403 matches
-
surâse, soarele surâse și el în înfocata lui împărăție, chiar stătu pe loc, încît trei zile n'a fost noapte, ci numai senin și veselie, - vinul curgea din butii sparte și chiotele despicau bolta cerului. Și-i puse mama numele: Făt-Frumos din lacrimă. 317 {EminescuOpVI 318} Și crescu și se făcu mare ca brazii codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an. Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
așa au și făcut. El se răpezi după casă. - Ce faci babă?, strigă el. Baba de venin se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n nori. - A! bine că mi-ai venit Făt-Frumos! - zise ea, făcîndu-se iar scurtă - ia acum hai la luptă, acu om vedea cine-i mai tare. - Hai! zise Făt-Frumos. Baba-l apucă de mijloc, se lungi răpezindu-se cu el până-n nori, apoi îl isbi de pământ și-l băgă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că mă duc eu să răpesc pe fata Genarului. Și-și luă cai ageri, cai cu suflet de vânt, Făt-Frumos, și era să plece. Atunci mireasa lui - Ileana o chema - îi zise încet la ureche, sărutîndu-l cu dulce: - Nu uita Făt-Frumos, că pe cât vei fi tu departe, eu oi tot plânge. El se uită cu milă la ea, o mîngîiă - dar apoi, desfăcîndu-se de îmbrățoșările ei, se avântă pe șeaua calului și plecă în lume. Trecea prin codri pustii, prin munți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
la vînat? - La ce-ți trebuie s-o știi? zise el încruntînd sprâncenele. - Știi pre bine, - răspunse fata - că nu vreau ca s-o știu de cât numai ia așa ca s-o știu, pentru c-acu nu mai e Făt-Frumos să mă răpească. - Știi tu, că nu mă împotrivesc ție niciodată - zise Genarul. Departe de - aicea lângă mare, șede o babă care are șepte iepe. Ea ține oameni, cari să i le păzească un an (cu toate că anul ei nu e
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
eu". Era împăratul racilor. El mână caii-n spre casă, și vede iar o priveliște ca-n ziua trecută. Însă în cursul zilei roaba babii s-apropiă de el și-i zise încet strîngăndu-l de mînă: "Eu știu, că tu ești Făt-Frumos. Să nu mai mănânci din bucatele, ce-ți fierbe baba, pentru că-s făcute cu somnoroasă... Ți-oi face eu altfel de bucate. Fata într-ascuns îi făcu merinde, și-nspre sară când era să plece cu caii, își simți ca prin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dinainte ardea ca un cărbune. - Aruncă naframa - zise fata. Făt-Frumos o ascultă. Și de odată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc. Făt-frumos auzi o vrajă lungă prin aer și se uită prin nori. Cale de două ceasuri - pierdută în naltul cerului - plutea încet, încet prin albastrul tăriei Miază-noaptea bătrână cu aripele de aramă. Când baba înota smintită pe la jumătatea lacului alb, Făt-Frumos
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
zău, răspunse calul - pentru c-a încălecat pe un frate al meu, care are șapte inimi, pe când eu n-am decât două. Genarul își înfipse pintenii adânc în coastele calului, care fugea scuturîndu-se... ca o vijelie. Când îl văzu pe Făt-Frumos în pustiu, zise calului său: " Spune frăține-tău să-și arunce stăpânul în nori și să vină la mine, că l-oi hrăni cu miez de nucă și l-oi adăpa cu lapte dulce. Calul Genarului îi necheză frățini-său
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
să vină la mine, că l-oi hrăni cu miez de nucă și l-oi adăpa cu lapte dulce. Calul Genarului îi necheză frățini-său, ceea ce-i spusese, iar Frate - său i-o spuse lui Făt-Frumos. - Zi frățini-tău, zise Făt-Frumos calului său să-și arunce stăpînu-n nori, și l-oi hrăni cu jaratec și l-oi adăpa cu pară de foc. Calul lui Făt-Frumos o necheză asta frățini-său, și acesta asvîrli pe Genarul până în nori. Norii cerului înmărmuriră și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prezenți, în ultimul timp, la spectacolul unei simfonii terminate, obosite rău, zămislite de doi autori rătăciți în labirintul clipei: Andra și Z, o pictoriță și-un violonist... La vârsta teribilismului vârstă la care credeam că mă voi căsători cu un făt-frumos care mă va admira mereu pe piedestalul pe care avea să mă așeze eram și mai masochistă decât acum. Mă tot gândeam, ca adolescentul îndrăgostit de citate celebre, la începutul de pomină al unui roman tolstoian care zice îți amintești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
