419 matches
-
trezi patimele societății și a crea în public atmosfera ce-i trebuiește guvernului sau adversarilor săi spre a inaugura suirea unora și coborârea altora; în sfârșit presa nu-i cu mult mai mult decât o fabrică de fraze cu care fățărnicie omenească îmbracă interese străine de interesul adevărat al poporului. Căci ce este statul și ce scop are el? Nu din carte - aievea. Iasă cineva pe uliță sau la câmp și va vedea îndată ce e. Colo unul vinde, altul cumpără, unul
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
guvernul unei puteri amice. Însă nimic mai mult. Ei n-au nimic a face nici cu o personalitate prea înaltă ca să fie pusă în joc și a[l] cărui nume în aceste cestiuni ne-a silit să-l pronunțăm numai fățărnicia care nu respectă nimic a d-lui C. A. Rosetti. Asemenea românii n-au nici o vorbă cu guvernul rusesc care este, credem, însărcinat cu interesele Imperiului și ale poporului rusesc, iar nicidecum cu afacerile României. Românii au a face cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
formeze oarecum stratul de căpetenie al unei culturi naționale comune. Partidul conservator din Iași, știind pe deplin că acel petec de pământ de la Dunăre este rațiunea de a fi a statului român din punctul de vedere al Europei și cunoscând fățărnicia liberalilor, cari sânt în stare să joace comedia protestării pentru a o da totuși rușilor în schimbul unor foloase personale de tot soiul, au ales cu majoritate absolută pe d. Maiorescu în aceste momente grele, dând astfel un vot de neîncredere
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi conduse într-o albie comună spre folosul țării, au fost secate, nimicite prin mișelie, moliciune, venalitate; în care toate instinctele barbare însă nobile au făcut loc instinctelor ipercivilizate ale Bizanțului, acelui amestec de viclenie meschină, răutate meschină și nespusă fățărnicie. IV. VEACUL AL ȘAPTESPREZECELEA Bugeac în limba tătărească - zice Cantemir - va să zică unghi, un colț de pământ. Cam pe la anul 1568 se începe roirea tătarilor înspre țara Moldovei, precum ne-o spune Cantemir însuși, care era de origină din cea mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cătră cei mari, de neomenoasă cruzime si trufie cu clasele de jos, esploatează poziția ei oficială în interesul ci privat. Un meschin egoism, o lăcomie de câștig ca orice mijloace, lipsa de buna-credință în afacerile publice și în cele private, fățărnicia și amăgirea ca busolă a presei, iată cumplitele efecte ale unui guvern liberal de câțiva ani. Încă alți câțiva ani și societatea va începe a plesni din toate încheieturile. Elemente străine vor inunda România ca valurile potopului, după ce vor fi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
judecători și a aduce din nou pe delapidatorii de bani publici înaintea juraților. Cumcă radicalii se pregătește a nimici orice garanție în contra urmăririi hoțiilor ce le comit ei în prezent se dovedește din articolul de mai jos al "Romînului". Cu fățărnicia cu care e scris s-ar crede că pe foaia bizantină o doare inima de interesele țării. În faptă însă judecătorii nu-i plac și vrea să vază iar reintroducîndu-se tratarea proceselor pentru delapidare de bani publici în mâna juraților
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vro inspirațiune a d-lui Stătescu, cel care permută și destituie judecătorii pentru opiniile lor, cel care a propus grațiarea de vinovați fățiși, dar exercită presiune asupra judecătorilor ca să condamne oameni nevinovați, merită a fi reprodus ca un model de fățărnicie, amăgire și lipsă de pudoare. Iată-l dar: Administrațiunea unei țări formează un tot nedivizibil; diferitele ei ramure fac parte din aceeași sistemă și sânt neapărate una alteia tocmai după cum o bucata a unei machine este neapărată celeilalte și mecanismului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ciudat invocat în contra românilor transcarpatini este acuzarea că doresc unitatea politică a elementului latin din Orient, așa numitul dacoromînism, o acuzare agravată încă prin atracțiunea care se pretinde că România ar fi exercitînd-o asupra conaționalilor din statele învecinate. Ar fi fățărnicie din parte-ne de-a nega existența acestei idei în o seamă de capete. Dar originea ei nu este a se căuta la noi, în principatele dunărene, căci ideea "Daco-Romîniei" e o idee politică austriacă, zămislită nu pentru ca românia să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și astăzi, după un pătrar de veac din ziua morții lui, Societatea Academică a însărcinat pe d. A. Odobescu cu reviziunea și editarea scrierii, care va vedea lumina la vreme, astăzi