost amenajat punctul de tranzit poștal la Fălticeni(1963). S-a mecanizat transportul poștei și al presei, înlocuindu-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
numai convorbirilor telefonice de la abonați). În lipsa dirigintelui sau a oficiantului, telefonistele primeau recomandate, vindeau timbre și efecte poștale, timbre fiscale etc. La agenții, programul se stabilea de către oficiul raional în funcție de sosirea mijloacelor de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Era prevăzut cel puțin trei ore zilnic la sediul agenției pentru prezentarea trimiterilor, efectuarea convorbirilor telefonice etc., iar restul orelor de lucru pe teren. Spre exemplu, în anul 1965, programul era fixat între orele 07-10 la agențiile Sasca Mică, Fântâna
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un număr de 13 angajați(3 telefoniste, 3 factori poștali rurali, 3 factori însoțitori vagoane poștale, 1 factor poștal local și 3 șefi de vagon poștal), înregistra cel mai însemnat volum de muncă pe unitate și în plus asigura tranzitul expedițiilor poștale, primea același salar ca dirigintele Of.Dolhești, cu numai doi subalterni și un volum de muncă mult redus. Pentru diferențierea salariilor chiar în cadrul aceleeași categorii de calificare din rețeaua tarifară, din anul 1967, s-a introdus în cadrul fiecărei categorii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
era în subordinea oficiului orășenesc, iar celelalte subunități: ghișeul Bănești, agențiile Plăvălari, Poieni Racova și Știrbăț, precum și circumscripțiile poștale rurale: nr. 70.506, Liteni-Rotunda-Corni și nr. 70.508, Ruși Mânăstioara Luncșoara, aparțineau de OPRM Suceava, datorită distanțelor convenabile schimburilor de expediții. Volumul activității de poștă și telecomunicații În economia socialistă, planificată, realizarea sarcinilor din planul de prestații și venituri era obligatorie pentru fiecare Oficiu PTTR. Cifrele de plan primite erau defalcate și repartizate salariaților în vederea realizării lor. Pierderea dreptului la premiere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
trimiterilor și de aici, nemulțumiri din partea cetățenilor, instituțiilor etc., reclamații întemeiate. Pe de altă parte, salariații PTTR erau obligați să efectueze ore suplimentare, peste programul normal de lucru în așteptarea sosirii mijlocului de transport cu care se efectua schimbul de expediții. Factorii poștali plecau cu întârziere pe teren și nu reușeau să distribuie în totalitate corespondența și presa în ziua sosirii. Cei de circumscripție nu ajungeau în toate așezările prevăzute în itinerar, nu colectau numerarul de la toate magazinele cooperației de consum
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cazuri mijloacele auto amenajate în mod special pentru transportul valorilor erau înlocuite cu altele total necorespunzătoare și din punct de vedere tehnic. Deseori s-au pus la dipoziția Poștei din Fălticeni, autocamioane obișnuite, autocamioane atelier mobil, furgonete descoperite, basculante etc., expedițiile poștale fiind expuse intemperiilor naturale neavând prelate, iar securitatea valorilor și numerarului neasigurată din lipsa lăzilor de fier, cu toate că pentru înlocuire pe perioada reparațiilor capitale sau curente și a întreținerii, exista un mijloc auto de rezervă, tip M 461, capacitate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a fi suportate de către salariații IRTA vinovați”, în județul Suceava nu s-a aplicat decât sporadic. De altfel, angajarea de taximetre nu putea asigura decât transportul sacilor de corespondență și nu erau preferate decât în cazul evitării pierderii schimburilor de expediții cu vagoanele poștale sau pentru colectarea corespondenței de la cutiile de scrisori din oraș. Intervențiile repetate ale organelor poștale rezolva doar parțial și pentru moment situația. Optimizarea transportului trimiterilor poștale și al presei rămânând una din problemele principale nerezolvată în decursul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
2000, CNPR recurgând la o nouă restructurare, la o nouă împărțire în unități strategice de servicii și afaceri, județele Suceava, Botoșani, Iași, Neamț, Vaslui și Bacău aparțineau de zona Postcurier Bacău. Oficiile din aceste județe trebuiau să efectueze schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Zonal Bacău. În acest scop, județul Suceava a înființat o cursă poștală auto pe distanța SuceavaFălticeni-Roman-Bacău și retur și a desființat CPA Suceava-Fălticeni-Iași. Toate mijloacele auto din județ aparțineau de Secția de Transport Suceava, care era
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Dacia și IVECO. Itinerariile curselor poștale auto au fost periodic modificate după necesități. Peste trei decenii în zona Fălticeni au circulat trei mijloace de transport auto pe trasee diferite. Punctul de tranzit Fălticeni a asigurat legături poștale și schimburi de expediții cu toate subunitățile din zonă, cu excepția celor din comunele Liteni, Fântânele și Udești legate la Suceava. De asemenea, a efectuat, când a fost cazul, schimburi de expediții cu Centrul de Tranzit Suceava, a transportat presa centrală de la aeroportul Salcea și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]