nici în ruptul capului cum Dumnezeu poți lua locul unui mort, dar admiram atitudinea eroică a Ninetei care, în fața morții, iată, nu se dădea bătută, nu lăcrima, nu se văicărea. Și-n vreme ce ninetistele vorbeau despre eroul mort ca despre Făt-Frumos din lacrimă, Nineta întreba obsesiv, scrutându-i pe purtătorii de sicriu: "Care dintre ei îi va lua locul?" Și după ce ninetistele au plecat cu batistele înlăcrimate, în timp ce Nineta strângea cafelele și o afurisea pe Gina, nesimțita care iar a stins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ești predestinat excepțiilor. Îmi amintesc de ziua în care mi-ai povestit cum te-ai pricopsit cu frumusețea ta de prenume: "Tata era prieten cu secretarul primăriei. S-au tot gândit ei, la un șpriț, cum să-l cheme pe făt-frumosul nou-născut, ca să rupă gura cartierului. Tata ținea morțiș ca prenumele să fie armonizat cu numele: ceva tot cu Z. La primărie, hârțogarul a scris, pe certificat, Zahiu Z, urmând să completeze apoi prenumele. Au băut, au tot băut, dar tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
cu pielea tăbăcită. Deși trecuse de 35 de ani, Miruna se aștepta la un bărbat bine, ea încă era o frumusețe de fată. Viorel părea că-i citește gîndurile și i se adresează direct, jovial. Sînt cam departe de un Făt-Frumos. Poți s-o spui de două ori. Frumos n-am fost niciodată. Isteț însă ești. M-ai amețit pe internet. Auzi, Vila "3 cireși"... Mi-ai spus că ai publicat trei cărți. Ți le arăt, hai înăuntru. Pacoste a scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
experiență interesantă! Palatul din vis Riccardo Nardi Lumea poveștilor m-a fascinat de mic copil. Îmi amintesc când mama sau bunica îmi citeau în fiecare seară, înainte de culcare, câte o poveste. Eu adormeam cu gândul la personajele din povești: prințese, feți-frumoși, pitici și balauri. Când am învățat să citesc, am început să deslușesc singur poveștile și mi se păreau uluitoare. Parcă puteam pătrunde cu ușurință în lumea fascinantă din cărți. Așa s-a întâmplat într-o după-amiază pe când citeam povestea „Palatul
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
care e ascuns într-o rață, care plutește pe un iaz de argint, care se află drept în mijlocul unui codru întunecat și foarte sălbatic, care e prins într-un inel de nisipuri, care... Dar oricâte piedici ar avea de trecut, făt-frumos tot pune mâna pe rață, pe ou, pe sufletul zmeului, pe care-l strivește ridicându-i astfel viața. Așa se simte și Iulia, precum oul de zmeu, care i-a fost dat lui Alexandru, să-l țină în buzunar. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
P.H.L., ca toți românii basarabeni, are o adevărată venerație. Iată-l deci pe Domnul R. descheindu-i bluza femeii dragi, sărutându-i sânii, la început pasional, mai apoi cu un fel de religiozitate („din cupele astea au băut cei doi feți-frumoși” - își spune în gând). Teodora se lasă luată în brațe ca un copil, spre a fi dusă... unde altundeva decât în pat? El îi admiră mijlocul subțire și picioarele frumos desenate. Pe când îi prinde în palme fesele mici și rotunde
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
e la sate, care tot cu ochii către Bârlad au căutat: Răz eșul lui V. Caraivan de la Șuletea, Glasul nostru de la Băsești, Înainte de la Tutova, Școlari tutoveni etc. N-am avut publicațiile citate de Gruia Novac, dar am avut un Făt-Frumos, nelongeviv, dar cu un program precis exprimat și apreciat. „Românii au trebuință astăzi să se întemeieze în patriotism și în curaj și să câștige statornicie în caracter.” Și se adaugă în continuare: „Românii astăzi sunt întemeiați în patriotism și în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
hulughi și cu luleaua cât coromâsla în dinți. Altfel nu te știu - l-a întrerupt moș Dumitru. Am fost și copchil, Dumitre. Si cum spuneam...Să vezi și să nu crezi. Era în sat la mine un flăcău ca un Făt-Frumos nu alta... Da’ din ce sat ești matale, moș Pâcule? a întrebat nedumerit Mitruță Ogaș. Eu îs din satul de pe Măgură. Atunci cum de ai ajuns în sat la noi? Eu credeam că ești din satul nostru. Cum să ajung
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
