1,572 matches
-
ca scuipă în școala lui Maiorescu (ipsi [s]sima verba! ale d-lui Ioniță Bumbac). Abstragînd de la cestiunea dacă idei emise cu bună credință pot fi tratate într-un mod brutal de oameni cari până azi nu pot să se fălească cu v-un merit, pentru de [a] avea dreptul ca să se esprime atât de vehement, să cercetăm numai cazul dacă subsemnatul, {EminescuOpIX 457} contra căruia au fost îndreptate loviturile, este într-adevăr cosmopolit, plătit de străini, prost și dacă direcțiunea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstorna la orice schimbare de ministeriu... În sfârșit, Ioan Sandul al Iv-lea moștenea un stat românesc cu care te-ai fi putut făli. Atunci războiul din 54 ne aducea Besarabia, cel din 59 Bucovina, cel din 66 Transilvania. Dar acum cum s-au dezvoltat lucrurile? De toate dezastrele vecinilor noștri noi nu ne-am folosit decât spre a ne răsturna domnii. Vodă, adică
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a cuprinde și reda întreaga cultură omenească, de la abstracțiunea cea mai naltă până la espresiile cele mai concrete. Dacă luăm Austria și Turcia, statele compuse din naționalități deosebite, vom găsi că nu există aproape nici un popor care să nu se fălească cu limba și naționalitatea, și aceasta cu drept cuvânt. Astfel cehii își asimilează prin mijlocul acestei limbi orice ramură de cultură omenească; ei au scriitori însemnați, școli bune, ba un istoric de valoare într-adevăr europeană. Polonii sânt cunoscuți asemenea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut, pe de o parte subiniind rudimentarismul personajului, dar acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
demistifică prin această figură ficțională idealul femeii pure, angelice, inaccesibile, adorate, pentru un model uman, prozaic, pământesc. Credem ca este o falsă modestie în cuvintele târgoveței: „Duc unii trai de înger, fecioresc./ Eu biata n-am cu ce să mă fălesc./ și iar mai știu că-n cășile bogate/ Nu-s aurite talerele toate,/ Ci mai slujesc și unele de lemn...”296 Metaforele pe care le folosește aparțin spațiului domestic, bine cunoscut, pe de o parte subiniind rudimentarismul personajului, dar acest
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
cât de cât, pe români să trăiască acest sentiment dureros... Câți sunt românii care au făcut istorie pentru Budapesta, și câți sunt maghiarii care au marcat istoria pentru români? Câți sunt românii al căror nume a fost maghiarizat și se fălesc azi cu ei toți maghiarii, și câți sunt maghiarii cu nume românizat? Și profesorul consideră că trebuie să ne coborâm la nivelul cerebral al acestei nații gregare care ne agresează, agasanți și insistenți cu orice ocazie! Să ne coborâm și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
absolvire, a făcut în așa fel încât, cum era și firesc, să funcționeze în aceeași localitate cu soția sa: ea asistentă la dispensar, el profesor de limbă și literatură franceză la aceeași școală cu profesorul Nicoară Marius și se putea făli că, deși cu doi ani mai mic, a ieșit cu pâinea în mână cu un an înainte și s-a căsătorit cu trei ani mai devreme decât prietenul său Bidaru. Între zidurile acelei școli și sub acoperișul dispensarului din comună
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
se afla cu ea prin apropiere se fâstâcea rău de tot și nu mai știa ce să-i spună. Atunci, ca să nu se facă de râs și să pară cât mai dur în fața colegilor, rostea o grosolănie cu care se fălea, dar pe care mai târziu o regreta. Dacă ar fi avut mai multă minte, ar fi știut să se descurce cu totul altfel! Ce mai tura-vura! În prezența ei nu era decât un tolomac. În schimb, toți trei citeau cărțile
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
agresive. Evenimentele fericite fac să apară teama de ciuda și de invidia celorlalți, de unde o mulțime de atitudini socialmente recomandate având drept scop ținerea la distanță a sentimentelor distructive: să dai pomeni, să nu-ți etalezi averea, să nu te fălești cu ce ai sau chiar, ca în China antică, să-și depreciezi situația inclusiv umilindu-te. Nimeni nu trebuie să-și exprime zgomotos bucuria cu ocazia vreunui eveniment fericit, să se înfumureze pentru vreun bun sau un avantaj oarecare, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Ei cad doar în genunchi înaintea icoanelor, dimineața și seara, mari și mici, și în loc de rugăciune fac atâtea cruci câte vor [...]. Totuși, ca să arate că ei sunt creștini adevărați și că pe deasupra ei mai aparțin singurei religii adevărate, ei se fălesc cu postul și în fapt și postesc mult și aspru [...], iar femeile, măcar că aproape nu știu nimic despre cuvântul lui Dumnezeu, țin morțiș la post și la ceremoniile lor, deși ele se duc puțin - și multe dintre ele chiar deloc
