561 matches
-
MARXISTĂ, AȘA CĂ ELEMENTE CA TINE N-AU CE CĂUTA ÎN UNIVERSITATEA MEA (subl.ns.)!>>, a mai spus orb de mânie proletară adulatul rector de mai târziu, Jean Livescu. <<Acum, ia-ți dosarul ȘI ȘTERGE-O DIN FAȚA OCHILOR MEI! LA MUNCĂ, EXPLOATATORULE ȘI DUȘMAN AL POPORULUI, NU LA CARTE (subl.ns)!!>>. Asta a fost întâlnirea-mi nefericită cu MARELE Livescu”, a conchis Busuioc. Această întâmplare adeverește încă o dată dictonul latin „Homo homini lupus”, sau „omul este lup pentru el însuși”, dar și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fost de mai multe ori chemat în cadrul anchetei și bătut cu ciomegele pă spinare până a trebuit să-l aducă de brațe în celulă... El a fost bătut crunt. Avea și o stare materială bună, iar aceștia erau socotiți chiaburi, exploatatori, motiv pentru care erau priviți cu ochi răi de tot și persecutați... Lui, când a fost arestat, i s-au luat și două kilograme de aur și o moară pe care o avea... Cum s-a desfășurat procesul? În cursul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și cu opinia lui Kogălniceanu conform căreia „chestiunea evreiască nu este nici o problemă politică, nici religioasă, ci o problemă socială deosebit de acută, legată de pericolul pătrunderii și În sate a unui element periculos: evreul galițian chiriaș, arendaș sau cârciumar, devenit exploatator fără scrupule al săteanului român. Noi trebuie să oprim a prinde rădăcină În țara aceasta acest rău social, iar pentru a Împiedica sporirea lui trebuie ca evreii să nu se poată ședea la sate, să nu aibe dreptul de a
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GABRIEL MOISA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1285]
-
de pe Broadway, omul în mâinile căruia se adună toate firele. Agitat și ubicuu, el este un pontif al cultului profitului. Tabloul lui Baranga recuperează o întreagă linie de critică anticapitalistă americană. Ceea ce se schițează este o Americă divizată, ruptă între exploatatori și masa celor ce muncesc. În acest spațiu normat de goana după bani cu orice preț, colorat țipător și dominat de zgomote, maculat de o presă de scandal, Tom Hull are atributele ideale pentru a incarna umanitatea progresistă americană. Fost
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
chiaburii. În mod simbolic, facerea lumii noi, în concepție marxistă, vizează această adversitate recuperabilă în fiecare perioadă istorică sau "orânduire". Există forțe "progresiste" cu o conștiință ideologică mai mult sau mai puțin evoluată și forțe "reacționare", lumea se împarte între exploatatori, o elită plutocratică și cei exploatați, cei mulți, "masele". Abia ajunse în stadiul de proletariat acestea dobândesc "conștiința de clasă", sunt pregătite ideologic, termenul din jargonul activiștilor este de "prelucrare", pentru a prelua puterea politică. Efortul cosmogonic pe care-l
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de moartea tovarășului Arhire Matei, consumat tot pe altarul revoluționar al facerii lumii noi. Punctul culminant politic îl reprezintă preluarea întreprinderii de la Manicatide, când comuniștii intră în biroul acestuia pentru a-i comunica "sentința", tratându-l cu omenie pe fostul exploatator care nu-și ascunde nicio clipă disprețul față de clasa muncitoare. Faptul coincide, ceea ce e diferit de roman, cu îndepărtarea falsului comunist, Anghel, căruia între timp i se dăduseră toate șansele reabilitării. Cuvintele memorabile ale lui Filipache îi semnează demiterea: "Anghele
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
așeze fiecare unde poftește. În glasul învățătoarei, despre care se zvonea c-ar fi fost cândva profesor universitar, era toată bunăvoința intelectualei atinse de o maladie incurabilă și exilată să-și trăiască ultimele zile într-un lazaret pentru odrasle de exploatatori cu șanse minime de a fi recuperate pentru societatea sănătoasă din punct de vedere al originii sociale pe care o edificau în grabă muncitorii și țăranii. Obișnuit de-acum cu ultima bancă, Brăduț s-a dus tot acolo. Doar că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
o conștiință acută a personalității lor etnice, a drepturilor lor morale și legale. Aceste mici comunități refuză să mai fie tratate ca obiecte de studiu de către etnologi, pe care îi văd ca pe niște paraziți, ba chiar ca pe niște exploatatori pe plan intelectual. Odată cu expansiunea civilizației industriale, numărul societăților care au păstrat un mod de viață tradițional și care pot încă să servească drept obiect de activitate etnologilor a scăzut mult. În același timp, imediat după al doilea război mondial
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
de clasă care domnesc în societatea modernă între avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de diferite ținute și de diferite profesii. Mereu inginerii nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
