424 matches
-
unei astfel de inaccesibilități a artei vorbește de limitele conștiinței de sine pe latura ei activă și de teribila irumpere a forțelor inconștiente în constelația imaginală a universului tematic al unui creator. Sau poate o esență spirituală supra-conștientă guvernează teritoriul extralingvistic și aduce un aer transcendent în câmpul supraîncărcat de materialitate al operei. Expresia autenticității și valorii unei creații artistice depinde poate și de aportul suprafiresc al unor determinări neîncadrabile, inefabile, supra-raționale. Ele coboară transfigurator în operă și întregesc armonic o
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
anumit concept printr-un lexem distinct, și nu printr-o parafrază sau printr-o construcție echivalentă semantic. Cruse (2006: 93) atrage atenția asupra faptului că acest concept se aplică în acele cazuri în care este total predictibil ca unei realități extralingvistice să îi fie asociat un termen distinct 22. Astfel, nu putem vorbi despre goluri lexicale atunci când într-o limbă dată nu există termeni de definire pentru anumite concepte străine de cultura și de modul de conceptualizare al vorbitorilor acelei limbi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
anumit sens poate purta o greutate structurală mai mare decât alte sensuri. În această linie de abordare, extinderile semantice produse asupra sensului central al unui lexem pentru a deriva sensuri noi nu sunt întâmplătoare, ci sunt bazate și pe experiența extralingvistică, sunt motivate de felul în care vorbitorii conceptualizează anumite noțiuni sau evenimente. Sweetser (1990) aplică această teorie la analiza verbelor de percepție. Autoarea explică evoluția și "lărgirea" sensurilor acestor verbe prin suprapunerile semantice dintre mai multe domenii conceptuale (vezi infra
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
fie prin imposibilitatea perceptorului de a detecta diferitele capacități de emisie ale entităților: În urma tratamentului am rămas fără miros. > Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
celor doi versanți. Pentru început, ea își va îndrepta atenția spre celălalt sens vorbind despre editură în loc de textualitate, despre tipografie în loc de semantică și despre mijloace de transport în loc de metafore. Știință a semnificării, în general, semiologia se ocupă și de semnele extralingvistice. Saussure: "Putem concepe o știință care studiază viața semnelor în interiorul vieții sociale. Ea formează o parte a psihologiei sociale și în consecință a psihologiei generale". Aplicațiile au acționat în sens contrar. Ele au purtat viața socială spre interiorul semnelor, transformînd
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un anumit registru (vezi și contextul idiomatic, cel relațional, cotextul și contextul socio-cultural17): prin sintagmele adresative folosite, prin termenii actualizați (vocabularul fundamental, masa vocabularului), prin anumite structuri sintactice (construcții eliptice sau, dimpotrivă, elaborate minuțios), prin valorificarea particulară a raportului lingvistic extralingvistic (de exemplu, anumite gesturi sunt mai semnificative decât cuvintele în registrul familiarității), prin precizarea canalului de comunicare, în anumite situații (de exemplu, ,,Acum doar ascultăm, fără să privim...") etc.; contextualizare din perspectiva interlocutorului asocierea mesajului cu anumite elemente anterioare/ulterioare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
actualizate propoziții/fraze scurte și este valorificată coordonarea simplă copulativă (prin și), cu rara utilizare a subordonării (în fraze scurte) forme de manifestare a ,,succesiunii prin fragmente"73, a viziunii fragmentare pe care o au preșcolarii, în general; în plan extralingvistic: * pe lângă mimica expresivă, se remarcă valorificarea gesturilor substitutive (prin care copilul descrie ceea ce nu numește: de exemplu, o acțiune, o stare etc.: ,,vântul [+ gest: mișcarea crengilor]"), afective (exteriorizare a unor trăiri, stări de spirit de exemplu, îmbrățișarea mamei, a unei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
verbal și extraverbal fizic, empiric, natural, practic/ocazional, istoric, cultural (Coșeriu 1962: 282-323); ,,situativer Kontext", ,,Wissenskontext", ,,sprachlichkommunikativer Kontext" și ,,andere kommu-nikative Kontexte (parasprachlichkommunikativer Kontext/nichtsprachlichkommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher 1990: 11); contextul explicit și cel implicit Slama-Cazacu 1999: 121-122; contextul asociat planului extralingvistic (așa-numitul context situațional) și contextul asociat planului lingvistic (cotext) Gramatica II 2005: 781 etc. 13 Reflectări ale contextului relațional concretizat în elemente ca: kinships, friendships, work, social contracts, acquaintanceships apar și în Fisher 1987: 60-64. 14 Vion 1992: 105-106
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
