366 matches
-
purtătorul de drapel, zgomotul tumultuos al așa-numiților cataphracti, cavaleria grea, răsunetul lituus-ului, sunetul pe care-l scoteau bucina și tuba. Prin urmare, făcu pentru micuț și un coif de luptă, o cassis dintr-o folie ușoară de metal. Iar făurarul, care punea laolaltă bucățile de metal, îi povesti că nici o altă armată nu pusese la punct un sistem de protecție atât de rațional și impenetrabil: rotund, căptușit cu piele, coiful roman acoperea uniform capul, fără să aibă zone moarte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
tâmplele și mandibula și se uneau sub bărbie, lăsând însă urechile libere; o altă fâșie protectoare, mobilă, pentru a nu stânjeni mișcările, acoperea ceafa: o minune a tehnicii și anatomiei, care salvase nenumărate vieți. Ca să se facă mai bine înțeles, făurarul îi spuse că dușmanii cei mai aprigi nu se aflau de partea cealaltă a fluviului Rhenus: — Pe aceia îi vezi de departe cum vin. Loviturile trădătoare sosesc pe drumurile Romei. Făurarul își vârâse enormul pumn stâng în coiful micuț și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
salvase nenumărate vieți. Ca să se facă mai bine înțeles, făurarul îi spuse că dușmanii cei mai aprigi nu se aflau de partea cealaltă a fluviului Rhenus: — Pe aceia îi vezi de departe cum vin. Loviturile trădătoare sosesc pe drumurile Romei. Făurarul își vârâse enormul pumn stâng în coiful micuț și, cu mâna dreaptă în care ținea galdius-ul, mima loviturile la cap, la tâmple, la frunte și la ceafă: lama răsuna când izbea fierul, dar mâna, apărată de coif, părea invulnerabilă. Copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
sau din ce subteran provenea. Nu era unul dintre obișnuitele obiecte mânjite de pământ și deteriorate descoperite în timpul săpăturilor; era intactă și fusese păstrată în taină. Vreme de câte secole? Unde anume? Jefuitorii au pus-o în vânzare, și un făurar pe nume Bruno a fost încântat de aspectul ei straniu. A cumpărat-o și a curățat-o; de sub stratul de praf s-au ivit niște pătrate cu incrustații de aur și argint veritabil: personaje ce purtau veșminte nemaivăzute, în niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
scriere, dar pe care nimeni nu le putea descifra. În centru, pe un tron stătea o figură străină, o divinitate necunoscută, care avea luna drept cunună și un șarpe la picioare. În speranța că va primi explicații cu privire la semnificația ei, făurarul i-a arătat mensa celui care, în vremea respectivă, era considerat cel mai expert colecționar de artă: monseniorul Pietro Bembo, venețianul umanist, nobil, iubitor de petreceri, ambasador al Republicii venețiene, secretar al rafinatului papă Leon al X-lea și viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
rasputinii popiți, călugării fugiți, iudeii renegați, renegații cosmopoliți, francmasonii intelectuali, raționaliștii mistificatori și alte făpturi cu mutră asemeni omului și masca artistului genial”. Ortodoxismul lui Sandu Tudor pare uneori colorat... aproape futurist: „Omul artei viitoare va fi un uimitor erou făurar (...) asemeni paloșului heruvimilor cărora li s-a încredințat în grădina raiului paza Arborelui vieții. (...) Nu arta cenușie a Fiilor sinuciderii, ci Arta războinică a nemuririi o dorim”. Este citat, între alții, Péladan cu teoria lui plastică, în care „a arătat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de-acolo, pe asfaltul șoselei, în deal, până la marginea pădurii. De pe patul de spital, Stăpânul, întreba întruna: unde e Groh? Iar ăia i răspundeau: de unde să știm noi; nu ți-am spus, odată, că a fugit? În pădure a fugit! Făurari de pădure Se desprimăvăra. Albinele începuseră să treacă din floare în floare, culegând puțina materie primă, din care ulterior să iscă mierea. Un tip, cam anacronic în acțiuni, dacă luăm în considerare turbăciunea problemelor care sfâșiau lumea a luat o
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
tridentului rețiarului. Genunchiul și coapsa erau protejate de scut, pe care Valerius îl sprijinise de perete. În timp ce-și așeza ocrea, observă că scutul era îmbrăcat în piele roșie, pe care erau reprezentați cu auriu doi clești ai zeului făurar Vulcanus, unul în partea de sus și celălalt în partea de jos, simetrici și verticali, cu gurile îndreptate una spre alta, înfășurate în ramuri verzi de laur. Flamma își punea pe brațul stâng manșonul din bucăți de piele, care pornea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