social și mai puțin decât colectivitatea națiunilor în ansamblul său. Poziția față de mijloacele de producție rămâne pentru marxiști esențială în definirea claselor sociale. În principal, lumea se împarte simplist în exploatați și exploatatori. Exploatații nu dețineau mijloace de producție, iar exploatatorii erau proprietarii de mijloace de producție. Lenin a definit clasa socială după cum urmează: "Clasele sociale sunt grupuri mari de oameni care se deosebesc între ele după locul pe care-l ocupă într-un anumit sistem de producție socială, istoricește determinat
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
II-a, cap. 7, pp. 198-228. 1143 Friedrich Hayek, "Drumul către servitute", Editura Humanitas, București, 1997, p. 147 1. Pentru Engels, întreaga istorie umană este istoria unor lupte de clasă. Ca și cum oamenii s-ar fi împărțit permanent în "exploatați" și "exploatatori" și apoi ar fi început războaiele "de clasă". Dacă ar fi să mergem pe această logică, singurul război "de clasă" ar fi războiul civil din Rusia și nu întreaga istorie. Iată textul: "Faptele noi au impus o nouă cercetare a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
era cedat unui terțiu, fără ca proprietarul să fie obligat la cheltuieli. În caz că exploatarea dădea rezultate afirmative, În sensul găsirii unui gisment destul de bogat pentru a fi exploatat, proprietarul avea Întâietate la dreptul de exploatare, stabilindu-se Între el și exploatator un fel de asociație. Dacă proprietarul refuza să participe la exploatare i se acorda o redevență de 3% din venitul net al minei, exploatarea urmând să fie făcută de Stat sau concesionată. Față de legislația statelor străine, unde proprietatea subsolului era
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În care a fost făcută legea minelor de la 1895 nu ține seama nici de interesul real al țării, nici de obiceiurile și datinile ei. Nu ține seama de interesul țării, fiindcă, cea mai mică prevedere, dă minele În prada lăcomiei exploatatorilor care În mare parte vor fi și străini. Nu ține seama nici de datinile și obiceiurile țării, că proprietarul suprafeței este și proprietarul subsolului, și calcă astfel prescripțiile Constituției, care garantează liberul exercițiu al proprietații”. Ceea ce declarase Ștefănescu cum că
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
moral și material - acel „nivellement par en bas” despre care a scris de atâtea ori Charles Maurras. Aceasta nu înseamnă că noi am fi împărtășit vreodată concepția capitalistă, a exploatării muncii și a beneficiilor nelimitate, deoarece tocmai această clasă de exploatatori a tuturor celorlalte clase sau categorii sociale trebuie radical suprimată întrun stat totalitar naționalist. Iată de ce aș putea fi oricând comunist național, bine înțeles dacă vreodată comunismul ar putea îndepărta preponderența judaică și deci caracterul internațional. N-aș putea să
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
avut drept scop combaterea proprietății în general și a celei asupra mijloacelor de producție în mod special, pentru a demonstra că, la baza societății în care se produc bunuri materiale, există două clase cu interese contrarii: proprietarii mijloacelor de producție, exploatatorii și utilizatorii mijloacelor de producție (obligați să le folosească pentru a-și asigura mijloacele de subzistență, sub formă de salariu), considerați ca fiind exploatați. Privită numai dintr-un anumit punct de vedere, doar în contextul perioadei și la nivelul condițiilor
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
care să dispară exploatarea, iar proprietatea privată să fie înlocuită cu o proprietate comună asupra mijloacelor de producție (de tip comunist). Ceea ce a omis însă Marx din teoria sa, a fost explicarea situației economice create de conflictul social dintre capitaliștii "exploatatori" și clasa muncitoare "exploatată", în cele două faze ale crizei economice: de înviorare și de avânt economic. El nu a continuat explicarea conflictului social în condițiile acestor două faze ale crizei economice, atunci când se manifestă o stare de bunăstare, când
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
de muncă", muncitorul își poate cumpăra o casă, își poate dota locuința cu cele necesare unei vieți civilizate și specifice acestui secol, își poate cumpăra o mașină (care ajunge să fie o necesitate și nu un lux). În sistemul capitalist "exploatator", așa-numiții muncitori "exploatați" își pot trimite copiii să învețe la diverse universități și să le asigure toate condițiile pentru educație, chiar și în condițiile în care educația copiilor este costisitoare. După cel de-al Doilea Război Mondial, muncitorii americani