bunăstarea, libertatea, creativitatea...") 70 Ibid., p. 159. ("Ar fi vorba despre un sistem indisociabil în care cunoașterea, stoc cultural, ar fi înregistrată și codata, asimilabila numai de către deținătorii codului, membrii unei culturi date (limbaj și sistem de semne și simboluri extralingvistice); cunoaIașiterea ar fi, în același timp, constitutiv legată de paternuri care permit organizarea și canalizarea relațiilor existențiale, practice și/sau imaginare. Astfel, relația cu experiență este bivectorizată: de o parte, sistemul cultural extrage din existența cadrele și structurile care vor
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
lumea reală își construiește sensuri noi: lumea de sensuri a unui text literar își poate avea originea numai în lumea interioară a creatorului (în baza creativității absolute, a imaginației/fanteziei), dar în mod frecvent își are originea în lumea umană extralingvistică 37. Se va păstra dualitatea aceasta pe tot parcursul analizei, cu precizarea că: Anterior textului literar, lumea realului există și atât. După construirea textului literar, lumea primește sens, devine lumea de sensuri a textului 38 (s.n.), adică o nouă lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mărci înglobează elemente eterogene din punct de vedere structural: elemente lexicale sau gramaticale, simple sau compuse, locuțiuni verbale, îmbinări libere (sintagme, propoziții sau fraze). 2.2.2. Elementele alocutive sunt utilizate prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul de comunicare oral). În textele scrise, alocutivele devin mărci ale oralității simulate. Alegerea elementelor menționate este influențată de specificul relațiilor dintre interlocutori (personale/tranzacționale 2) precum și de gradul de formalitate al contextului situațional în care se desfășoară comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
de vedere unitar: este de origine turcă și este răspândit în toate limbile balcanice și învecinate; regional, prezintă variante fonetice, în general nerecomandate în utilizarea standard.38 Hai(de) este utilizat prototipic în conversația spontană (caracterizată prin coprezența interlocutorilor, contextul extralingvistic comun, canalul fonico-acustic oral)39. Dintre lucrările mai vechi, TDRG notează formațiunea hai(de) ca familiară. Textele dialectale înregistrează utilizarea lui hai (și a variantelor acestuia) în toate graiurile și dialectele românești. 3.2.2. Funcțiile îndeplinite în comunicare Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
dar după cum scrii tu, că nu mai ești nici președinte, atunci... (www.curaj.net). Alte intervenții completează sau corectează mesajul locutorului: Dar stați puțin că mașina asta "bengaleză" are și bar și tembelizor și frigider. (www.automarket.ro). Alteori, contextul extralingvistic impune suspendarea temporară a enunțării (vezi cazul intercalării publicității în emisiunile televizate): T: Stați puțin. Trebuie să ne oprim pentru publicitate. Am depășit deja timpul. Vă rog publicitate și vom continua discuția imediat după aceea (Antena 1, 17.III.2003
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Acest sens derivat al contradicției a devenit unul acceptat în filosofie grație în special lui Hegel. "Înaintea lui Hegel, nimănui nu i-ar fi trecut prin minte să spună că două obiecte, fenomene sau proprietăți ale acestora, deci două entități extralingvistice "s-ar contrazice". Pentru raportul corespunzător dintre acestea era utilizat termenul "opoziție""41. Hegel a introdus termenul "contradicție" și, în genere, terminologia logică în studiul realității obiective 42. Pornind de la el, s-a ajuns să se folosească acest termen pentru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
drept condiție preliminară pentru delimitarea exactă a lingvisticii limbilor particulare. Am avea nevoie de o lingvistică [anume] care să ne spună ce principii ale gândirii sunt valabile pentru vorbirea în general și în ce constă cunoașterea lucrurilor, adică cunoașterea realității extralingvistice, valabilă, la rându-i, pentru toate limbile și pentru toata vorbirea. Am avea nevoie, în special, de o lingvistică skeologică [...], adică de o lingvistică a "lucrurilor", o lingvistică [anume] care să ne spună care este contribuția cunoașterii generale a lucrurilor
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cuvinte și lucruri nu mai apare la fel de facilă și în practică. Studiind lexicul, trebuie să ne întrebăm tot timpul, pentru fiecare caz în parte, "ce este dat de conținuturile limbii ca atare și ce se datorează, în schimb, experienței lumii extralingvistice" (Coseriu, 1970, p. 189). Dar la ce se referă, mai precis, aceasta "cunoaștere a lucrurilor"? Coșeriu oferă unele lămuriri: nu ar fi vorba aici de "cunoașterea ocazionala și situaționala a stărilor de lucruri", ci de "cunoașterea lucrurilor în mod universal
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
total nedeterminate. În interpretarea compuselor lăsând la o parte posibilele fixări prin normă trebuie distinse, mai exact, trei faze în mod rațional succesive și care corespund contribuției sistemului limbii, cunoașterii generale și cunoașterii "actuale" a lucrurilor și a stărilor lucrurilor extralingvistice. În cazul germ. Holzkiste, se știe că pentru sistemul limbii germane este vorba doar de o "cutie" care are de-a face cumva cu "lemnul"; dar apoi avem o restricție dată de cunoașterea generală a lucrurilor: anumite posibilități ("de lemn