a basmului cult, care nu operează numai cu magma primordială a narațiunii, a poveștii, cu miticul pur, ci presupune elaborare, minuțiozitate, precizie a expresiei, o perfectă funcționalitate a ei în ansamblul textului. Dacă luăm numai două astfel de basme culte, Făt-Frumos din lacrimă, de Mihai Eminescu, și Povestea lui HarapAlb, de Ion Creangă, vom constata îndată diferența față de basmul popular, datorată disponibilităților creatoare ale autorilor: preponderenta descrierilor de factură romantică, superbe, comparabile cu marile viziuni ale poeziei, în cazul lui Eminescu
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
spaimele mele existențiale de acolo se trag, de la despărțiri. De tata, de mama, de Iordan, de Brăduț... Poate de-asta mi-ar fi plăcut să trăiesc într-un sat anistoric. Poate de-asta știu pe de rost sfîrșitul basmului eminescian, Făt-Frumos din lacrimă ("iar dac'ar fi adevărat ce zice lumea: că pentru Feții-Frumoși vremea nu vremuiește, apoi poate c'or fi trăind și astăzi") și-l îngîn ca pe-o rugăciune a inimii. Mi-ar fi plăcut să duc o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
consolam cu imaginea bobocilor înfloriți în mîini. Ieșeau, consolator, din crăpătura memoriei, narcisele sălbatice. Aș putea să scriu la un roman, plecînd de la tabloul cu cei doi adolescenți pe un țărm increat, de dincolo de țări și de peste mări? Despre un făt-frumos și o fată frumoasă, astralizați deopotrivă? Să scriu la o poveste de dragoste, atemporală, într-un loc care e și nu e România, despre o iubire nu pe paralela 45, ci într-un dulce anonimat hiperboreic?... "un cer de stele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
că ne-am prețuit și vizitat în anumite ocazii oferite de viața reală și astfel am aflat că o mare neîmplinire măcina această familie: Nu aveau copii și nici nu puteau spera în vreo minune, ca în basmele cu împărați, Feți-Frumoși și IleneCosânzene. Trăiau drama dispariției fără urmaș direct, sentiment pe care l-am trăit și eu din plin, în război, până când căminul nostru a fost binecuvântat cu un copil care să ne poarte numele și neamul spre mai departe. Au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
E drăgălașă, plină de viață, îi înnebunește pe bărbați și e perfect conștientă de asta. Ea speră să reușească în acest fel să pună mâna pe acel soț bogat și bine plasat care s-o scoată din mocirlă, pe acel "Făt-Frumos liber și independent care să-și aștearnă la picioarele ei coroana și inima". Acest demers, atât de deznădăjduit, atât de machiavelic, este cel care o face pe Marie să meargă înaintea timpului său. Pentru că ea sfidează toate acele considerații sociale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
are ambiția de a face din seducție și din dorință un argument, un principiu absolut peste care să nu se poată trece. Vrea să fie aleasă pentru ea însăși și pentru nimic altceva decât pentru ea însăși. Și de vreme ce acest Făt-Frumos pe care îl așteaptă cu atâta nerăbdare întârzie să apară și să o izbăvească, va pune ea însăși mâna pe hățuri și va lupta cu înverșunare ca să-l cucerească. Înainte de Alexandre de Larderel și de Paul de Cassagnac, încă din
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Simone". Și asemenea unei midinete zburdalnice de 16 ani, Simone de Beauvoir strecoară în plic "floricele din Franța". Sărută coala pe care-și așterne cuvintele, lăsând pe hârtie o amprentă de ruj de buze... Un nou umanism? În timp ce visează la Făt-Frumos al ei, Simone de Beauvoir și aici este unul dintre paradoxurile sale scrie Al doilea sex. În momentele în care scriitoarea este captivată de această iubire fulgerătoare, ea scrie acest eseu magistral, care va avea asupra Franței postbelice și apoi
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
extraordinară în construirea "scenei postmoderne"3. Spre exemplu, filmul Pretty Woman expune rolul-cheie jucat de imagine în construirea identității în societatea contemporană. O prostituată provenind din rîndul clasei muncitoare (interpretată de Julia Roberts) întîlnește un membru al unei corporații, un Făt-Frumos (jucat de Richard Gere), și se transformă dintr-o fată a străzii fără stil într-o frumusețe la modă. Filmul ilustrează procesul de autotransformare prin intermediul modei, cosmeticii și stilului, dar și măsura în care identitatea este mediată de imagine și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]