711 matches
-
Documentele din biografia lui Mikó Imre semnată de Balázs Sándor (Mikó Imre. Biografie și activitate, Cluj, 2003) au fost și ele extrem de utile. În problema confesiunii unitariene, studiul apărut de curând, semnat de Pál János ("Problema evreiască în strategia de făurire a națiunii și a Bisericii Unitariene din Ungaria,1940-1944", în Regio, 2009, nr. 1, pp. 117-146), mi-a servit ca bază de abordare. Iar pentru istoria (ușor "încărcată") sâmbătașilor (sabatiști), studiul lui Németh László mi-a servit drept etalon ("Activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
căilor ferate ungare. Datele legate de turism au fost extrase din articolele mele, scrise ca urmare a diferitelor cercetări întreprinse; o variantă (destul de mult redusă) a acestora a apărut în Történelmi szemle (Observatorul Istoric), "Colibă de refugiu. Dezvoltarea turismului și făurirea națiunii între 1940-1944" (2008, nr. 4, pp. 507-533). Capitolul despre zilele obișnuite dezbate problema refugiaților din Transilvania de Sud. Este inspirat de datele furnizate de L. Balogh Béni ("Problema refugiaților maghiari din Transilvania între 1939-1944", în Regio, 1999, nr. 3-4
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
procesul de formare și dezvoltare a instituțiilor și concepțiilor politice din acest areal. Mai exact spus, într-o perioadă care ar putea fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos și dificil de urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fi cuprinsă între anii 1900 și 1944, societatea românească și-a constituit propria identitate națională. Acest proces de făurire a statului național unitar a urmat un traiect de cele mai multe ori sinuos și dificil de urmărit în toate aspectele sale. În făurirea lui, un rol important l-a avut elita intelectuală a societății românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Din cadrul elitei intelectuale românești au făcut parte nenumărate și remarcabile personalități. Strădaniile acestei elite erau de a crea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
unității naționale, dreptul ei legitim asupra Transilvaniei, semnătura delegației maghiare constituind o garanție și un angajament al respectării acestui tratat. La semnarea acestuia a participat și Alexandru Lapedatu, în calitate de consilier tehnic. Contribuțiile menționate, desăvârșite de participarea activă a lui la făurirea Statului Național Unitar l-au făcut recunoscut drept o autoritate în materie de înțelegere a problemelor drepturilor naționale ale românilor. Acestea au constituit propria valorificare a ideii de continuitate: ,,a clădi totdeauna viață nouă pe cea veche”. 30Odată încheiată activitatea
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
găsirea unor noi și bogate date cu privire la oamenii și locurile fălticenene 410. Aceleași urări și soției Dvs. Fam. D. Balan 410 Datorez recunoștință și păstrez plăcute amintiri despre institutor, care a informat corect autoritățile despre munca depusă de mine la făurirea Galeriei oamenilor de seamă, la îmbogățirea fondurilor documentare și la cercetarea trecutului cultural al zonei. Deasemeni, îi rămân recunoscător pentru ținerea în frâu a „colegilor” de la muzeu, care nu aveau odihnă în a folosi toate mijloacele (începând cu „aria calomniei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
secolul al XII-lea Thierry de Chartres. "Filosofia, spune el, este dragostea de înțelepciune, iar înțelepciunea este desăvîrșita înțelegere a adevărului care există, înțelegere care nu poate fi obținută decît dacă iubești." Înainte de a ajunge aici, însă, se trece la făurirea instrumentului de înțelegere sub forma raționamentului dialectic. În lectura cărților sfinte și a scrierilor Părinților Bisericii, Sf. Anselm și discipolii săi (Anselm de Laon, de exemplu), introduc o parte de reflecție personală, care se adaugă glosei, anume comentariului literal al
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
specifică două familii politice. Pe latura centrală găsim partidele care susțin Statul și pe care le vom numi de centru, iar pe latura periferică vom găsi partidele pe care le vom numi etnonaționaliste și regionaliste. Revoluția națională și procesul de făurire a Statului-națiune n-au făcut altceva decît să pună în opoziție, într-o manieră funcțională, Biserica și Statul în ceea ce privește controlul aparatelor și mecanismelor de socializare. Acestea s-au ciocnit, teritorial și cultural, de rezistența periferiilor, adică a populațiilor care, din
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
să fie făcute în structura societății românești, prin aplicarea programului legionar. Nu poate detecta nimeni, nici o umbră a altui gând, de cât acela al dorinței realizării unei bune stări a românului și a ridicării nivelului lui de educație pe drumul făuririi omului nou, legionarul, în fiecare cetățean al țării, respectând legile divine spre o lume mai bună. Capitolul III PROCESUL DE LÈSE-MAJESTÉ (DIN 1938) ȘI Tipărirea broșurii: „ADEVĂRUL în PROCESUL CORNELIU ZELEA-CODREANU” în iarna anului 1938, înainte de 21 Februarie, când Căpitanul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
