6,551 matches
-
două cerințe esențiale, de a indica o completare, un adaos, o precizare nouă în incriminarea faptei de trafic de influență). Or, Curtea a constatat că realizarea acestei din urmă condiții (de a promite influența asupra funcționarului) presupune asumarea din partea făptuitorului a obligației, a angajamentului de a-l determina pe funcționar să adopte conduita ce formează obiectul traficării de influență. ... 28. Neintervenind elemente noi, care să determine modificarea acestei jurisprudențe, soluția adoptată în deciziile menționate, precum și considerentele acestora sunt valabile
DECIZIA nr. 95 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271406]
-
nu este definită de legiuitor, aceasta fiind considerată, în literatura de specialitate, ca reprezentând operațiunea de stabilire a concordanței între starea de fapt și normele juridice aplicabile privind incriminarea, precum și dispozițiile generale aplicabile pentru tragerea la răspundere penală a făptuitorului (dispoziții din Partea specială a Codului penal ori din legi speciale cu dispoziții penale, dar și dispoziții din Partea generală a Codului penal referitoare la tentativă, participație, pluralitate de infracțiuni, circumstanțe atenuante sau agravante etc.). Încadrarea juridică a faptei penale
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
furt [art. 228 din Codul penal], furt calificat [art. 229 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și c) din Codul penal], furt în scop de folosință [art. 230 din Codul penal]; însușirea bunului găsit sau ajuns din eroare la făptuitor [art. 243 din Codul penal]; înșelăciunea [art. 244 din Codul penal]; înșelăciunea privind asigurările [art. 245 din Codul penal]. De asemenea, tot în Codul penal sunt evidențiate și alte incriminări, respectiv cea de la art. 199 alin. (2) referitoare la
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
legiuitorul s-a plasat în interiorul marjei sale de apreciere în reglementarea acestei instituții, atunci când a stabilit că admisibilitatea judecății potrivit procedurii abreviate este determinată de gradul abstract de pericol social al faptei, iar nu de periculozitatea concretă a făptuitorului, având în vedere și faptul că valoarea socială ocrotită prin incriminarea infracțiunilor pentru care legiuitorul a prevăzut pedeapsa detențiunii pe viață este, în principal, viața, valoare fundamentală a statelor democratice (Decizia nr. 255 din 25 aprilie 2017, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
proprietate al creditorilor din procedura insolvenței. ... 16. Cu privire la confiscare, Curtea reține că aceasta este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, constând în trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri aflate în posesia sau, după caz, proprietatea făptuitorului, menținerea bunurilor în patrimoniul făptuitorului creând o stare de pericol pentru valorile sociale. Având în vedere categoriile de bunuri ce pot face obiectul acestei măsuri, respectiv cele folosite sau care sunt rezultatul unei infracțiuni sau chiar cele a căror deținere
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
insolvenței. ... 16. Cu privire la confiscare, Curtea reține că aceasta este o măsură de siguranță cu caracter patrimonial, constând în trecerea silită în proprietatea statului a unor bunuri aflate în posesia sau, după caz, proprietatea făptuitorului, menținerea bunurilor în patrimoniul făptuitorului creând o stare de pericol pentru valorile sociale. Având în vedere categoriile de bunuri ce pot face obiectul acestei măsuri, respectiv cele folosite sau care sunt rezultatul unei infracțiuni sau chiar cele a căror deținere este interzisă de legea penală
DECIZIA nr. 72 din 2 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270985]
-
pedepsește; art. 270 din Codul penal referitor la infracțiunea de tăinuire prevede, la alin. (3), că tăinuirea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește. ... 6. Se arată că, deși aceste infracțiuni au la bază același obiect juridic, iar făptuitorul nu se pedepsește dacă este membru de familie cu autorul infracțiunii predicat, potrivit textului criticat, funcționarul public care nu a sesizat organele de urmărire penală cu privire la săvârșirea unei infracțiuni de către un membru de familie este tras la
DECIZIA nr. 598 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270476]
-
Aceasta, întrucât chiar și infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare a făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270631]
-
se impunea trimiterea la prevederile art. 112 din Codul penal. Art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal instituie o condiție esențială ce trebuie îndeplinită pentru luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale, și anume ca bunurile să aparțină făptuitorului, iar dacă nu îi aparțin lui, ci unei alte persoane, trebuie ca aceasta să știe că bunurile sale sunt folosite la săvârșirea unei infracțiuni. Or, art. 74 din legea supusă controlului de constituționalitate nu conține astfel de garanții împotriva unor
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
piscicol. Or, potrivit art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, sunt supuse confiscării speciale bunurile care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă, aparținând altei persoane, aceasta a cunoscut scopul folosirii lor. ... 39. Prevederile art. 74 alin. (1) din legea criticată ar putea fi interpretate ca având un caracter special în raport cu dispozițiile generale ale art. 112 din Codul penal
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
preconizată are în vedere doar o anumită categorie de bunuri pentru care se poate dispune confiscarea. În aceste condiții, este neclar dacă alte categorii de bunuri, precum cele folosite imediat după săvârșirea infracțiunii de furt piscicol pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obținut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă aparțin altei persoane și aceasta a cunoscut scopul folosirii lor, bunuri enumerate la art. 112 alin. (1) lit. c) din Codul penal, vor fi supuse confiscării. În
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
care se poate dispune confiscarea. În aceste condiții, este neclar dacă alte categorii de bunuri, precum cele folosite imediat după săvârșirea infracțiunii de furt piscicol pentru a asigura scăparea făptuitorului sau păstrarea folosului ori a produsului obținut, dacă sunt ale făptuitorului sau dacă aparțin altei persoane și aceasta a cunoscut scopul folosirii lor, bunuri enumerate la art. 112 alin. (1) lit. c) din Codul penal, vor fi supuse confiscării. În condițiile în care cele două norme nu sunt corelate, iar Codul
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