când vitejia și virtutea țăranului nostru ne face să uităm fățărnicia și micimea de suflet a oamenilor dela 1848 și nemernicia unora dintre comandanții improvizați de frații roșii, cari, pentru a-și dura glorie pe acții duc ca d. colonel Angelescu la o moarte sigură și fără de nici un folos pe acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu poate fi mare fără jertfă! Ardealul e leagănul care i-a ocrotit copilăria, e școala care i-a făurit neamul, e farmecul care i-a susținut viața. Ardealul e scânteia care aprinde energia, e mutilarea care strigă răzbunare, e fățărnicia care cheamă pedeapsa, e sugrumarea care cere libertate! Ardealul e românismul în restriște, e întărirea care depărtează vrăjmașul, e viața care cheamă viața! Ne trebuie Ardealul! Nu putem fără el! Vom ști să-l luăm și mai ales să-l
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
neutralizării celor trei rivali putea să prezerve până la un grad oarecare țara de absorbirea de cătră unul din vecini, putea s-o țină deasupra apei oarecum, ca să nu se cufunde, dar asupra Domnului arunca fără îndoială umbra unei politici de fățărnicie și duplicitate și-l espunea la smerire din partea aceluia dintre rivali care se simțea amăgit. Sarcina de-a reprezenta singur un popor întreg nu mai cade azi asupra nimănuia nici măcar asupra Domnului, de vreme ce răspunderea politicei esterioare li se cuvine' {EminescuOpXII
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
unei realități comic-grotești și pe care oamenii nu vor să o vadă. Sunt momente în care demonstrativitatea filmului coboară până la nivelul scenetelor satirice ale unei brigăzi artistice de amatori - Sandu (Marin Moraru) și Vasile (Valentin Uritescu) se acuză reciproc de fățărnicie, carierism, lașitate, prostie, după care se încaieră burlesc sub privirea calm dezaprobatoare a Puștiului. Este simbolizat chiar și Ceaușescu, de un Jorj Voicu în costum și purtând pălărie, așezat pe un fotoliu și întorcând lent, ritualic, capul către șoptitorii din stânga
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
altul te umilește pe tine. Adevărata smerenie se cunoaște când ești umilit de altul și mai ales pe nedrept, așa cum ți-am făcut eu acum, ca să te încerc. Mergi și săvârșește astfel smerenia, căci altfel, ea nu este smerenie, ci fățărnicie. Numai prin smerenia adevărată vei dobândi putere mare în sufletul tău. Tânărul a primit lecția și s-a îndreptat spre această smerenie curată și plăcută lui Dumnezeu, Căruia i se cuvine slava în veci. Amin. 73. De ce atâtea suferințe? Un
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
ori de câte ori un cuvânt, un gest, o atitudine, ascunde o minciună. Dacă un copil trăiește și se dezvoltă într-o ambianță familială și socială valorizantă ozitiv atitudinea aceasta se structurează într-un comportament deschis față de cei din jur, fără ascunzișuri sau fățărnicii. Noi, părinții și dascălii, suntem luați ca modele. Modelele care se întunecă și se anulează atunci când dăm note fără acoperire celor protejați, când nu ne ținem de promisiuni sau suntem nedrepți cu unii elevi. Copiii reflectă spontan impresiile receptate din
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
cosmopolitism, practicat de unii care se consideră „mai superiori“ (sic!) față de cei ce susțin valoarea națională a creației, este o falsă rezolvare a problemei, pentru un motiv foarte simplu: „cosmopolitismul, spune din nou Eminescu, nu există decît ca simulațiune, ca fățărnicie. El mai e pretextul pentru lenea și indiferentismul celor care nu cunosc un alt scop pe lume decît acela de-a trăi bine“ <footnote Ms. 2257, după Mihai Eminescu, op. cit., p. 91. footnote> . Afirmația aceasta poate părea dură, dar, dacă
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
vehement, cu prilejul centenarului, "aspecte burgheze" ale creației eminesciene, au astăzi urmași deghizați în așa-ziși elitiști care susțin că Eminescu n-a adus nimic nou în poezia românească, iar teoriile sale politice aparțin unui om incompetent sau bolnav psihic. Fățărnicia cu care se acreditează sintagma "poet național" și că Eminescu este o prioritate națională n-au nici un suport faptic, încadrându-se în demagogie spirituală de cea mai joasă speță. "În realitate, de un secol încoace, Eminescu este înlăturat de la plăsmuirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
politicii mitterrandiene, constatându-se astfel că teza, de atâtea ori repetată, conform căreia "Franța nu vrea să judece, să medieze sau să negocieze" cu părțile aflate în conflict sau în locul lor este o frază amalgamată din doze de prefăcătorie și fățărnicie. Ea a judecat, și încă cum a judecat, operațiunile militare ale Statului Israel în termeni de o severitate care a deviat deseori de la flexibilatea verbală caracterizând terminologia diplomatică. Franța a încercat să se impună ca mediator, creând în felul acesta
