779 matches
-
detaliile spontane, complicate și care nu pot fi prezise, ale vieții sunt neglijate pentru a face loc noii lumi ordonate, curate și calculabile care constă din „materie și mișcare”. În universul matematic al Iluminismului nu era loc pentru bucurie, pasiune, exuberanță, empatie, credință sau tristețe. Nici una dintre aceste calități nu poate fi redusă la cantități măsurabile și explicată cu formule matematice. Viziunea iluministă asupra lumii ca un spațiu gol și materie În mișcare era, În cuvintele filosofului și omului de știință
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lume viitoare În care oamenii pot să trăiască În pace unii cu alții, pot să se bucure de o viață de calitate și să aibă posibilitatea să-și Împlinească un vis mai intim de transformare personală. Pe scurt, nu este exuberanța tinereții, ci mai degrabă Înțelepciunea maturității cea care impulsionează visul european. Visurile se referă Întotdeauna la speranțe pentru viitor. Imigranții În America erau pregătiți să se sacrifice pentru a construi o lume mai bună În care să trăiască copiii lor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
viața oricărui regn. De un imagism viu, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic care, prin asociațiile neașteptate, îl amintesc uneori pe Ilarie Voronca. Dar lirismul autentic iese la iveală atunci când Ș. renunță la excesul de imagini, decantând versul de arabescurile metaforice. Exuberanța, vitalitatea, uimirea, suavitatea, elanul juvenil rămân caracteristice pentru lirica acestui „adolescent pe viață”, cum s-a autodefinit. SCRIERI: Pe o vârstă de băiat, București, 1970; Aripa mea de soare, București, 1975; Desculți pe cer, Iași, 1976; Frumosul în piele de
STEFURIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289915_a_291244]
-
Lucian Murnu. Vasilica Chifu și ordinea visului Pentru Vasilica Chifu, pictura este în primul rînd un document existențial. Departe de vuietul străzii, de convulsiile clipei și de freamătul istoriei nemijlocite, ea se concentrează exclusiv asupra propriilor sale neliniști. Amestec de exuberanță meridională și de grave disperări nordice, de jubilație și de dramatism în ultimă instanță, temperamentul său artistic este mărturia unei explozii neîntrerupte. Fără legături explicite cu lumea exterioară, cu realitatea episodică și cu formele constituite ale acesteia, pictorița își plasează
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
și cu atît mai mult pe măsură ce boala ei evoluează, Iulia devine fără să știe un personaj din portretele poești făcute soției lui. în concluzie, un roman decepționant în cheie realistă, dar cu o delicată împletitură de planuri în griuri și exuberanțe colorate, dacă îl privim în cheie simbolică, o lecție discretă despre viața care se vede bine numai cu inima. Marta Cozmin, Primăvara la Zürich, Editura Vitruviu, București, 2001, 164 p., f.p.
Vis cu magnolii în iarnă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14996_a_16321]
-
de grații un salt în antica eră, unde delicatețea și toată gestica supravegheată, de salon, plonjează într-un „delir” orgiastic. Nimfe și bacante, în splendida lor nuditate, se prind într-un dans frenetic, antrenând pe dată fauni, satiri și silvani. Exuberanța de plein air, frivolă întrucâtva, se potrivește mai bine cu temperamentul sangvinic (de unde, preferința pentru culorile tari), senzual și agresiv al poetului, care schimbă cu ușurință - și nu neapărat cu ușurătate - harfa în „mandolină”. Dar cel mai mult îi place
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
iar aventurii lor inițiatice îi corespunde aventura stilistică a autorului: compoziția polifonică, distribuția pe mai multe voci a discursului narativ susțin un recital livresc ludic și caricatural, cu numeroase accente parodice, în care se întâlnesc istorisirea sadoveniană cu basmul eroicomic, exuberanța rabelaisiană cu fabulosul arghezian. Jucăria (1989), roman despre dictatură, lipsit de determinări spațio-temporale concrete, reconstituie o atmosferă halucinantă, cu origini în proza lui Franz Kafka și în aceea sud-americană. Printr-un experiment textualist, lumea se zămislește din jocul întâmplător al
SLAPAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289715_a_291044]
-
are un profil psihomoral specific, căruia nu i se poate sustrage. Viața Începe cu aspirații și se termină cu regrete, făcându-ne să oscilăm Între plăcere și durere (N. Zahariaă. Tinerețea, cu care Începe viața, este vârsta iluziilor și a exuberanței. Vârsta adultă este cea a experiențelor stabile și a echilibrului. Bătrânețea este vremea reflecției și a regretelor. Tânărul este cel care privește către viitor. Adultul trăiește În prezent. Bătrânul se Întoarce nostalgic către trecut, meditând asupra binelui și răului, adesea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Cei care, aduși În vecinătatea fluviului sfânt pentru a-și sfârși zilele conform ritualului hinduist, totuși se Însănătoșesc (miraculos câteodată), nu se vor mai Întoarce la familiile sau cunoscuții lor. Surpriza vindecării Îi transformă În nou-născuți, care migrează cu lenta exuberanță a unei Învieri de-a lungul apei, până spre Calcutta. Acum nu În chip de medic, ci cu un suflu inconfundabil de narator care a străbătut deja o treime din Asia, Honigberger Îi va reîntâlni acolo, În suburbiile mlăștinoase unde