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
complimente; comportament; conștiincios; convorbire; copac; copilă; copilul; corect; cornițe; cuminte; cunoaștere; curaj; defect; degeaba; despre; destin; deșartă; deștept; dezgust; dispreț; Domnul; dorințe; dubiu; dus; egocentrism; egoist; egoistă; emoții; enervant; enervare; exagerare; extaz; fals; fapta; faptă bună; fapte; fapte bune; fata; făli; fățarnic; felicita; felicită; femei; femeie; fiță; fostul iubit; frățească; frumusețe; furie; gol; goliciune; grozavă; grup; guraliv; gură mare; hărnicie; imperii; inconfort; inel; inimă; inutil; ironie; iubire de sine; înălțare; încet; închinare; înfrînt; îngîmfat; întîmplare; întruna; jignire; job; lacom; lamă; lauri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); preamări (5); de sine (5); compliment (4); degeaba (4); încrezut (4); măreț (4); mărire (4); orgoliu (4); plăcere (4); prost (4); succes (4); admira (3); apreciat (3); arogant (3); bravo (3); complimenta (3); deșartă (3); eu (3); faimă (3); făli (3); fericire (3); fericit (3); fudul (3); gură (3); linguși (3); mama (3); mamă (3); merite (3); narcisism (3); onor (3); păcat (3); părinți (3); premiu (3); profesor (3); a ridica în slăvi (3); spune (3); trufie (3); vorbă (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
unui acord în rîndurile "corpului medical" dezbinat. Purtați de vîntul dominant al istoriei, am uitat responsabilitățile noastre, și nu avem nici măcar demnitatea mioritică de a ne asuma destinul. De fapt, am pierdut sensul istoriei, pentru că nu mai avem ideile noastre, fălindu-ne cu fel de fel de formule de împrumut, iar "o societate fără idei nu are istorie, ea doar viețuiește" (Max Dimont). Societatea noastră a devenit informă, constrîngerile se multiplică, marile mize par să ne scape, iar jocurile se fac
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vor urma în anii războiului și comunismului, reușește chiar să emigreze tocmai în Brazilia, departe de întunecata sa mamă, dar și de bețivanul și bătăușul ei soț care o trata ca pe un obiect bine conservat, numai bun să se fălească. Satul clasic polonez, reprezentat de Michal, și apoi de Genoveva (rămasă de veghe la moară, "motorul care punea în mișcare lumea", în absența soțului luat pe front), de Misia, fata lor cea ocrotită de înger de la naștere până la moarte, se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
partenerul său de dialog, este „un amestec de trufie și josnicie, de bun‑simț și de sminteală ; pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într‑un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le‑a hărăzit natura, și nici nu se rușinează cînd le dă la iveală pe cele rele“.2 Nepotul lui Rameau și Omul din Subterană seamănă ca două picături de apă în ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
producție. În anul 1998 concernul german Sudzuker AG Mannheim, unul din cei mai mari producător de zahăr din Europa, a achiziționat un pachet mare de acțiuni, de pînă la 49%, a cinci fabrici de zahăr din Moldova: Alexăndreni, Drochia, Dondușeni, Fălești și Glodeni. Mobilul acestei achiziții Îl constituia idea de a forma o companie mare În baza consolidării celor cinci, care va corespunde cerințelor internaționale ale competitivității. Rezultatele acestei investiții vorbesc de la sine: au fost stinse toate datoriile celor cinci fabrici
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