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
ar fi, nu este suficientă pentru a marca începutul unei situații revoluționare. În cele mai multe cazuri, pentru pornirea unei revoluții nu e suficient ca exploatații să nu mai dorească să trăiască în aceleași condiții. Este necesar ca cei din clasele superioare (exploatatorii) să nu mai fie capabili să mai conducă în vechiul mod și acest lucru este determinat de momentul crizei economice, împreună cu instabilitatea economică și extinderea ei -, ceea ce generează conflictele sociale. După cum se vede, acest punct de vedere avea un caracter
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
a gnoseologiei, adică cea care studiază procesul cunoașterii, așa cum se desfășoară în cadrul diferitelor științe), cât și de ordin etic și istorico-filozofic. Un rol deosebit în concepția hegeliană l-a jucat conceptul de conștiință de sine, care conține perspectiva dialectică a exploatatorului și a celui exploatat (Hegel ia ca exemplu pe stăpânul de sclavi și pe sclavii lui). Preluând acest concept, Marx l-a extins la condițiile societății capitaliste, referindu-se la raportul diferitelor clase sociale, și, în special, la cel între
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Administrative/935_a_2443]
-
i-am putea spune acestui mare poet deznădăjduit să vină În Cuba; să vadă cum oamenii, după ce au trecut prin toate etapele alienării capitaliste și după ce s-au văzut pe ei Înșiși ca pe animale de povară Înhămate la jugul exploatatorului, și-au redescoperit calea și au Învățat din nou ce Înseamnă joaca. Acum, În Cuba, a munci capătă un Înțeles nou și se face cu o nouă bucurie.“ Totuși, În martie 1952, Che scria doar „vom vedea“. Lecțiile aspre continuau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
exploatau prostituarea. Modificarea formală a legislației nu a avut efect asupra standardelor duble sau a structurii sectorului prostituției din această societate patriarhală. E adevărat, proprietarii de case de toleranță tradiționale și-au pierdut privilegiile, însă ei au fost înlocuiți de exploatatori moderni, cum ar fi patronii „băilor turcești”. Prostituția și traficul au fost doar vag adaptate economiei în curs de dezvoltare a Japoniei și poziției centrale pe care o ocupa aceasta în regiune, iar soarta femeilor ce lucrau ca prostituate nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
sector industrial obișnuit, și nu unul clandestin, în care femeile sunt exploatate ca sclave sexuale. Cazul de sclavie sexuală militară al „femeilor de reconfortare” este un exemplu tipic de putere patriarhală care perturbă relațiile de gen, conferind legitimitate sclaviei și exploatatorului masculin, dar nerecunoscând ca legitimă prostituția, ce pune în pericol familia (instituție-cheie în orice societate patriarhală). Această dilemă poate fi depășită numai prin aplicarea creativă a discursului „grijii”, și nu în forma sa conformistă patriarhală, ci în cea inventivă propusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
dumneavoastră să (dis)cerneți. În lumea veche, În care valoarea era creată mai ales pe verticală, de obicei În cadrul unei singure companii și de sus În jos, era ușor de stabilit cine era sus și cine era jos, cine era exploatatorul și cine exploatatul. Dar Într-o lume În curs de aplatizare, În care valoarea Începe să fie creată mai ales orizontal (prin multiple forme de colaborare, unde indivizii și actorii mai mici au mult mai multă putere), devine foarte complicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
aplatizare, În care valoarea Începe să fie creată mai ales orizontal (prin multiple forme de colaborare, unde indivizii și actorii mai mici au mult mai multă putere), devine foarte complicat să stabilești cine este sus și cine jos, cine este exploatatorul și cine exploatatul. Unele dintre vechile reflexe politice nu se mai aplică. Oare nu sunt „exploatați“ inginerii indieni atunci când guvernul lor Îi instruiește Într-unele dintre cele mai bune institute tehnice ale lumii din India, Însă politica economică socialistă adoptată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
unde se găsește nefasta tradiție a fanarioților, bizantinismul! Noțiunea de stat prin nechibzuință, prin toleranța răului, prin guvernare pătimașă, fără scrupul în jefuirea bunurilor publice, au îndepărtat această instituție de inimile tuturor. Statul apare acum ca ceva tiranic, ca un exploatator al nevoilor noastre, ca ceva dușman, ca o bestie nesăturată, cruntă, nemiloasă, sângeroasă și nedreaptă”. După război, „s-au înmulțit partizanii partidelor politice, au crescut averile particularilor, au călătorit mai mulți în străinătate, sunt mai mulți sinecuriști, sunt mai multe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]