3,289 matches
-
PDL a relatat un episod când ar fi fost sunat de un telespectator care i-a spus c se bucură că Boc va fi demis, fiindcă astfel fostul primar se va întoarce în Cluj. ”Nu-l meritați”, ar fi spus fânul lui Boc, referindu-se la românii nerecunoscători pentru norocul de a avea un astfel de premier. Ioan Olteanu a spus că, dacă moțiunea va fi votată, Emil Boc nu va mai fi desemnat premier încă odată. PSD va depune două
Ultimul mandat pentru Boc al III-lea () [Corola-journal/Journalistic/50003_a_51328]
-
ilustru. Deviza băutorilor care își umplu mereu paharul bis repetita Deo placent (25) este construită pe tiparul expresiei horațiene din Arta poetică, 365 proclamând ideea dăinuirii operelor valoroase (haec deciens repetita placebit). Încântarea de a descoperi o poiată plină cu fân capătă pregnanță prin folosirea unui termen din manifestul clasicismului augustan care indică bucuria dorinței împlinite transmisă prin vers (Arta poetică, 75): Sententia compos voti! ar fi strigat cu entuziasm Horațiu, dacă și el ar fi avut prilejul fericit de a
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
Giurgiuca, poezie în care puternicul sentiment al peisajului local s-a turnat în forme ce profitau de evoluția generală a lirismului românesc modern. Forme care părăsiseră tradiția eminesciana spre a-l urma pe Macedonski...”. Sensibilitatea poetului, născută din „grâne, din fân, din cucuruz”, este conectată la, „mireasma pământurilor sfinte” din Câmpia Transilvaniei, vibrând totodată la „cântecul de greieri”, la „behăitul turmei” sau la „mugetul de vite”. Muzicalitatea versurilor, armoniile lăuntrice ale poemelor nu exclud gravitatea subtextuală, reculegerea, retranșarea în sine, căința
Caligrafiile memoriei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4605_a_5930]
-
atâtea raporturi de nedesfăcut. Liniștirea, „curățirea de spaime” survin și ele, ca momente ale unei superioare înțelegeri și acceptări, ale unei revelații tot de inspirație divină, în fond: „Culcată în pajiștea-naltă/ Văd norii pe cer lunecând / Ca mirosul de fân peste dealuri,/ Iar ochii și nările mele/ Descoperă taina: Rotire dulce și neobosită în haos,/ Înfășurând pe fusul văzduhului/ Miresme și nori. // În timp ce sufletul / Se obișnuiește cu pământul / Și respiră adânc.” Noua carte a Anei Blandiana, despodobită, expurgată, aproape, de
Revenirea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5759_a_7084]
-
știe? Atâta pot să spun că între bătăi și flux, Pobjoy chelarul îmi aduce tot ce reușește să fure de pe la Grefă, bucăți de pergament ieftin pe care mi-a poruncit să îi zugrăvesc scene de extaz bucolic, gen Constable: adunatul fânului și țărani idioți ca Pobjoy însuși și căruțe ce trec prin vaduri stropite de soare, prostii pe care să le poată da și el altora, la schimb sau pe bani. Pobjoy lălâul e o specie între om și girafă: e
RICHARD FLANAGAN - Cartea cu pești a lui Gould () [Corola-journal/Journalistic/5659_a_6984]
-
flori, declarația de dragoste răsădită-n pămînt, sub formă de straturi de flori, pe care Ticu i-a făcut-o Mamei, a fost desființată, curtea a fost transformată, pe jumătate, într-o grădină de flori, stogurile de paie și de fîn, în care puneam pere de iarnă și păruțe sălbatice de la lelea Litiție la mormoiat, au fost mutate de Tinu în grădină, pe teren arabil, iar în final, cînd a renunțat să mai țină vreo vită sau vreo oaie, au dispărut