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
familia Covalciuc. Am pierdut peștele vieții mele din cauza... Telefonul mă trezește, sar ca fript și aud: Sîntem la poartă. Ciudos încă, trezit pe jumătate, răspund în răspăr: Nu mă mai duc... ăăăă... adică vin imediat. Mi s-a părut o fățărnicie să mă pupe musiu Covalciuc și, culmea, o face și feciorul lui, ăla cu scaunul... Eram încă copleșit de vis și chiar mă temeam de vreun accident, dar nu le-am zis nimic, ca să nu-i sperii. Drumul a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ar fi pe voia țării, știți voi unde v-ați trezi! Într-o ocnă, da! Acolo oasele v-ar putrezi! Cum să mai vedem în țară cinste, muncă, propășire, Când spoiala azi, e totul, când vezi că prin lingușire Și fățărnicii ratații au ajuns așa departe! Cum să-ți mai trudești viața ca să-nveți puțină carte Când te uiți că-n astă țară, dată pradă celor răi Înțelepții sunt victime, ticăloșii sunt călări! Sinceră să fiu, dacă aș avea acum 40
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
un tumult, o vijelie care te uluiește... te amețește, care te tulbură profund. Erau zile de așteptare și tremur în carne.. Și astăzi,la noi, de ce să n-o spunem... începu unul dintre colegi, cu glasul coborât... Unde minciuna și fățărnicia, sunt pretutindenea; în presă, în raporturi sociale, unde politicianismul a pervertit caracterele, a smintit conștiințele și a destrăbălat adânc moravurile publice.. ce garanție de dreptate putem avea ?! Unde corupția și degradarea au pătruns adânc în tribunalele noastre, și tocmai viciile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
formă de păstrare conține un mare neajuns: decupează doar fragmente, creând posibilitatea ca întregul să fie reconstituit în moduri variate. De aceea, putem vorbi de chipurile pe care le căpătăm în imaginația cititorilor, de condamnarea la o formă anume de "fățărnicie". Altfel spus, rezultatul nu-l constituie salvarea eului, ci a unor eu-uri posibile, încercarea de a constitui un singur chip care să ne supraviețuiască eșuând. * G. Liiceanu, analizând câteva din ideile lui Noica (Ușa interzisă, pp. 113-115), printre care
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
angajamentelor definitive pe care ni le cere lumea căreia îi aparținem. Poate că ideea de persoană dă seama tocmai de putința purtării mai multor măști, de posibilitatea de a avea mai multe fețe, fiecare specifică unei anumite lumi. Este o "fățărnicie" ce face să se ivească adevăratul chip. Sau, adevărata față a omului stă în chipurile ce le poate lua; adică în modurile diverse prin care se deschide asupra posibililor proprii, smulgându-se din închisoarea pe care i-o propune, suav
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Parlamentar, care și-a pus în „cădelnița minții” mult mai multă tămâie decât gânduri. Dar dacă, voi aleșilor neamului, vreți să vă puneți bine cu Dumnezeu, de ce n-o faceți pe banii voștri? De ce să-mi impozitați mie pensia pentru fățărnicia voastră? Și, la toată urma, de ce vreți voi să transformați preoții în instrumente politice, situație care s-a mai întâmplat, având urmări negative și asupra bisericii și asupra preoților. Un buget habotnic, mirosind a tămâie și cu un anume misticism
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
favoruri. Dar am zâmbit: Da, fraților, am avut vorbitor cu fratele cel mic, Alexandru. (Din povestiri ne cunoșteam reciproc genealogia familiilor, prietenii, colegii de școală, consătenii etc.) A fost Sandu la tine, au tresărit curioși. Le-am povestit scena cu fățărnicia maiorului și le-am întins cele două pâini. Puneți mâna și vedeți ca Toma ce ne-a trimis Pruncul Iisus de ziua Nașterii Lui. Au atins cele două pâini. Ne-am rugat și am frânt fiecare pâine în șapte bucăți
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
diferit decît cei care nu făceau decît să petreacă seri plăcute la Opera de la Viena sau vacanțe în Alpi. Iorga scria sarcastic despre "dimensiunile și măsura aproape nelimitate ale perfidiei vieneze". Op. cit., vol. I, pp. 94-295. După părerea lui, această fățărnicie l-a iritat și pe Mihai Viteazul, care, descinzînd din bizantini, ar fi trebuit să știe ceva despre duplicitatea acestora 81 Op. cit., vol. I, p. 248 82 Op. cit., vol. I, p. 258. "N-am uitat dragostea, o dragoste care nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]