332 matches
-
pământ din fundu apei și Fârtatu a făcut turtița de pământ pe care s-a odihnit, Nefârtatu s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe Nefârtat să-l înnece în somn pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
s-a jucat noaptea cu pământ și a făcut pe șarpe, care l-a sfătuit pe Nefârtat să-l înnece în somn pe Fârtat. Da nu a putut, că Fârtatu știa gândul șarpelui. Cum șarpele iscodea și urzea mereu împotriva Fârtatului, atunci Fârtatu l-a prins de coadă, l-a învârtit de două trei ori cum învârți un bici și l-a zvârlit în hău. Și a zis: Să te încolăcești în juru pământului de nouă ori și să-l aperi de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ale lui C. Pornind de la un gidianism provocator de destin („Abandonează-te întâmplării”), poetul ajunge la un ton sumbru din ce în ce mai accentuat: „Mi-a întors spatele și mă respinge / Mumă-mea marea, la țărm despuiat; / Pământul mă zvârle, numai un astru fârtat, / miloasă, steaua mea neagră mă ninge.” Dacă, tânăr, poetul se simțea un intermediar între două lumi („Ci iată, prinse-ncet, parcă de-o mână, / Aripi îmi bat pe umeri din țărână”), în toamna lumii și a vieții va citi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
celui ce le stîrnise aversiunea bășcălios-balcanică poate genera încredere. Și a generat. Slavă domnului! Că și acum, după ce tumultul electoral s-a mai stins, ne gîndim la tot ce s-a întîmplat ca la o minune. Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam că România cea mare și frumoasă, în care ei acum se simt în liniște, a fost opera unor burjui cu barbișoane și chiar cu pince-nez-uri? Prin barbișonul noului președinte ei învață, fără s-o știe, o lecție
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un text antologic reține atenția: cavalcada celor „trei fârtați” din Doina (în fapt, baladă) devine replică eroică a Mioriței, joc de umbre și muzică, într-o atmosferă de mister montan. Fragmentul a fost integrat în Icoane din Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Carpați. Ceață romantică de legendă, tălăngi sunând din „negre văi”, un toponim enigmatic - „Vadul Rău”, astfel se încheagă o atmosferă. Întoarcerea de la „făgădău”, în decor de argintărie sublunară, stă sub semnul unei tăceri de basm: „Se duc uitați/ Cei trei fârtați,/ Săltând în șa,/ Plutind, așa,/ Ca trei stafii...” Din nou în ceață, dintre stânci irumpe doina amplificată de „mii de guri”. Punerea în scenă sfârșește simbolic, haiducii, codrul și doina, trinitate inseparabilă, intrând în legendă: „Haiducii mei/ Doinesc toți trei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
precum și a mitologiei românești pe două axe: structura generativă (În care intră mitologia sorții, a morții, a moșilor și strămoșilor, haosul, teogonia, cosmogonia, antropogonia, etnogonia, nomogonia și erotogonia) și structura integrativă (În care include daimonologia, semideologia și deologia, fărmițată În Fârtatul și Nefârtatul, Cerul-tată, Soarele sfânt, Luna sfântă, Stelele logostele, Meteorologia mitică, Pământul-mumă, Toponimia mitică, Hidromitologia, Fitomitologia, Zoomitologia, Mitologia ocupațiilor și Eroologia). Autorul excelează În inventarea de categorii și subcategorii, dovedind o adevărată voluptate În a scorni un vocabular luxuriant și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]