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
barcă, în mijlocul oamenilor. Nu că eu m-aș fi împotrivit prea mult, dar voiam să mai petrec un timp plăcut alături de Pila. Țineam la fata asta mai mult decât își închipuia ea și speram să facem dragoste serios înainte de Culesul Fânului, să vedem dacă nu reușim să facem o maimuțică. Dar zilele au trecut și vremea s-a stricat. Pila supraveghea vremea cu atenție și tristețea urca în ea, așa cum se întâmpla adesea când se apropia momentul să plec. Câteodată mă
Să distrugi și să arzi tot by Wells Tower () [Corola-journal/Journalistic/5802_a_7127]
-
scenele aveau legătură cu ceea ce le făcuse Daniel - mai bine zis, cu ceea ce pesemne că le făcea - fetelor pe care le ducea în grădina din spatele casei de la numărul 84, nesupravegheat decât de cele patru ferestre întunecate ale casei pustii. - Febra fânului, zise asistenta de maternitate, politicoasă, dar strănutând în continuare, alarmată că simțea câțiva stropi umezi în chiloți. - Domnul și doamna Sellers se numesc, zise cineva. Au dat pe casă șaptesprezece mii de lire. Mi-a spus Anthea Arbuthnot. Katherine Glover
Îngăduința nordului by Philip Hensher () [Corola-journal/Journalistic/5816_a_7141]
-
mânjim fața cu cărbune, să ne despletim părul. Să implorăm să ne fie redat Celălalt spațiu. Veni Creator Vino, Duh Sfânt, Îndoind (sau neîndoind) iarba, Arătându-te (sau nu) deasupra capului printr-o limbă de foc, Când e cosit de fân sau când tractorul intră pe ogor Pe valea nucilor sau când zăpezile se prăvălesc Peste brazii infirmi din Sierra Nevada. Sunt doar om, deci am nevoie de semne vizibile, Mă plictisesc repede construind treptele abstracției. Te-am rugat nu o dată
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
așteaptă Breton o viză pentru SUA și tot de aici ia René Char drumul Rezistenței. Pe urmele lui Petronius își caută Montherlant iubiții, precum Moustique, 14 ani, cu ochi în stare să „dea foc de la zece pași unei căpițe de fân”. Tot la Marsilia visează Céline o Franță meridională despărțită de aceea nordică a socialistului Blum, „plină ochi de rase inferioare”. Recenzentul din „Le Novel Observateur” de la sfârșitul lui martie și începutul lui aprilie, din care citez, amintește de un poem
Marsilia și scriitorii săi () [Corola-journal/Journalistic/3748_a_5073]
-
a mărturisit că a aflat o veste care l-a lăsat cu ochii în lacrimi. "M-a marcat moartea lui Tito Vilanova, antrenorul Barcelonei. L-am văzut pe Nou Câmp și atunci când era secund și atunci când era antrenor principal. Sunt fânul Barcelonei de mulți ani și când Guardiola a plecat de la echipa, n-am fost bun de nimic o zi întreagă. Ieri, știrea despre Vilanova m-a mâhnit... Mă dezamăgesc profund și clișeele presei de la noi: "a pierdut lupta cu cancerul
Dan Negru, în lacrimi: M-a marcat moartea lui by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/34783_a_36108]
-
alt tip decât cea binecunoscută: "Copacii, smulși din rădăcini de bombardamente, zăceau rășchirați pe pământ sau se rezemau de zidurile în ruină, ca niște uriași extenuați"(p. 90), " Soarele strălucea autumnal și rece, aerul era parfumat cu un amestec de fân și funingine, care-mi aducea în amintire vremuri în care trenul mă ducea spre fericire. Părea incredibil că primejdia stă la pândă în dimineața asta limpede, în care păsărelele cântau să-și spargă pieptul, iar vacile pășteau pe pajiști"(p.