au fost create Întreprinderi adiționale care se preocupă de prestarea serviciilor tehnice cultivatorilor de sfeclă; (iv) Întrepriderile cu restanțe financiare mari au fost transformate În Întreprinderi-leaderi În producția zahărului din Republica Moldova, astăzi fiind - S.A. Sudzucker-Moldova: Drochia-zahăr S.A., Fabrica de zahăr Fălești S.A., Fabrica de zahăr Dondușeni S.A.. Acest exemplu vorbește doar În favoarea direcționării atenției statului asupra posibilităților de atragere a capitalului investițional străin În economia țării. Pentru intensificarea și stimularea fluxurilor de capital străine În statele cu economia În tranziție este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
seara de Purim. D-l Avram Avram purta cochet costumul cu care boxează Carnera. Membrele Societății Materna au arborat deliciosul costum al doicelor diplomate, (...) iar doamnele de la Asociația Culturală a Femeilor Evree în costume orientale. D-l Poldy Filderman se fălea cu un costum de muncitor, d-l avocat Grimberg în costum de tenor, iar d-l Herman Kisler în șef de gară. D-l Mărgărit în Platon, d-l avocat Klein în amorez, d-l Bistrițeanu în spadasin, (...) au făcut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oportuniști dizidenți din partidele istorice cu tradiție (PNL, PNȚ sau PSD), numai pentru a-și salva propriile piei de la saramura ce le-o pregătiseră bolșevicii teleghidați din turnul de comandă al Kremlinului, pe unde bufnițărea „tătucul iubitor de pace”, Stalin. Fălindu-se cu contribuția propriilor minoritari semiți, iată ce scria avocatul Andrei Gromîko (1902-1989) Moise Abramovici în al său „Raport de activitate dela 23 octombrie la 23 noembrie 1946”: „La 31 octombrie am participat la conferința regională a CDE ce s
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
așteptau: să dea nas în nas cu presupușii „colaboraționiști”. Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aceasta, cu vreo 16 000 de bolnavi și aproape 5 000 de morți, a fost foarte gravă și întinsă și că a durat mult timp, astfel încît, în teză generală, cu toate sacrificiile mari aduse de guvern, nu ne putem făli cu rezultatele obținute la combaterea ei". După ce face această afirmație destul de surprinzătoare, savantul nu se arată dispus să demonstreze justețea punctului său de vedere: "Nu voi intra aici în critica acestei combateri, căci m-aș expune din nou la cele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
toți pereții, dar care, de când mă știu, n-a sângerat niciodată: "Ce mai căpățână de bivol", spunea porcul de taică-meu. La seminar nu-și mai încăpeau în piele de mândrie, aduseseră la dreapta credință un protestant, nu se puteau făli în toate zilele cu o treabă ca asta, când m-au văzut parcă au văzut soarele. Un soare cam palid, ce-i drept, de vină e băutura, au băut vin acru și copiii lor au dinții putrezi, bum, bum, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
în carne. Erau nebuni, nebuni de-a binelea, îi lăsau să se atingă de oraș, de puterea lor de neînvins, de Dumnezeul cel adevărat, și aceluia care trebuia să vină nu i se va tăia limba, el se va putea făli cu bunătatea lui nerușinată fără să fi plătit, fără să fi îndurat batjocura. Domnia răului va fi din nou întârziată, îndoiala va stăpâni iară, oamenii își vor pierde iar timpul visând la un bine cu neputință de atins, istovindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
de încredere, poliția nu-l trage de limbă, nici de urechile magnifice care pot păstra orice taină. Patrupedul părea acum cenușiu, argintiu, cu dungi albe, de zebră, coada subțire și păroasă se termina într- un ciucure de scântei albe. Da, fălește-te. Ai urechi admirabile, te poți mândri, delicate, miraculoase, catifelate, ar putea deveni obiect de cult. Zile pline, într- adevăr, șapte de-acuma, câte i-au trebuit Domnului să-și termine lucrarea. Azi, înaintea reîntoarcerii, n-am mai fost singur
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
șerpi derîzătoare: "Naintea unui caos de ani zeificat "Tu tremuri. Ce sunt oare zeitățile tale? "Slabului plan al lumei scorniri mântuitoare 50"Ce-ngeniul umanei nevoi a-mprumutat. Ce e viitorimea de gropi învăluită? "Vecia ce-i cu care deșert ni te fălești? "Măreață pentru că e cu coji acoperită, "A spaimelor-ne proprii umbră-nurieșită, 55"Pe-oglinda cea pustie a conștiinței omenești. "Icoană minciunoasă de ființi viețuitoare - "Mumia timpului - "De balsamul speranței ținute în răcoarea "A groapei locuință; nu aceștia oare 60" Ii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]