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Ionescu. Sunt publicate două recenzii la volumul al doilea din Memorii de E. Lovinescu, în care comentatorii, iar Al. Dima și C. V. Gerota, îl acuză pe mentorul „Sburătorului” de absența totală a obiectivității, de poetizare a materialului critic și de exuberanță imaginativă. Tot C. V. Gerota scrie un studiu intitulat Estetica lui Caragiale, iar Al. Dima și Ovidiu Papadima semnează articole despre Mihai Eminescu. S. conține și două articole comemorative de C. V. Gerota (Pe marginea lui Duiliu Zamfirescu) și D. Bodin (Bogdan
SECOLUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289599_a_290928]
-
vedere al forței, cadenței și eficacității lor (A. Porot). Activitatea are următoarele caracteristici: forța, reprezentând potențialul dinamic al indivizilor, hipersau hipostenia; la un același individ putem asista la variații de potențial care pot merge de la pasivitate la stupoare și de la exuberanță la agitație; cadența sau ritmul activității, care poate fi de tip încetinit (depresie, schizofrenie), periodic sau intermitent (PMD), succesiv (PMD) sau circular (ciclotimici), sau de tip accelerat (beția alcoolică); eficiența, în sensul că activitatea poate fi: coordonată; adaptată unui scop
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și cu un mare număr de stilamancii”, lung poem cosmogonic-suprarealist, reeditat abia în 1984. Poemul creează un spațiu imaginar mitic-absurd, populat de personaje și obiecte tipice, precum Elentara, leoparzii și vehiculele leopardice. Limbajul are forță, o extraordinară inventivitate, dar și exuberanța bravadei lingvistice sau a insolitării imaginii: „leoparzii în vârstă de aproximativ 50 de ani își încarcă sexul ca pe o armă de vânătoare” sau „triunghiulara falangă a lui lisimah se arătă la marginea zării”. Blănurile oceanelor și Butelia de Leyda
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
de semne de belșug”. Știe să introducă în peisaj și inflexiuni macedonskiene: „Iată și regatul verii, plin de zeități păgâne / lancea macului se-agită peste oștile de grâne, / Timp de heliogravură, cer ca bolțile sixtine”. Rareori statice, pastelurile transmit uneori exuberanța vitalității elementare: „Ies șerpii de prin buncăre de ierburi [...] // Un neam nomad de vietăți și ierburi / revine triumfal la vatra lui / și se dezumflă limbile la vite / diluviul nu dă seama nimănui”. Evocând transhumanța, poezia chiar astfel intitulată include apologia
TUDOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290281_a_291610]
-
sunt Balada munților, poem al transhumanței și al toamnei, ori Balada popii din Rudeni, unde contemplația se însoțește cu o discretă notă de umor. În pasteluri T. cultivă o poezie delicată, suavă și grațioasă, ca în Rapsodii de primăvară, comunicând exuberanța și vitalitatea anotimpului tinereții, și se manifestă ca un colorist și un artist al miniaturii (Sfârșit de vară). Un zâmbet abia schițat se simte în fiecare vers, dar autoironia, cenzura lirică nu acționează efectiv decât în Rapsodii de vară și
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși de suprarealiștii români îl apropie câteva procedee, precum lungile concatenări, mai ales nominale, ca și metaforismul luxuriant. Se apropie în egală măsură de ermetismul lui Ion Barbu, inclusiv de rețeaua conceptuală a acestuia (unul, nunta, somnul, temele erotice
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
Olin, ca și romanele Femeia isterică (1925), Amor de vagabond (1927), Femeia pătimașă (1928), doar Eroare medicală sau sinucidere? (1936) fiind iscălit Mihail Zavergiu. Jurnalul unui medic și alte manuscrise inedite mărturisesc preocuparea lui Z. pentru dramaturgie, piesele Virusurile, Destinul, Exuberanța tinereții ș.a., inspirate din viața medicală, întâmpinând constant refuzul teatrelor de a fi înscrise în repertoriu. Plecând de la împrejurări și cazuri reale, cărțile de literatură ale lui Z. sunt prea puțin rodul invenției narative sau al imaginației. Femeia isterică, de
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
distinctivă, ilustrată de tenta reflexivă a unor solilocvii („De când oamenii umblă pe lună,/ Îngerii nu mai vor să zboare”) și mai ales de melancolia insinuată discret în rememorări („Negri erau caii, negri erau,/ La mine nici nu s-au uitat”). Exuberanța naturistă e săgetată intermitent de sentimentul efemerității fenomenalităților, timpul e simțit acum ca o „sabie”. Titlurile unor volume sau cicluri includ și mai directe sugestii tanatice ( Cântecul lebedei, Masa tăcerii), nu sunt puține versurile ce anunță moartea, aluziv sau explicit
