417 matches
-
b) omiterea dintr-o propoziție sau dintr-o frază a oricărui element sintactic (inclusiv a unei secvențe cu rol de propoziție) care, deși nu a fost exprimat anterior și nici nu va fi exprimat, este deductibil din contextul lingvistic sau extralingvistic; c) omiterea oricărei secvențe, inclusiv a unei propoziții, la sfârșitul enunțului, atunci când vorbitorul suspendă fraza, deoarece dorește să treacă sub tăcere ceea ce mai era de exprimat (de ex. ascultă-mă, că altfel...); astfel de suspensii fac uneori greu identificabilă secvența
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
clasificare cuprinzătoare a elipselor, considerate "fenomene lingvistice destul de variate cuprinse prin tradiție în aceeași categorie", este întreprinsă în ELR, s.v. elipsă: a) "elipsa contextual-situațională (în care elementul absent din enunț e de fapt suplinit de contextul spațio-temporal sau de mijloace extralingvistice gest, mimică)"; b) "elipsa (independentă de context) în care absența unui element este indicată doar de intonație" (exemple tipic orale, cum sunt Aici liniște; De mâine la muncă); c) "elipsa condiționată textual, strict determinată de contextul lingvistic, constând în nerepetarea
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
necontextuală", "elipsă neonimică" sau "elipsă lexicală" și reluarea anaforică, numită și "elipsă contextuală" (v. Collet, pp. 195-201). Autoarea teoriei nu ține seamă de faptul că există și elipse în care absența unor elemente fie are ca suport existența unei situații extralingvistice care suplinește vorbele, fie este indicată exclusiv de intonație, gestică sau mimică ori nu este sugerată decât de tăcere, de suspendarea propoziției sau frazei. Ea se referă doar la nivelul textual, al contextului lingvistic, care poate condiționa sau nu apariția
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
însă, în anumite condiții, la originea procesului de formare a unor cuvinte noi. Ea înlătură elemente redundante, care nu erau necesare la aceste niveluri, deoarece semnificația lor se subînțelege oricum, anaforic, din celelalte elemente ale textului ori, deictic, din contextul extralingvistic, situațional; omiterea secvențelor superflue urmărește realizarea unei expresivități mai mari, iar descifrarea denotațiilor și conotațiilor elementelor omise și, în general, a sensului mesajului depinde de contextul imediat, indiferent dacă acesta este chiar textul / discursul sau informația de care dispun vorbitorii
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
siglelor devenite internaționale poate fi diferită de la o limbă la alta, conform alfabetului propriu. 2.1. Siglele alfabetice sau analitice sunt compuse dintr-o suită de inițiale a căror alternanță nu permite, din diferite motive (fie fonologice, fie omofonice, fie extralingvistice), rostirea lor legată, conform valorilor fonetice de bază ale literelor, ci numai prin pronunțarea denumirilor din alfabet ale acestora: engl. ATM < a[utomatic] t[eller] m[achine] "aparat automat de numărat bani"; EU < E[uropean] U[nion]; MP < M[ember
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
locale numai în contexte în care interlocutorul este capabil, disponibil și pregătit să perceapă și semul "alegeri", transferat determinantului, există tot felul de situații în care deducerea sensului real al cuvintelor condensate din compuse este dependentă de contextul lingvistic sau extralingvistic: în anumite circumstanțe, stăpânul unui câine-lup poate spune am un lup foarte credincios, iar locuitorii orașelor Ocna-Mureș, Ocna-Șugatag și Ocna Sibiului sau ai împrejurimilor acestora pot face referire la localitățile respective, doar în cercul apropiaților și cunoscătorilor, prin denumirea scurtată
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în cercul apropiaților și cunoscătorilor, prin denumirea scurtată Ocna, fără ca prin aceasta să se ajungă la confuzii. Astfel de formații se află, așadar, într-un moment inițial al condensării, departe de lexicalizare, rezultatul fiind încă dependent de contextul lingvistic sau extralingvistic, când nu se întrevede deocamdată nicio perspectivă de finalizare a procesului și de generalizare a denumirilor scurtate; pentru ca evoluția să ajungă până la capăt ar fi nevoie ca animalul sălbatic numit lup să piară, iar una dintre cele trei localități să
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
anterioare, iar elementele omise nu pot fi decât determinanți (modificatori), nu și regentul (centrul sintagmei). Prin toate acestea, omisiunea anaforică diferă de tipul de elipsă lexicală care poate declanșa condensarea și care nu este condiționată decât deictic, de cele mai multe ori extralingvistic, depinzând de cunoștințele și familiarizarea interlocutorilor cu obiectul de referință și / sau cu situația dată, eventual și indirect și parțial anaforic, prin dependența de tematica generală a mesajului / textului, de domeniul căruia acesta îi aparține. Prin acest din urmă tip
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