aplica criteriile prevăzute la lit. a).“ Textul de lege criticat face trimitere la lit. a) din același alineat, care are următorul conținut: „a) fie criterii, cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului;“. ... 18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 alin. (3) privind statul de drept și
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
a despăgubirilor de către instanța judecătorească, pentru repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe, și anume: prin utilizarea unor criterii, cum ar fi consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului [art. 188 alin. (2) lit. a)]; și, în mod subsidiar, atunci când nu se pot aplica criteriile mai sus enumerate, prin
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
natură), și despăgubiri bănești pentru reparația prejudiciului produs prin fapta ilicită, la care se adaugă cumulativ și alte sancțiuni, cum sunt remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a încasărilor realizate prin actul ilicit, distrugerea echipamentelor și a mijloacelor aflate în proprietatea făptuitorului, a căror destinație unică sau principală a fost aceea de producere a actului ilicit, scoaterea din circuitul comercial, prin confiscare și distrugere, a copiilor efectuate ilegal, precum și răspândirea informațiilor cu privire la hotărârea instanței de judecată, inclusiv afișarea hotărârii
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
iar prevederile art. 188 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 8/1996 reglementează evaluarea prejudiciului prin raportare la consecințele economice negative suferite de partea prejudiciată (în special câștigul nerealizat de către titularul dreptului, precum și beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor), precum și la prejudiciul moral cauzat titularului dreptului. ... 25. În subsidiar, potrivit textului de lege criticat, respectiv atunci când nu se pot aplica criteriile de evaluare a prejudiciului cuprinse la lit. a), instanța judecătorească ia în considerare acordarea de despăgubiri
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
nu se pot lua în considerare criteriile stabilite prin art. 139 alin. (2) lit. a) din același act normativ [devenit art. 188 alin. (2) lit. a)], respectiv consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, foloasele patrimoniale realizate pe nedrept de făptuitor sau daunele morale cauzate titularului dreptului. ... 34. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței, cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 35. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă și Decizia
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
sesizată le poate aplica în stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate. Potrivit art. 188 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, la stabilirea despăgubirilor instanța de judecată ia în considerare fie consecințele economice negative, în special câștigul nerealizat, beneficiile realizate pe nedrept de făptuitor și, atunci când este cazul, alte elemente în afara factorilor economici, cum ar fi daunele morale cauzate titularului dreptului [lit. a)], fie, numai în cazul în care nu se pot aplica criteriile prevăzute la lit. a), triplul sumelor care ar
DECIZIA nr. 612 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270766]
-
norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. Sancțiunile contravenționale, principale și complementare, au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. Se invocă astfel jurisprudența Curții Constituționale în care s-a statuat asupra principiului proporționalității
DECIZIA nr. 365 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256500]
-
În concluzie, opinia exprimată a fost în sensul că schimbarea poziției vehiculului implicat într-un accident de circulație cu victime întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art. 338 alin. (2) din Codul penal doar în condițiile în care acțiunea făptuitorului produce sau urmărește producerea consecinței prevăzute de norma de incriminare, aceea de modificare a stării locului, respectiv urmărește inducerea în eroare a organelor competente cu privire la locul producerii accidentului, în beneficiul conducătorului auto. ... ... VI. Examenul jurisprudenței în materie VI.1
DECIZIA nr. 22 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256426]
-
în dosarul format ca urmare a sesizării lor, se rezumă cel mult la calitatea de martor, neputând efectua acte de urmărire penală în cauză. Susține că, dat fiind faptul că aceste organe de constatare au perceput nemijlocit activitatea desfășurată de făptuitor, dobândesc calitatea de martor în procesul penal, percepția nemijlocită asupra faptei fiind anterioară întocmirii vreunui act de sesizare ori act de urmărire penală. Invocă, în acest sens, considerentele ce se regăsesc în paragraful 20 al Deciziei Curții Constituționale nr. 243
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
naturale nr. 123/2012. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că posibilitatea de a înlocui amenda penală cu munca neremunerată în folosul comunității doar în faza executării pedepsei amenzii penale creează o diferență de tratament juridic între categorii de făptuitori aflați în situații similare, fără o justificare obiectivă și rezonabilă (se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 368 din 30 mai 2017, paragrafele 24-27), aspect ce contravine prevederilor art. 16 din Constituție. Se arată că reglementarea prin textele criticate
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
cum este reglementată din punct de vedere substanțial și procedural, prin dispozițiile art. 64 alin. (1) din Codul penal și ale art. 560 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu creează o diferență de tratament juridic între categorii de făptuitori aflați în situații similare, fără o justificare obiectivă și rezonabilă, astfel cum susține autorul excepției, întrucât aceasta se aplică doar acelor persoane condamnate la pedeapsa amenzii care nu pot executa obligația astfel impusă din motive neimputabile lor, criteriul aplicării dispozițiilor
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie de persoane definită pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. ... 29. Autorii sesizărilor susțin că dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]
-
anume: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenență politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA. Prin urmare, fapta de incitare la violență poate avea ca temei doar aceste criterii, considerate de făptuitor drept cauze ale inferiorității unei persoane în raport cu celelalte și care sunt susceptibile să genereze sentimente de ură sau dorința de a discrimina o categorie socială. Analizând din perspectivă istorică norma care incriminează această faptă, Curtea observă că legiuitorul
DECIZIA nr. 228 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255817]