817 matches
-
se acopere însă doar minima minimorum : în loc de Gheorghe -le din listă a aruncat sub intenție și diminutivul Ghiță , astfel că lumea a apreciat la acesta oareșce onestitate. Avea la îndemână și alte variante pentru a-și păstra anonimatul, eventual un făcător de bine (se umpluse scena politică de astfel de benevole oferte și generozități/ intenții la/de sacrificiu etc). După ce iscălise în acest fel denunțul, eliberat de angoasa culpei la grămadă , care apreta (și încă o putea/poate face !) cu sârg
UN ALT FEL DE... SCHINDLER ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372734_a_374063]
-
aceea, iubirea nu poate reveni prea ușor, ceea ce-o face să prefere să se bucure singură de lumină (O noapte de beție). Așadar, tăcutul zeu poate fi învins de lumina iubirii și a creației, strecurându-se printre „fățarnici, netrebnici, / făcători de rele / împinși orbește la păcate”. Și toată această luptă, această acerbă strădanie de a ajunge, de a atinge lumina, e ingenios subliniată de cele patru poeme sugestiv intitulate: Din jurnalul unei zile, poeme din care răzbate dorința poetei de
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
inexplicabilului. Când spunem și noi, ca și Toma, „Domnul Meu” ne referim la Iisus ca „Dominus”, Stăpânul Cel ce domină, stăpânește. Când la cuvântul „Domnul” mai adăugăm și cuvântul „Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului și al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care toate s-au făcut, așa cum afirmă Sfântul Ioan Teologul în prologul Evangheliei sale. Deci dacă Stăpânul a toate a înviat
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
s-a însuflețit, supunându-se cuvântului Celui Prea Înalt și amintind de faptul că „prin El toate s-au făcut și nimic din ce s-a făcut, fără El nu s-a făcut”(Ioan 1, 3). Iată-L, așadar, pe Făcătorul a toate acționând în istorie, umblând printre oameni și mai apoi, ca punct culminant al activității Sale pământești, murind și înviind a treia zi, pentru a demonstra că moartea nu este ținta, finalul existenței umane, că moartea nu e atotputernică
ÎNVIEREA DOMNULUI ŞI APARTENENŢA NOASTRĂ de THEODOR DAMIAN în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379294_a_380623]
-
Orice diavol mincinos! De-ai să crezi,cum spui în rugă: Și-ntr-unul domn,Iisus Hristos "! Completezi mărturisirea,Treimei nedespărțite, Care cu a sa PRONIE,rânduiește pe pământ, Chiar de-s buzele de tină și urechile-asurzite: "Domn de viață,făcătorul,care este Duhul Sfânt "! Fraților,ispita-i mare,amăgiți nu vă lăsați! Doar Iisus Hristos vă-nvață,Crucea-n viață să purtați, Când vrăjmașul ispitește,avem arma rugăciunii! Să lăsăm Treimea Sfântă,să decidă soarta lumii! Dar,durerea este mare
SLUGĂ LA DOI DOMNI ? de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374304_a_375633]
-
Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul, sub toate formele lui, nu numai sub cea a cutezanței, și să aducă pe om la starea de integritate în care a fost creat, a cărui menire este să laude pe Făcătorul sau, pe Dumnezeu. "Pe mânz tânăr, încălecând Împăratul Tău, Siloane, Iisus Hristos a venit să strice înșelăciunea idolilor cea necuvântătoare și să oprească pornirea cea neoprită a tuturor neamurilor, ca toți să cânte: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul" (Ibidem
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
și mai ales sărbătorile păgâne, închinate soarelui, înglobând această sărbătoare celei a "Soarelui dreptății", lui Iisus Hristos - Dumnezeu, îndeosebi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos; această sărbătoare păgână nu era în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit făptura în locul Făcătorului și Creatorului ei (Romani 2, 25). Cu toate că florile salciei nu sunt atât de atrăgătoare sau prea parfumate față de multe altele, totuși poporul nostru, care folosește ramurile de salcie înflorită în Duminica Stâlpărilor a numit sărbătoarea, Duminica Floriilor sau simplu Floriile
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