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
lingoare și de singurătate și o dureau fulgii de la aripa lovită de vârful munților care se bat în capete. Cățelul pământului își târâse lenea până la locul de unde izvorăște apa vie și apa moartă. Vitele răgeau la iesle, călcând în copite fânul. Femeia se opri în mijlocul curții și ascultă. De la răsărit și apus nu se auzea nimic. Nu avea nici o scăpare." În viziunea expresionistă a lui Marin Bucur, urgia vremelniciei istorice capătă proporții stihiale, afectând până și cadrul de natură în care
Noi contribuții la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6244_a_7569]
-
prefață de Paul Cornea, postfață de Daniel Cristea-Enache, Iași, Polirom, 2013, 400 pag. Memoriile profesorului Paul Cornea pot fi exploatate în multe feluri. Ideologic, ele vor servi deopotrivă stângiștilor de dată recentă (care vor căuta, ca într-un car cu fân, argumente pentru propriile convingeri) și anticomuniștilor fervenți (cărora apostazia de aici li se va părea o adevărată mană cerească). Vor fi fiind, fără îndoială, în această gamă de misreadings, și destule poziții mai nuanțate. Le-am ales doar pe cele
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
dar temându-mă că nu o vei primi, m-am hotărât să-ți mai scriu una. Îți mul- țumesc pentru lunga ta scrisoare încă o dată, rugându-te să-mi mai scrii și altele. Acum am cam multă treabă cu făcutul fânului. Chiar azi am să plec până la tata, cu mâncare, la Plaiul Bătrân. Acum să fii tu aici, să urci coasta Bătrânului Plai , să te întinzi istovit la umbra de alun pe o sarcină de iarbă proaspăt cosită, să te răcorești
Noi completări la biografia lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5915_a_7240]
-
Însingurați și plumburii/ Ne-am îngropat în câte-o carte.// Cu-aceste șiruri fără vină/ Care te-alungă dintre vii// Te voi privi de pe colină/ Fără să vrei, fără să știi.// Și vei avea, tu, mâna stângă/ Întinsă, mirosind a fân,// Va ști să murmure, să plângă/ Poemul tău fără stăpân.// Ca printre plopi vei vrea să treci/ Și ca-ntr-un spasm vei vrea să scrii// Simțindu-mi degetele reci/ Întinse către tine, vii.” (Colină). Firește, nu de o moarte
„Ce pierzi lipsind...“ by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3272_a_4597]
-
din șezătoare. Fetele închinau, puneau paharul sau oiaga la gură, dar nu beau. Dacă horinca era pusă în pahar, acesta trecea la fete din mână în mână, ele îl duceau până la gură și-l dădeau mai departe. Gazda casei aducea fân sau paie, le așternea pe jos, așeza peste ele cergi groase de lână. Mai scotea 2-3 cergi de acoperit. Fetele și feciorii, perechi, rămași în șezătoare, se culcau și dormeau toți împreună, unii lângă alții, cât erau casa și așternutul
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
a îmbrățișat cu angelicul Abel și viața însăși pulsează fără spasme în vecinătățile morții. În universul insațiabil al pămîntului încape totul: vegetația senzuală și rece, freamătul luminii, ritmurile vreunui perete de bîrne, șarpanta caldă a unor case pustii, carul cu fîn, șura și căpița, cartofii, sfecla, cireșele coapte și toate obiectele unei etnografii bizare pe care le mai conservă doar memoria colectivă și penumbrele umede ale muzeului sătesc. Ion Dumitriu a caligrafiat această revărsare fără sfîrșit a pămîntului, această neostenită sfidare
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