iar confuzia cu arma numită tot pistol este exclusă. Când un meteorolog anunță la televiziune că va ninge în Orientali, vom înțelege că este vorba despre Carpații Orientali, nu despre popoarele din Orient, perceperea sensului corect fiind impusă de contextul extralingvistic, de conjunctura în care este emis mesajul, dar și de conținutul semantic al cuvintelor înconjurătoare. Exemple de același fel sunt condensările primare de compuse cum sunt lup și Ocna, prezentate mai sus: din mesajul La Ocna am un lup foarte
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
etapă, ca înlocuitor al sintagmei originare, ci ca denominație cunoscută și recunoscută drept "corectă" în limbajul respectiv. Întrebuințarea cuvântului condensat, în detrimentul sintagmei originare, nu mai depinde, așadar, în această etapă, de uzul său deictic, de extragerea sensului dintr-un context extralingvistic sau tematic oarecare, ci de registrul stilistic în care se încadrează textul / discursul. Utilizatorii și receptorii săi nu îl mai percep ca pe o scurtare, nu recurg mental la formula sintagmatică și nu îi descifrează înțelesul pe baza cunoștințelor lor
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
alegerile parlamentare nu-și vor schimba data, rămânând în discuție numai data prezidențialelor poate avea parte de o decodare de tip anaforic 95; în schimb, în enunțul Discuția asupra prezidențialelor continuă se constată cumularea de către termenul condensat a unui "sens extralingvistic, cunoscut de vorbitori dintr-o anumită situație de fapt proprie comunității de vorbitori în care se emite mesajul" (Dindelegan, p. 2). De aici rezultă că același cuvânt până și un adjectiv substantivat poate fi interpretat în unele contexte ca fiind
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
uneori chiar tematic, deoarece procesul poartă unele urme caracteristice ale elipsei lexicale, în timp ce cuvintele pe deplin lexicalizate, aflate în ultimele două etape, se sustrag condiției de uz deictic (nemaivorbind de aceea de uz anaforic), devin pe deplin autonome față de contextul extralingvistic sau lingvistic, iar elementele omise nu mai sunt subînțelese și refăcute mental, ci noul cuvânt exprimă independent, fără niciun sprijin, sensul sintagmei originare. Uneori, condensarea e primară în limbajele superioare, fiind aplicată pentru a înlocui temporar sintagma, dar este percepută
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
evoluție internă; pe de alta, este limpede, în cele mai multe cazuri, că procesul a fost inconștient și îndelungat (cuprinzând mai multe generații), eventual implicând diverse modificări formale și / sau semantice, și că el a fost dependent de alte împrejurări lingvistice sau extralingvistice: drom. văr a fost condensat din lat. consobrinus verus "văr primar" deoarece consobrinus "văr", mai precis urmașul său din protoromână, a dispărut din varianta nordică a acesteia, menținându-se însă în sud (arom. cusurin "idem"). Deși mecanismul și resorturile care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ablativul lui oc(u)lus), martis < [dies] Martis (genitivul lui Mars), jovis < [dies] Jovis (genitivul lui Juppiter) etc. Prezervarea formală a cazului genitiv se întâlnește și în română, în exemplele de condensare primară conjuncturală, strâns legate de contextul lingvistic și extralingvistic, de tipul Baicului < [Cartierul] Baicului, Eroilor < [Bulevardul sau Stația] Eroilor, Moșilor < [Calea] Moșilor, Victoriei < [Calea] Victoriei etc. Trebuie precizat însă că genitivul acestor cuvinte condensate se manifestă numai formal, nu și în substanță: ele nu mai îndeplinesc aceleași funcții sintactice
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
așadar, explicate, "traduse" pentru necunoscători (prin mijloace diverse, dintre care amintim "lista de abrevieri" din lucrările de specialitate), respectiv trebuie reținute, în paralel cu denumirea întreagă, de către cei interesați. Opacitatea, echivocul lor se elimină adesea și mulțumită contextului lingvistic și extralingvistic: A este un simbol abreviat din arie (în matematică), dar și din amper (în fizică), din amiloplaste (în chimie), din androceu (în botanică), din aven (în geologie), din armată (în arta militară) etc. (vezi DAS, s.v.), semnificația sa exactă devenind
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
unei astfel de inaccesibilități a artei vorbește de limitele conștiinței de sine pe latura ei activă și de teribila irumpere a forțelor inconștiente în constelația imaginală a universului tematic al unui creator. Sau poate o esență spirituală supra-conștientă guvernează teritoriul extralingvistic și aduce un aer transcendent în câmpul supraîncărcat de materialitate al operei. Expresia autenticității și valorii unei creații artistice depinde poate și de aportul suprafiresc al unor determinări neîncadrabile, inefabile, supra-raționale. Ele coboară transfigurator în operă și întregesc armonic o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
apropierile dintre limbile aduse în discuție. Acest aspect este, de altfel, reflectat de însuși sumarul cărții ce atestă într-o primă parte teoretică principiile lingvistice ce stau la baza ei, între care, în mod deosebit, antrenarea unor factori lingvistici și extralingvistici prin care se susțin taxinomiile operate. Este evident în această orientare scopul declarat al autorului de a scrie prin lucrarea să un capitol al "lingvisticii integrale" prognozate de Eugeniu Coșeriu, care să aibă în obiectiv "lingvistică limbilor", în sensul de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
