409 matches
-
fi făcut mai târziu, el ar fi ieșit altfel.) Spiru Prasin. (Fragment dintr-un articol scris cu ocazia unei comemorări și publicat în "Lumea" de la Iași, prin 1927.) ...A murit ca un brav, apărându-și onoarea; când viața plină de făgăduieli îi deschisese drumurile-i largi. Cu un singur gest, a pus capăt la tot ce a fost energie, pasiune, avânt, generozitate, visuri, dragoste, gajuri prețioase ale unui viitor plin de strălucire. Dar dacă n-ar fi fost așa? Dacă viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
apoi o Întreagă pădure sonoră. Priviți de aproape acești arbori mor, desigur, imediat, ei nu trăiesc decît din Încredere, din puterea de a nu-i suspecta că nu sînt adevărați. Fata Morgana e nu un viciu al deșertului, ci o făgăduială. Singura pe care o poate face deșertul, unde gestul lui Orfeu alungă toate iluziile. Trebuie să ne agățăm de țărmul cel mai Însorit al Îndoielii, spunea frumos un poet. Aceasta Înseamnă că Orfeu a alungat umbra Euridicei deoarece n-a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Pasquier. Locuești într’o pensiune? într’o familie? De la tenue, avant toute chose și fără prea mult zgomot și larmă. Spune-i lui Greg cât îi mulțumesc pentru că ți-a netezit drumul, lui Georges mulțumiri pentru rândurile scrise și pentru făgăduială. Pe tine sunt puțin supărată că nu înțelegi că trebuie să profităm de prezent ca să ne scriem. Te sărut, deși finalul acesta e crud, pentru că’mi evidențiază imposibilul. Mamina 8/1947 I 20 octombrie 1947, luni Eri m’am întors
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pot vedea pe nimeni. Ieri seară a fost Pauline; era mișcată găsindu-mă atât de anihilată din pricina lipsei tale. Vrea să-mi dea curaj; ea însăși e descurajată și fără nicio speranță. Caută să mai ia ore la Institut, în urma făgăduielii lui Cirinelli(?). La ședința de duminecă a venit și Mircea Damian, care m’a întrebat dacă vrei un carnet de ziaristă. Era șfichiuitor cu d-na Post[elnicu]: au fost și Irène și Gaby și faimoasa „vară“ a Sandei, care
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
figurat) și cu altul la brânză; abia am terminat cu el - masa era gata - și apare M me Georgescu, eplorată că nu a fost numită în Buc[urești] și va trebui să plece la Breaza, la catedră. Și aci, consolări, făgăduiala că voi merge sâmbătă de dimineața cu ea la minister, dar [ea] totuși plecând plângând pe scară. Apoi masa și pe urmă, fără radio, fără citit, intrarea în pat. În noapte 10½- 11, un telefon fără glas, care mi-a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
români din 1848 se cereau „emancipația graduală a israiliților” (În Moldova) sau „emanciparea israeliților și drepturi politice pentru orice compatrioți de altă credință” (În Țara Românească) <endnote id="(536, p. 492)"/>. Dar toate acestea s-au dovedit a fi doar „făgăduieli iluzorii” <endnote id="(125, pp. 51-54)"/>. Chiar și după unirea Moldovei cu Țara Românească (1859), când unii pașoptiști au ajuns la putere, emanciparea politică a evreilor a rămas un deziderat. Referindu-se la „drepturile izraeliților români”, domnitorul Alexandru Ioan Cuza
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bună, Costache care umbla de ani de zile pe acolo, înjura de mama focului pe cei de la putere, fie liberali, țărăniști sau cuziști. Toți promiteau pînă la alegeri că vor repara drumurile și șoselele dar odată ajunși la guvernare, uitau făgăduielile. Acum nu-i mai ardea de înjurături, mâna caii cu atenție, cunoștea gropile șoselei care acum erau pline cu apă. Ajunseră cu căruța la al doilea pod, apa se scurgea cu viteză pe sub el și dacă priveai țintă spre pânza
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
am pecetluit tractatele celea de ajutor, adaugă Duma. În sfârșit, am bătut palma cu Mateiaș. A pecetluit prietenia noastră dăruindu-mi Cetatea Ciceului: "S-o stăpânesc cu sănătate". Aiasta, oare, nu-i semn că vechea ură s-a stins și făgăduială de luptă unită împotriva păgânătății? Prieteșugu-i bun, de n-ar fi fățărnicie diplomaticească, cuvântă Stanciu. Eu nu-l pot uita și nu-l pot ierta! izbucnește cu patimă vornicul Bodea. El a pus foc de-a ars Târgul Bacăului. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