se întrebe numai nenorociții împrumutători ai atâtor state falite. Prin aceasta voim noi să înțelegem că toate afacerile sânt neoneste, toate asociațiunile ruinătoare? Ar fi o absurditate, ar fi să confundăm activitatea roditoare a adevăraților financiari și industriali cu manoperele făcătorilor de treburi. Să terminăm. "Presa", încălecînd calul de bătaie al "Romînului" din alte timpuri, ne aruncă acuzațiunea că am fi partizani ai asociațiunilor străine și vrăjmași de moarte ai asociațiunilor naționale. Nu cu mult timp înapoi citeam asemenea imputări aruncate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regimului parlamentar, se reduce la o luptă între oarecari personalități cari au monopolul și specialitatea de-a și-o disputa. Împrejurul acestora se grupează o armie întreagă de malcontenți, de căutători de posturi, oameni fără convingeri, postulanți de toate soiurile, făcători de treburi. Când un guvern a fost mult timp la putere și când n-a știut să transige cu dibăcie c-o infinitate {EminescuOpXI 116} de mici interese, grupul malcontenților se mărește din zi în zi cu toate elementele interesate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de galbeni pensii la negustori de vorbe, să studieze legile din fir în păr și să le adapteze bine unei țări sărace cum e a noastră. Atunci diurnele s-ar compensa. Dar votând bugetele pe la miezul nopții, ca și când ar fi făcători de rele, votând legile cele mai păgubitoare peste cap, se-nțelege că diferitele soiuri de diurne nu sânt decât recompensa dată lenii și inepției și trecute la pagubă sub pagube și mai mari, cauzate de legile ce le votează. Iată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țară. Această încetare a industriei de casă precum și a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine-o plătește? Tot românul; în cazul nostru o plătește pentru onoarea de-a fi fost prieten cu cinstitul Stroussberg și cu Ambron, făcătorul de minuni. Dar ce-i pasă d-lui Brătianu de țăran! D-nia lui știe de la descoperitorul melcilor simpatici că un conte de talia d-sale cată să fie om mare și limbi la cumpăna Europei. {EminescuOpXI 390} De aceea drumuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că iarbă, Te nalți în roua dimineții și noaptea te-nfășori". 410 "Vai! sînt doar precum o floare? atunci mă așeza-voi jos, Atunci voi plînge, atunci jeli-mă-voi și suspina-voi pentru nemurire, Și-l voi mustra pe făcătorul meu, pe tine O Soare, care mă nalți să cad". Așa grăind ea șezu jos și plîns-a pe sub meri. "O, să piei, tu, Soare! care nălțatu-m-ai spre a ma tulbură, 415 Care mi-ai dat o inimă să jinduiesc, si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
printre turmele-i și-aud mehăitúrile mieilor săi. O, de-aș putea să-i privesc față și să-i urmez neprihănitele picioare! Umblu pe lînga pașii turmelor lui; veniți încoace, turmelor plăpînde. Puteți vorbi c-un suflet cast care pe făcătorul sau îl caută? Nu îmi răspundeți: atunci stăpîna voastră-s pusă în grădina ceasta. 430 Asupra voastră voi veghea și pașii vi voi însoți; nu sînteți aidoma cu păsările Care cîntă și zboară în văzduhul luminos; însă picioarele-mi le
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prețioase, ci prin acceptarea „josimilor” sau văilor vieții, prin mulțumirea cu lucrurile mici, puține, „nenorocite”. O spune Însuși Mântuitorul: „Fericiți cei săraci cu duhul”, „cei ce plâng”, „cei blânzi”, „cei ce flămânzesc și Însetează”, „cei milostivi”, „cei curați cu inima”, „făcătorii de pace”, „cei prigoniți pentru dreptate” și cei cărora li se vor zice „tot cuvântul rău” Împotriva lor (Matei, 5, 3-11). Cu alte cuvinte, cei ce Îndeobște sunt considerați că „pierd” În această lume, cei ce-și asumă o condiție
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Spre deosebire de metafizica veche-indiană, cosmologia iudeo-creștină nu pune la îndoială realitatea lumii"180. Nu poți înțelege ceva negându-i existența. "Creatorul nu instituie o iluzie, un joc tainic al Lui cu El însuși. Lumea creată e reală, chiar dacă e dependentă de Făcătorul ei și, prin urmare, "relativă", insuficientă ontologic, trecătoare"181. Numai plecând de la o asemenea bază vom înțelege de ce doar creștinismul a putut admite, până la urmă, și a permis Reforma lui Martin Luther, și de ce pe această bază, a eliberării definitive
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
primprejur, țiind morțiș și fără curmare a se ridica din nou. Suleiman care, ca învingător, a stătut iar în scaun la Adrianopol, orânduind acolo mijlocul împărăției, era de altmintrelea o pildă de iubire de dreptate și de cuget drept, de făcător de bine și blând, tare trupește și viteaz la război, dar era dat totodată la beție fără măsură și la moleșită desfrânare și atât de împătimit întru aceste încît, în urma viețuirii cu lenevire, o urmare a desfrânării, se lăsase cu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