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și cultură în plan universal, istoric și individual" (ibid., p. 139). Referindu-ne doar la ETNOLINGVISTICA, am avea, deci: (1) ETNOLINGVISTICA VORBIRII, care ar trebui "să studieze condiționarea limbajului prin cunoașterea universală a lumii și, în general, prin cunoașterile universale extralingvistice (incluzând și normele generale ale gândirii umane)" (ibid., p. 140); (2) ETNOLINGVISTICA LIMBII, reprezentată de "studiul faptelor unei limbi ca fiind motivate de cunoașterile (idei, convingeri, concepții, ideologii) despre "lucruri"; deci și despre stratificarea socială a comunităților și despre limbajul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
sunt la fel de bine reprezentate cu ajutorul legăturilor dintre triunghiurile întregi sau ale anumitor laturi ale lor sau ale spațiilor goale dintre ele. 36 Eugeniu Coșeriu deosebește mai multe tipuri de semnificat: (1) semnificatul lexical, care corespunde acelui CE al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul comun cuvintelor dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
dintr-o serie precum: negru, negreața, înnegri (în spaniolă, spre deosebire de română, se poate exemplifică cu o serie legată de culoarea albă în care apare și adverbul: blanco, blancura, blanquear, blancamente); (2) semnificatul categorial, ce corespunde acelui CUM al aprehensiunii lumii extralingvistice, adică semnificatul diferit al cuvintelor dintr-o serie precum bogat, bogăție, îmbogăți. Este vorba, așadar, de categoriile verbale substantiv, verb, adjectiv și adverb cu subdiviziunile lor posibile; (3) semnificatul instrumental, adică semnificatul morfemelor (fie acestea cuvinte sau nu); (4) semnificatul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
limbii în privința dependenței semantice dintre un tip de nominal și conectorul relativei ori în privința organizării sintactice a construcțiilor relative înseși. Cu alte cuvinte, creativitatea vorbitorilor este limitată în această privință, constrângerile semantico-sintactice sunt foarte puternice. O serie de factori extrasintactici/extralingvistici pot determina totuși preferința vorbitorilor pentru un anumit model de construcție, fapt ce poate produce modificări ale distribuției tiparelor. Un factor poate fi ștergerea granițelor dintre unele registre ale limbii, pătrunderea în registrul scris a unor particularități ale limbii vorbite
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
fost tentați de sistematizarea demersului comunicării, dar și de implicațiile acestui act, proces sau sistem de coduri. Diversele clasificări ale mijloacelor de comunicare se referă la: a) mijloace lingvistice; b) mijloace paralingvistice; c) mijloace non-verbal-vocale; d) mijloace non-vocale; e) mijloace extralingvistice; f) mijloace vocale Combinarea conținuturilor și mijloacelor comunicării, de la manifestările vocale, tonul vocii, gesturi și până la informațiile privind trăsăturile bio-psiho-sociale ale celui care emite, conduce la perceperea unui anumit specific al ei. Tipuri de comunicare: Comunicarea intrapersonală. Este comunicarea în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Rodica Zafiu Pe tiparul cunoscut și foarte productiv al construcțiilor cu verbul „a da” din jargonul informatic (a da click, a da eject), a apărut și s-a răspândit în ultima vreme - din rațiuni extralingvistice - locuțiunea a da like. Multe site-uri cu articole online, cu filme sau fotografii, dar mai ales răspândita rețea Facebook propun utilizatorilor să-și manifeste preferințele; formula aprecierii apare des în engleză. Multe exemple ilustrează situațiile cele mai obișnuite: „Ce
„A da like “ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4587_a_5912]
-
și spațiale. Putem folosi, trunchiat, o listă de termeni alcătuită de psihologi pentru a defini tipurile de cunoaștere în cele două emisfere - stîngă, respectiv dreaptă: intelect-intuiție, convergent-divergent, deductiv-imaginativ, activ-receptiv, distinct-continuu, realist-impulsiv, transformațional-asociativ, linear-nonlinear, istoric-anistoric, explicit-tacit, obiectiv-subiectiv. Emisfera dreaptă detectează informațiile extralingvistice, identificînd adevăratul sens al unui mesaj altfel disimulat în propoziții "inocente", descifrează conotația dincolo de denotație, înțelege metaforele, poezia, și, în general, tot ce depășește sensul strict lexical furnizat de emisfera stîngă, care e foarte literală. Ea e capabilă să organizeze
Despre dilemele semnificației by Laura Carmen Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/7351_a_8676]
-
specific substantivelor nearticulate - director firmă) cu o anume individualizare nedefinită: abrevierea din exemplul "Dan Zmeu, reprezentant firmă de construcții" (TVR 2, 10.XII.2007) ar putea fi "tradusă" ca: "director al unei firme de construcții". Construcția nefirească are o cauză extralingvistică, fiind provocată de regulile care cer ca anumite firme să nu fie pomenite, pentru a nu li se face o ipotetică publicitate mascată. La asemenea reguli se referă, de pildă, pe un blog, profesioniștii care ironizează o etichetă de prezentare
Stilul telegrafic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8188_a_9513]