are să mai vină odată, ca să-i apere pe toți moldovenii lui". Ștefan cel Mare în legende * "Țăranul din munți și văi și păduri, în marea lui nenorocire... ca o rază bună din acel veac mare... ca o mângâiere și o făgăduială... atâta știa: ... că neamul său a dat, cândva, un om minunat, un sfânt care nu mai poate răsări altul, izvorul a toată vitejia, fântâna tuturor dreptăților... Pământul Moldovei... rămăsese al lui în vecii vecilor, cu toți oamenii ce se îngropau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Titulescu, pe care s-a dus să-l „contacteze” la San-Remo (scrisorile către Marica, în care-i relatează călătoria și întâlnirile, sunt admirabile ca imagistică și simț psihologic), Titulescu așadar, care l-a primit foarte cordial și i-a făcut făgăduieli încurajatoare, nu s-a ținut de cuvânt, pierzând șansa de a înzestra corpul diplomatic românesc cu un reprezentant ce i ar fi făcut în mod sigur cinste, pierzând-o și pe aceea de a adăuga propriei sale glorii un temei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și imbecile. Capitalismul e groparul artei și al literaturii. Astea fiind spuse, știu eu foarte bine cât poate fi de demagog președintele nostru. Vine, vorbește, promite marea cu sarea, pe urmă pleacă, uită sau nu poate întreprinde nimic în sensul făgăduielilor sale, dă vina pe cei din jur, pe dezorganizarea instituțiilor, pe dezbinarea scriitorilor care își pun voios piedică unul altuia, timpul trece, peste doi ani n-o să mai fie președinte, cine știe cine o să-i urmeze și o să rămânem cu imaginea spectacolului
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
apare. Compoziția atât de înveselitoare pentru mulți Două loturi e de fapt o serioasă dramă. D. Lefter Popescu, umil impiegat strivit de mediocritatea existenței, a câștigat loturile cele mari la două loterii. Însă a rătăcit biletele. Cercetările pentru descoperirea loturilor, făgăduielile și umilințele d-lui Lefter sunt etape savante ale disperării. Surescitarea atinge faza mâniei teatrale când eroul află că vesta în care se bănuia a fi biletele fusese schimbată la o chivuță pe farfurii. Platitudinea obișnuită a lui Lefter, exasperată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
său. Actele lui Ion au aerul unor efecte ale deliberației și nu sunt de fapt decât viclenii ale unei ființe reduse. Ion seduce pe Ana ca să silească pe viitorul socru să-i dea pământ, negîndindu-se totuși să treacă peste simpla făgăduială la constrângerea unui act dotal. Evident, socrul îl chinuie cu îndărătniciile lui. Purtarea lui Ion față de Ana e josnică, nu însă cu mult în afara concepției țărănești. În societatea rurală femeia reprezintă două brațe de lucru, o zestre și o producătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui Cațavencu și lați restat în ajunul alegerilor, după ce guvernul era asigurat că toate au să se petreacă cu bine și cu liniște?... Cum o să mai poată rămâne Fănică prefect? Pristanda: Coană Joițico, am uitat să vă spui: după câte făgăduieli și amenințări i-am făcut lui Cațavencu, mi-a răspuns că în zadar mai stăruiesc și că la urma urmelor nici nu mai vrea să stea de vorbă cu nimini, dar cu nimini, decât numai cu d-voastră. Zoe: Cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că se pregătesc evenimente mari în Orient. Rusia cerea Germaniei ca drept răsplată a pasivității sale în războiul franco-german de la 1870 să i se lase mâna liberă împotriva Turciei; Austro-Ungaria se opunea războiului ruso turc, însă Bismarck avea angajamente, dăduse făgăduiala și era nevoit să se execute. Anglia, pe de o parte, își urma politica ei de protectoare a creștinilor supuși Turciei. Partidul liberal englez cerea Turciei să se modernizeze și să schimbe politica față de creștini; însă, pe de altă parte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bunăvoința uneia sau a mai multe puteri europene, după încheierea războiului ruso-turc. În discuțiile purtate cu reprezentanții diplomației rusești, în primăvara anului 1877 ni se făgăduia acest lucru și prințul Carol precum și oamenii politici români - temători, pe bună dreptate, de făgăduielile nu întotdeauna foarte sincere ale Rusiei - au înțeles că independența țării nu trebuia să depindă de bunăvoința nimănui, ci se impunea să fie obținută prin voința și lupta întregului popor, a armatei sale. În acest sens sunt revelatoare concluziile principelui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoaște el și familia sa și prețuiește În mod deosebit pe o nepoată a poetei, nepoată pe care o Întâlnește foarte des În familie. Mi-a făgăduit să-mi remită un plic care va conține ceea ce doriți. Cum Însă În făgăduieli nu e bine să te Încrezi 100% - nu ar strica dacă și cu el ați lua contact: Telefon la domiciliu 44.21.93 sau personal diminețile de la 11 În sus la Muzeul de istorie a literaturii În str. Fundației În