aparențe. Toată lumea trăiește într-o nesimțire care rezultă din mediocritate: nu e cazul meu!" (Andrei Pleșu; p. 161); , Pe mine m-a obsedat episodul relatat de Noica, privitor la acel țăran care, deși martor la un incendiu la căpițele de fân, nu poate da nici un amănunt: "Ce-ai văzut?" "Nimic." "De ce?" "Mă uitam la oi." O formă de civilizație foarte concentrată asupra unor adevăruri/ interese proprii - aceasta a fost, în mare parte, caracteristică satului românesc" (Alexandru Duțu; p. 168); ,Creștinii nu
Felii de viață (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10925_a_12250]
-
p.200). Iată, așadar, de ce logica sofiștilor, prin bucuria de a înșela ceea ce devenea scleroză, a avut mai mult tendințe spre știința subtextului sfidând cu ele nu ontologia, ci deontologiile rațiunii doar. Vomat dintr-un pat al spitalului peste un fân de trestii, orașul gri și ademenitor cu spatele rupt în noaptea fumegoasă și goală te văzu pe tine copil ferit de semnificate și semnificanți într-un iglu de plăpumi, acea lume refugiu care cu lapte te nutri și victimă te
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
escală...! / Nu bea, nu mănâncă, e pașnic, / am, cum se zice, „cal strașnic...!“ / Poeții cu cai vă pot spune mai mult - / de-aceea-s dispus să-i ascult... / „Calu-mi cu aripile flintelor / galopează pe zidul cuvintelor - / amprentele copitelor pe consoane de fân, / chiar după taifun, aprinse rămân...“; / „Mă duce-n toate părțile, / știe singur unde sunt porțile - / c-a tot galopat prin urechea universală: / arta hipică-i o mare scofală...!“ // „Eu n-am Ducipal - ar fi fost prea banal...! / Am Ciber-Pegas, dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
le zise hangiul și îi conduse pe Jerisena și pe el la primul cat prevăzut cu un balcon cu caldarîm. Prin caldarîm răzbise iarba, iar odaia fusese cîndva spoită în verde. Avea o sobă care se încălzea cu balegă și fîn, focul aprinzîndu-se de-afară, iar înăuntru pe o laviță apa era pusă la încălzit. - E cea mai frumoasă odaie - zise băiatul, care privea oarecum pieziș de parcă voia să scuipe. - Văd că faceți exerciții de tragere - îi zise Sofronije la cină
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]
-
multe localități, se tăia porcul; un porc mare,alb era întins pe o masă și urma să fie tăiat în bucăți. Am văzut carne și cârnați puse la uscat, pe marginea șoselei, iar câinii stăteau de pază. Unii oameni uscau fânul; de ce îl puneau în drum să treacă mașinile peste el!? Acești oameni știu ce este munca - îmi spuneam în gând! Peisajul era Dumnezeiesc; am urcat la peste 2500 de metri, printre munți și printre văi cu pământ roșu. Culturile erau
My trip to China. In: Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]
-
vine Chiar din petale de flori, Că se scaldă În frumusețe În spume de fiori. Îți dă cireșe mari și mici Pe care să le Înfigi În bețe din raze de soare Ca să se coacă mai tare . Cu miros de fân proaspăt cosit Îți intră În casă, la umbră să șadă Și aproape că nu-ți dai seama când legănat de-a greierilor baladă Ai ațipit. Unii nu știu ce să răspundă La această Întrebare. Și zic că poate, a venit și ea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
cu voi! Mândră-i toamna ca o jună aflată înaintea sorocului nunții și bogată ca purecii pe mâță căci pe drum trec puzderii de cocii pline vârf de cucuruz și curcubete. La fiecare gospodărie găseai în ștălog curcubete amestecate cu fân și mirosul reazem de fân proaspăt te îndemna să lași baltă totul și să te trântești spre desfătare. Cam pe la toate gospodăriile orice nichipercea se trezea să ascundă tărtăcuțe în podrum. Acolo căsăpeau bietele tărtănici ca să-si facă curcubee și
Montrealul din sufletul meu sau Noaptea curcubeelor. In: Editura Destine Literare by DORINA MÃGÃRIN () [Corola-journal/Journalistic/101_a_266]