str. Dianei 13, str. Italiană 13. 1806. Codreanu C., 12 apartamente, București, str. Visarion 24, cal Dorobanți 106. Tg. Ocna, str. Oradei 1. 1807. Chudacek Francisc, 2 apartamente, București, Într. Nic. Beldiceanu 4. 1808. Cristoloveanu Paraschiva, 14 apartamente, București, str. Făurari 6, 8. 1809. Constantinescu Eugenia, 2 apartamente, București, cal. Călărași 51 și 319. 1810. Calugaru Victoria, 4 apartamente, București, str. I. Gh. Ducă 59. 1811. Covaci Alexandru, 4 apartamente, București, str. Cobalcescu 54. 1812. Ciuciu Maria, 3 apartamente, București, str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Catargiu 39. 3459. Hogic Alice, 8 apartamente, București, calea Dorobanți 51. 3460. Hetzner Elia, 3 apartamente, București, str. Vultur 9 A. 3461. Hancu Maria, 6 apartamente, București, calea Griviței 425, str. Soveja 66. 3462. Herman Henri, 5 apartamente, București, intrarea Făurari 9. 3463. Hariton Gh. Adina, 4 apartamente, București, str. Atena 5, Ploiești, str. M. Kogălniceanu 11. 3464. Hodrea Eufrosina, 3 apartamente, București, str. Pitatii 25. 3465. Harbatschi Maria, 8 apartamente, București, str. Argentina 25. 3466. Hodroschi Victoria, 11 apartamente, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Vodă 229, sos. Giurgiului 178 7531. Ștefănescu Margareta, 2 apartamente, București, str. Nifon 27 7532. Șerban Alexandru, 5 apartamente, București, str. Virgil Plesoianu 59 7533. Sendel Rasela Marcu, 8 apartamente, str. Lunesoarei 17 7534. Sabsa Samuil, 10 apartamente, București, str. Făurari 14, 16 7535. Ștefănescu Elenă, 3 apartamente, București, str. Banat 1 7536. Serpescu Zamfira, 8 apartamente, București, str. Dinicu Golescu 11 7537. Ștefănescu Const., 6 apartamente, București, str. Știrbei Vodă 61, str. Lucaci 61 7538. Ștefan P. Alex. moștenit., 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
cernelii. Două noi apariții demonstrează câte legături poate realiza cerneala și câte obsesii și manii declanșează cărțile ca bunuri în circulație: Jocul cu litere de cerneală de Fernando Trías de Bes și Omul obsedat de cărți de Allison Hoover Bartlett. Făurari de cărți sau tămăduitori? Jocul cu litere de cerneală l-ar fi încântat pe Jorge Luis Borges, cel atât de pasionat de lectură încât își imagina paradisul ca bibliotecă, pentru că transformă cerneala dacă nu într-un element primordial ca pământul
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
să ne ia viața Înapoi.” (Seneca) „Degeaba ne-am tângui, degeaba ne-am zbuciuma, degeaba am Întreba; răspuns nimeni n-o da. De ce se veștejește floarea, de ce tace privighetoarea, de ce sacă izvorul...” (M. Sadoveanu) Timpul face și desface. (Timpul este făurar, putând, de exemplu, consolida sau amplifica sentimentul de prietenie dintre doi oameni, dar tot el poate să accentueze eventualele animozități dintre aceștia.) Făcându-ți testamentul, nu mori. (Dar, pentru a-ți face testamentul, trebuie să fii În stare să lași
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ieșea își dorea o companie: oameni cu darul conversației care totuși ar lăsa-o pe ea să fie centrul atenției. Discursul lor trebuia să fie informat și critic, ca și al ei, dar trebuiau să recunoască că nu ei erau făurarii cuvintelor și că scrierea, așa cum romancierul Laurence Stern remarcase zeflemitor în Tristram Shandy, era doar un tip de conversație bine condusă. Taifasul, o bună conversație, constituia tocmai substanța orelor ei libere, budinca zilei. Grace nu a fost numai un ascultător
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
Pentru Marin Preda, București, 1996; Timpul asasinilor (în colaborare cu Stela Covaci), București, 1996. Traduce, în colaborare cu Maria Ivănescu: Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han (1980); Mircea Eliade, Eseuri. Mitul eternei reîntoarceri. Mituri, vise și mistere (1991); Mircea Eliade, Făurari și alchimiști (1996); Mircea Eliade, Mituri, vise și mistere (1998); Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri (1999); Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu până astăzi (1997); Blaise Pascal, Cugetări (1998); Michel de Saint Pierre, Miliardarul (1998). Ca unic traducător
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este dezvăluit progresiv datorită "lucrării" (lui a face) a unui actor al narațiunii. Avem faimosul exemplu al scutului lui Ahile, descris de-a lungul unei suite temporale de acțiuni care urmărește procesul de fabricare. În aceste caz, personajul acțiunii (meșterul făurar) este redus la rolul de metonim al obiectului descris (scutul). La acest nivel, se situează o primă diferență între DA analizate în [3] și descrierile homerice. În acestea din urmă, atenția nu este focalizată nici pe actor, nici pe acțiune