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
900 Ai mai fost pe la Flt.? M-ar interesa tot ce se petrece acolo. Tov. Havriș ce mai face și ce mai plănuiește? Cu „șezătoarea” văd c-am „pus-o de mămăligă”, deși de la Institutul de folclor al Academiei am făgăduiala sprijinului. De ce-s oamenii Înceți și lăsători? Nu e nimeni acolo, să-i impulsioneze? Acum lucrez la Istoricul lectoratului românesc la Univ. din München, având foarte interesant material documentar. Să am numai zile! E așa de scurtă viața, când lucrezi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mult. Scrie foarte nervos, aproape indescifrabil. Pare suferind. Bine faceți, că-l prezentați pe Aurel G. Stino Într-o lumină frumoasă la Muzeu! În viață n-a fost prețuit În adevărata lui valoare; iar Monografia Întârzie să apară cu toate făgăduielile lui M. Gafița. Frumos din partea lui Irimescu, fostul meu elev (corigent la germană), că-și aduce aminte de locul, În care a Învățat și a copilărit. I-am 927 apreciat totdeauna sufletul său bun. și-a adus aminte de vorbele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mesagiul matale. Cu o prietenească strângere de mână, V. Tempeanu 28 Bft. 20 dec. 1971 Iubite domnule Dimitriu, Dra Elena Râpeanu, nepoata scriitorului Dragoslav, se plânge că se ruinează casa memorială dacă nu e acoperită cu draniță și cu toate făgăduielile celor din Flt. - cei mai mulți străini de localitate - nu poate căpăta dranița necesară (firește s-o cumpere) de nicăieri, fiind nevoită În cele din urmă s-o acopere cu tablă, stricându-i astfel aspectul original. M-am gândit la bunele legături
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
donând Muzeului 585 biblioteca soțului dispărut. În schimb un folticenean, d. Gafița, Întârzie cu publicarea Monografiei Dragoslav, În care Lică Stino a contribuit foarte mult. Lucrarea zace de ani de zile, deși contractată. Stăruințele mele sunt Întâmpinate cu gentilețe și făgăduieli frumoase, dar... ineficiente. D-na Prof. Ungureanu adună mereu Amintiri folticenene. Vor avea, poate, aceeași soartă? Dacă nu le publică Muzeul, se vor (Îm)potmoli la d. Gafița. Iartă-mi rândurile pesimiste; dar nu văd altfel lucrurile. Urări de bine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
N. Gane, pe care l-am trimis d-nei Ungureanu pentru „Mărturii”. „Anuarul” a apărut cu multe lacune, inexactități și părtiniri, așa că a nemulțumit pe mulți. Dl. Ursu e supărat pe d. Gafița - și cu drept cuvânt: acesta nu-și respectă făgăduielile și nu mai cred, cum crede d-na Ungureanu, În sprijinul său pentru „Mărturii”, dar... vom vedea. Prin d. Frițescu, un fost bun elev al meu, te-am rugat pe mata, iubite domnule Dimitriu, să intervii pe lângă fratele d-lui
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vizita. E ocupată mult: articole, 965 edituri, lecții, mama bolnavă. Se zbate și pentru „Mărturii” pe la Edituri și va trece, totuși, scrie dânsa și pe la d. Gafița ca... fost folticenean. Am Îndemnat-o să se ducă, dar, dacă va avea făgăduieli de la altă editură, s-o prefere pe aceasta din urmă, oricâte asigurări Îi va da d. Gafița. Are legături bune cu „Minerva” d-na Ungureanu. Când Îl voi vedea pe d. Chirescu - și acum plec mai des la Buc. - voi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și cu diagnosticul pus. Da, am rămas, pot spune, singurul cunoscător al lb. germane medievale, În orice caz și cel ce poate traduce În versuri. Am oferit o Antologie a minnesängerilor editurii „Univers” și directorul Romul Munteanu mi-a dat... făgăduieli. Am vrut să predau studenților germaniști 2 ore săptămânal această limbă, gratuit și Ministerul mi-a răspuns, să aștept scoaterea la concurs și să mă prezint atunci, ca și când aș avea 20 ani. 973 Tocmai azi am primit o scrisoare de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
în fiecare limbă, conferă sensuri modificate și îmbogățite maximelor ovidiene. Textul se revendică, prin motive tematice, alegorii (existența, moartea) și procedee de virtuozitate tehnică, din recuzita barocului. Alteori, „sentințele” devin mai fluente și comprehensibile sub influența liricii populare: „Ce-i făgăduială/ Fără dăruială?/ Trecătoare brumă,/ Fum, vânt, prah sau spumă.” Versurile românești, cele mai numeroase (optzeci), din Hecatombe Sententiarum... sunt o demonstrație a latinității limbii și a posibilităților ei complexe de versificație (traducerea este făcută în hexasilabi). Este inclusă aici și
FRANCK VON FRANCKENSTEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287076_a_288405]