firească lor comparare ulterioară ne permit să separăm limbajul de lucrurile desemnate și să remarcam, în acest fel, că limbajul nu este o nomenclatura pentru lucruri deja date ca atare, că nu se datoreaza nici φύσει, nici θέσει, unei experiențe extralingvistice, că nu este "în mod natural" necesară nici o delimitare idiomatica și că, drept urmare, atît conținuturile cît și faptele materiale ("sunete") ale limbilor sînt, cum se obișnuiește să se spună, "arbitrare", adică motivate doar istoric și nu în mod "natural" (sau
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Pe lîngă aceste avantaje evidente, o lingvistică a limbilor separată de o lingvistică a vorbirii ascunde, în viziune coșeriană, șase riscuri care ne pot îndepărta de o descriere adecvată a esenței limbajului: "a) Riscul de a ignora relația limbajului cu extralingvisticul și de a pierde din vedere faptul important că limbajul, în pofida autonomiei sale, este tocmai o formă de cunoaștere a "realității" extralingvistice. b) Riscul să fie respinsă cu ușurință sau pur și simplu să nu se țină cont de concepția
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ne pot îndepărta de o descriere adecvată a esenței limbajului: "a) Riscul de a ignora relația limbajului cu extralingvisticul și de a pierde din vedere faptul important că limbajul, în pofida autonomiei sale, este tocmai o formă de cunoaștere a "realității" extralingvistice. b) Riscul să fie respinsă cu ușurință sau pur și simplu să nu se țină cont de concepția "ingenua" asupra limbajului, adică de concepția proprie vorbitorilor ca atare. Fără îndoială, o asemenea concepție nu se poate considera explicație, dar trebuie
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cu celelalte forme ale culturii spirituale și materiale ale comunității vorbitoare și ea poate, astfel, să dea seama de tot ceea ce în vorbire (chiar în calitate de continut lexical sau de structură sintactica) este determinat nu prin cunoaștere idiomatica, ci prin cunoașterea extralingvistica. Invers, descrierea sistematică coerentă se limitează la "limba ca atare" și, deci, sau interpretează într-o perspectivă deformata, sau mai bine renunța să interpreteze determinările extralingvistice ale vorbirii. 8. Istoria că lingvistică integrală. Prin toate aceste argumente nu vrem sa
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
lexical sau de structură sintactica) este determinat nu prin cunoaștere idiomatica, ci prin cunoașterea extralingvistica. Invers, descrierea sistematică coerentă se limitează la "limba ca atare" și, deci, sau interpretează într-o perspectivă deformata, sau mai bine renunța să interpreteze determinările extralingvistice ale vorbirii. 8. Istoria că lingvistică integrală. Prin toate aceste argumente nu vrem sa negam validitatea descrierii sistematice, mai ales a descrierii structurale și funcționale care, în realitate, pentru obiectul sau, este singura adecvată; și aceasta avînd în vedere tot
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
etc.) și utilizează că parametri modul de codare gramaticala a acestor categorii și coocurența lor cu alte trăsături (Cauzativ-Control-Determinare; Animat-Determinare etc.)189. În lingvistică integrală conținutul lingvistic este de trei tipuri: desemnare, semnificație și sens: "Desemnarea este referință la realitatea "extralingvistica", altfel spus această realitate însăși (că "reprezentare", "fapt", "stare de lucruri"), independent de structurarea să prin intermediul cutărei sau cutărei limbi, si este proprie vorbirii în general. Semnificația este conținutul dat în fiecare caz printr-o limba determinată. Sensul este conținutul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
croată (sîrbo-croată) 104, 165, 253, 303, 318, 321, 333, 344 cromozom Y 16, 219 cumana 181, 253, 264, 308 cunoaștere 11, 31, 51, 151, 152, 157, 230, 346, 355, ~ clar-confuză 31, ~ distinct-adecvată (teoretică) 31, ~ distinct-inadecvată 31, ~ elocuțională 34, ~ expresiva 34, ~ extralingvistica 30, 37, ~ idiomatica 34, 35, 37, 45, 354, ~ lingvistică 34, ~ tehnică 31, 34, ~a limbajului 28, 29, ~a lucrurilor 29, ~a realității 30 cușitică 116, 167, 169, 170, 171, 209, 214, 237, 253, 304 cuvînt 12, 51, 54, 59, 63
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
au ocupat cîțiva discipoli, în frunte cu Johannes Kabatek). 32 Diferențele de număr provin, în general, din insuficientă delimitare a termenilor de limbă și dialect. În afara numeroaselor exemple cînd lingviștii înșiși au păreri divergențe, intervin adesea o serie de factori extralingvistici, situație în care uneori o limbă este considerată un simplu dialect, iar alteori un dialect este considerat limba, cel mai adesea din motive politice. V. probleme ale distincției limbă-dialect la Chomsky și Coșeriu, infra, cap. 5.1. Clasificări sociolingvistice. 33
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]