voie, le uneltește diavolul: pe cea dintâi ațâțând sufletul prin plăcerile trupului, iar pe cea de a doua o dorește diavolul, voind să strice firea prin durere, silind sufletul doborât de dureri să pună în mișcare gândurile de ocară împotriva Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Făcătorului. Dar, noi trebuie să ne rugăm să nu ne vină ispita de bunăvoie, ca să nu ne despărțim de dragostea lui Dumnezeu, și pe cea fără voie să o răbdăm bărbătește, ca să arătăm că punem mai presus de fire pe Făcătorul nostru<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Tâlcuire la Tatăl nostru, în Filocalia, vol.II, Edit. Humanitas, București, 1999, p.275,276. footnote>. Asemenea, și Sfinții Varsanufie și Ioan, care, după cum se știe, s-au închis într-o încăpere și nu comunicau cu
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
192). Să nu uităm că în Antichitate, la romani, un corp de preoți specializați aveau atribuțiile de a stabili și de a efectua riturile magice adiacente edificării și menținerii podurilor. Contribuția acestora era considerată ca fiind majoră, de vreme ce erau numiți „făcători de poduri”, în dauna celor care le construiau propriu-zis. Importanța acestei confrerii se observă și din faptul că numele preotului pontifex a ajuns, prin extensie semantică, să desemneze sacerdotul în general și pe marele preot (pontifex maximus) (112). Comentând ansamblul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
IX, 30 ; și Plutarh, Opiniile filosofilor, III, 10. 110. Jordan Ivanov, Livres et légendes bogomiles, Maisonneuve et Larose, Paris, 1976. 111. Emilian Novacoviciu, Ecătărina Novacoviciu, Din comoara Banatului. Folclor, vol. II, Oravița, 1926, pp. 59-60. 112. Această soluție etimologică (pontifex = „făcător de poduri”) beneficiază de o largă acceptare în rândul cercetătorilor civili- zației romane ; vezi Theodor Mommsen, Istoria romană, vol. I, traducere de Joachim Nikolaus, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987, p. 110 (reed. Editura Polirom, Iași, 4 vol., 2009) ; Hoffman
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
linie, descreșterea populațiunii, descreștere provocată de traiul mizerabil al locuitorilor și de epidemiile variate ce-i bântuie periodic; Scăderea avuției publice prin împuținarea vitelor, cari constituie principala avere a țăranului român; Nesiguranța proprietății și a averii cetățenilor prin sporirea numărului făcătorilor de rele Părăsirea cultului, multe din biserici fiind văduve de servitori Instrucțiunea publică aflată în cea mai deplorabilă stare, din cauza condițiunilor cu totul primitive ale localelor de școală acolo unde se găsesc și a soartei precarie de care se bucură
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu fim trufași, desigur... - Spune-mi ce crezi despre Augustin Întemeietorul. Candidatul începu să recite pe un ton egal un text pe care, cu multe decenii în urmă, și Abatele îl rostise într-o ceremonie similară. - Augustin, Întemeietorul și Întâi Făcătorul de Dumnezeu, a pornit lucrarea sfântă a Abației acum patruzeci și șapte de generații. Străbătând deșertul vechii Europe, din praful Pannoniei i s-a arătat Dumnezeu, care luase chipul unui hoinar încălecat pe o ticăloasă mașinărie. "De ce te temi, Augustine
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
om poate fi religios! Restul e Armaghedon. Novicele terminase de câtăva vreme și aștepta cuviincios ca Starețul să-și reia întrebările: - O să fii un frate bun, Isidor. Te vom primi printre noi și fi-vei oștean al Sfântului Augustin, Întâi Făcătorul de Dumnezeu. Baiatul strânse tare din pumni și zâmbi larg, lăsând pentru o clipă impresia că va începe să țopăie de bucurie precum un copil. - Îți voi pune însă o ultimă întrebare, deja ca între frați. Dacă vrei, poți să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Augustin, a înțeles că putem să ne imaginăm oricând orice religie, dar sfinții nu-i vom putea multiplica niciodată pe căi dumnezeiești. Cu atât mai puțin pe copii lui Dumnezeu, profeții care duc învățătura Lui pe Lumile Agricole. Geniul Întâi Făcătorului nostru de Dumnezeu a constat tocmai în înțelegerea misiunii sale și a cuvântului Domnului, relevat lui în câmpia Pannoniei... Dumnezeu nu mai are sfinți pentru noi, dar îi putem oricând replica pe cei vechi. Dar cum moaștele nici unui profet nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]