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
hiperdinamic. Hipnagogice: manifestări care se produc în câmpul conștiinței, în momentul adormirii. Hipnapompice: manifestări care se produc în câmpul conștiinței, în momentul trezirii. Hipoestezia: diminuarea sensibilității generale, în special a celei tactile. Hipomanie: stare de excitație psihomotorie atenuată, dispoziție expansivă, exuberanță în comportament, activitate dispersată, amintind de formele minore de excitație maniacală. Hipostenia: scăderea marcată a stării de tensiune psihică. Opusul hipersteniei. Homosexualitate: perversiune sexuală caracterizată prin atracția pentru persoanele de același sex. Forma masculină este pederastia, iar forma feminină este
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
expansivitate și stare de euforie, logoree, atitudini dezordonate; - deficientul mintal dizarmonic emotiv, cu caracteristici similare celor întâlnite la tipul instabil, dar cu o instabilitate afectivă mai pronunțată și cu un nivel intelectual sensibil superior acestuia; reacțiile sunt exagerate, oscilând între exuberanță excesivă și inhibiție accentuată; - „debilitatea Chaslin” se caracterizează printr‑o bună capacitate mnezică; copilul este lipsit de interes, credul, vanitos, extrem de sugestibil, de un manierism exagerat, lipsit de spirit critic sau autocritic, cu randamente școlare mediocre, incapabil de efort susținut
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
În poezia lui coexistă contrastele: pe de o parte - un vitalism debordant, pe de alta - o oboseală copleșitoare, dublată de o neliniște bântuită de spaime, de întrebări existențiale. Cartea Mașina timpului (1975) este expresia altei vârste și a altei atitudini. Exuberanța și vitalismul au dispărut, lăsând loc unei noi ipostaze a poetului: aceea în care „înnebunind de luciditate”, „nu mai vrea liniște, nu mai vrea somn, nu mai vrea vis”. În volumul de proză intitulat ostentativ Aleargă, nu te opri (1970
NECULA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288394_a_289723]
-
a necuviincioasei morți a heroului României. De la P. a rămas, multă vreme în manuscris, poemul Desmierdare poeticească, editat în 1981. Autorul descrie cu minuție, în canon clasic, anotimpurile, toate formele de relief și îndeletnicirile omenești. Câteva accente sincere în elogiul exuberanței naturii și mai multe detalii de atmosferă autohtonă dovedesc darul observației spontane, contrastând cu pesimismul artificios al pasajelor de poem filosofic. Între manuscrisele poetului se mai află traducerea intitulată Împărătesc sânual spre statornicia adevăratei fericiri omenească, după o scriere cu
PESACOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288766_a_290095]
-
apariție ca o lucrare de mare valoare. Până să ajungă la această reușită, scriitorul a parcurs un drum lung, rafinându-și mijloacele de expresie și descoperind un univers distinct. Astfel, volumul Fantoșe vopsite (1924) cuprinde poeme în proză scrise cu exuberanța juvenilității. Autorul vrea să epateze prin fantezii bizare și viziuni absurde, prin duritatea limbajului și exacerbarea divagațiilor sentimentale. Experimentele începutului sunt sesizabile și în întâiul său roman, Viața cu haz și fără a numitului Stan. Prin destinul personajului titular prozatorul
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
pasăre decât înger”, SPM, 1978, 416; Dana Dumitriu, Un strop de viață, RL, 1978, 51; Dan Mucenic, [Interviu cu Mara Nicoară], LCF, 1979, 11; Victor Atanasiu, „Boala crinilor”, RL, 1980, 32; Vasile Mihăescu, „Boala crinilor”, CL, 1980, 10; Al. Piru, Exuberanță și tandrețe, SLAST, 1981, 12; Sultana Craia, „Obiectele verii”, LCF, 1981, 15; Laurențiu Ulici, Între Saphelia și Circelopa, RL, 1984, 50; Dicț. scriit. rom., III, 451-452; Popa, Ist. lit., II, 567. S.D.
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
vreme, o linie a comprehensiunii În cercetările efectuate. În plus, nu trebuie să uităm că la noi În țară, din perspectiva așa-zis marxist-leninistă, raționalismul a fost promovat Într-o formă simplificată, adeseori primitivă, fiind tradus În voluntarisme puerile, generând exuberanță și entuziasm celor mai ignoranți dintre sociologi. Or, toată lumea știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
știe că raționalismul voluntarist sfârșește Întotdeauna prin a substitui realitatea dată prin una reconstruită subiectiv. Nu Întâmplător Francis Bacon promova un principiu conform căruia „intelectualul are nevoie de plumb, nu de aripi”, considerat necesar de filosoful englez pentru a atenua exuberanța sau entuziasmul intelectualului și a-l face să adâncească demersul său până la limita la care pot fi descoperite adevăruri relative, dar utile. Sociologii importanți sunt sceptici În fața unui raționalism „militant”, preferând un pragmatism moderat, recurgând adesea la argumente generate printr-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]