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
doi copii născuți în același timp. Când vine zmeul să-și ia "făgădașul", împăratul îi cere păsuire până când copilul va împlini 10 ani. După răgazul acordat apare zmeul să-și ia zălogul. Împăratul încearcă să-i înșele dându-i copilul făurarului, apoi pe cel al rotarului, până când zmeul se-ntoarce supărat și-i spune: "De două ori m-ai înșelat; dar mai mult nu mă vei înșela; adă-ți copilul tău și nu umbla cu minciuni, vrând a mă înșela cu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și devine suspect pentru comunitate. În jurul său se țese încetul cu încetul o întreagă mitologie. Faptul acesta s-ar datora contactului direct cu focul sau cu fierul. Aceste elemente au primit semnificații diferite de-a lungul timpului. Mircea Eliade, în Făurari și alchimiști, tratează și acest aspect, concluzionând: Fie că este privit ca venit din cer, fie că se extrage din măruntaiele Pământului, acesta (fierul n.n.) este încărcat de o putere sacră"204. Această putere a fost, pe rând, pusă pe seama
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
seama de o serie de mitologii străvechi care dau conotații diferite minereului (în cazul nostru, fierului din care sunt confecționate instrumentele) și celui care se ocupă cu prelucrarea, manipularea, topirea și modificarea acestuia. Din această perspectivă mitico-simbolică, M. Eliade, în Făurari și alchimiști, aduce în atenție o serie de valorizări ce vin din diverse spații culturale. În multe situații este subliniată legătura de filiație dintre substanțele minerale, minereu și sacralitatea Magnei Mater. Într-un fel, în ansamblul ritualic al topirii cositorului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ne readuce în prim-plan fierarul-magician, stăpân al focului și al stihiilor naturii. Astfel de reprezentări le întâlnim în diverse spații culturale: la șamanii și vrăjitorii care "înghit cărbuni încinși, prind cu mâna fierul înroșit, calcă pe foc" (Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, ed. cit., p. 80) Astfel de practici și reprezentări indică, în cele din urmă, faptul că încă de la început un obiect este învestit cu o anumită putere și semnificație. Revenind la perioada de ucenicie a bătrânei, constatăm că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
București, Ed. Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Ocultism, vrăjitorie și mode culturale, traducere de Elena Bortă, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, traducere de Brîndușa Prelipceanu și Cezar Baltag, București, Ed. Humanitas, 1997. ELIADE, Mircea, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996. ELIAS, Norbert, La Société de cour, Paris, Flammarion, 1985. EVSEEV, Ivan, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, Ed. Amarcord, 1997. FAVRET-SAADA, Jeanne, CONTRERAS, José, Corps pour
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
et al., Divination et rationalité, ed. cit., pp. 249-250. 201 Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului, ed. cit., pp. 90-93. 202 Marcel Mauss, Henri Hubert, Teoria generală a magiei, ed. cit., pp. 35-52. 203 Robert Muchembled, op. cit., p. 286. 204 Mircea Eliade, Făurari și alchimiști, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1996, p. 25. 205 Michel Foucault, Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972. 206 Robert Muchembled, op. cit., p. 287. 207 Mircea Eliade, Tratat de istorie a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Romulus Tudoran, "Poezii populare într-un manuscris ardelean din 1831" apud Alexandru Ofrim, op. cit., p. 296. 313 Vezi în acest sens Anexele. 314 O analiză interesantă și provocatoare a vechilor culte ale metatelor și pământului propune Mircea Eliade în lucrarea Făurari și alchimiști, ed. cit. Autorul arată că "stăpânii focului", fierarii și cei care se îndeletniceau cu încălzirea, arderea și prelucrarea metalelor se transformă pentru comunitățile lor în veritabili cunoscători ai secretelor metalelor. La rândul lor, metalele erau purtătoare ale unor
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
felu, de nu seamănă una cu alta. Nu poți face marți ce faci duminică și nici în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care pregătesc fiarele aratului (în Bucovina se spune că în februarie e așa de frig încât crapă ouăle corbului, iar țiganii se tem de frigul din februarie, zicând "Șie iarna cât de reașie / Numai făurariu de-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]