principiul că în momentul de față și în perspectiva creșterea rolului partidului că forța politică conducătoare a întregii națiuni presupune împletirea tot mai organiza a existenței sale cu existența întregului popor, legarea să tot mai strânsă de masele largi populare (...). Făurirea socialismului și comunismului presupune lărgirea continuă a orizontului politic și ideologic al oamenilor muncii, înțelegerea tot mai aprofundata de către aceștia a legităților obiective ale dezvoltării sociale astfel că fiecare cetățean să se poată manifestă plenar că un factor activ, pe
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
vrem, părăsirea iluminismului dogmatic, raționalist, în favoarea premiselor create de "iluminismul istorist" (vezi II, 1Ba). Acum, individul, nu omul în general, apare integrat într-un "proces istoric". Am zice mai mult: nu numai că este integrat, dar chiar contribuie decisiv la făurirea istoriei. Redescoperim aici ceea ce am numit vocația demiurgică a romanticilor. Am anticipat care sunt consecințele acestor istoricizări. O dată cu "istoricizarea istoriei" sunt puse sub semnul întrebării "modelele supraistorice capabile să garanteze a priori raționalitatea sau măcar inteligibilitatea procesului istoric". Pe de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Chester S. Chard (1975), se poate vorbi de un curriculum educațional de tipul celor menționate mai sus încă de la australopiteci 1. Acești „precursori ai lui Homo sapiens își transmiteau cultura de la o generație la alta”; cel puțin „cultura tehnologică” privind făurirea instrumentelor cinegetice și piscicole. Este posibil ca acestea să fi fost însoțite de un unwritten curriculum având o misiune clară, reguli cutumiare, ceremonialuri de admitere, rituri de inițiere, faze de ucenicie, probe de trecere de la o vârstă la alta și
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
metaforele și încarcerarea discursului în expresii ermetice sau aluzii echivoce. Nu a păstrat decât simbolul „Luminii” - asociată mereu cu Adevărul, Pacea și Liniștea. Îi asigura pe europeni că aceasta este „adevărata fericire” și îi chema pe toți să contribuie la făurirea ei. Urmau cele șapte „capitole” ale proiectului de reformă generală care ar fi dus la „îmbunătățirea universală a lucrurilor omenești”23. Prima lucrare, Panegersia, arăta cum este posibilă „trezirea tuturor”, deșteptarea spirituală a tuturor oamenilor din coșmarul mizeriei umane. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să considerăm o banalitate: disciplina (științifică, educațională etc.). Au ajuns la concluzia că aceasta nu este un „lucru oarecare”. Disciplina este un corpus de idei emergente din activitatea „corpului ființei umane” și, totodată, „o datorie intelectuală comună care contribuie la făurirea întregii gândiri umane și a marilor preocupări ale omenirii”.11 Disciplinele sunt „comunități ale Marelui Discurs Omenesc”, care ar trebui să le fie accesibil tuturor oamenilor: Noi argumentăm, în consecință, că educația liberală, considerată în mod tradițional ca rezervată unei
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
bun "nu este fanatic, el este iubitor de oameni ș( știe că natura nu cunoaște Neamț, Englez, Francez, Grec sau Rum(n, ci numai om" (Heliade Rădulescu, 1832, apud. Popovici, 1935: 7). Heliade nu putea concepe geniul sustras acțiunii concrete, făuririi proiectelor menite să aducă schimbări fericite (n ordinea socială. Trecerea (ntr-o nouă etapă, construirea unei lumi noi necesita, pentru a putea fi o victorie deplină, echivalentul unui ritual de trecere, o purificare, o (ndepărtare de vechile practici. Pentru Heliade, sensul
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
este inutil complicată, aproape o jumătate de roman devine parazitară și, în pofida unei anumite îndemânări în schițarea unor personaje, îndeosebi grotești, motivațiile psihologice rămân superficiale. Tot un inginer este și protagonistul următorului roman, Nașterea bărbaților (1974), unde ilustrativismul tezist cu privire la făurirea „omului nou” în perioada socialistă este condus mecanic, în secvențe reportericești de „producție”. Prozatoarea intrică trama cu un fir paralel, ceva mai izbutit, ce se dorește monden și select, în societatea elitistă, oarecum snoabă, a Bucureștiului intelectual de la începutul anilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
rigid de doctrine, ci ca pe un set de valori și de orientări, pe care creștinii sunt chemați să le realizeze în situații concrete. Temele centrale au devenit raportul dintre țările industrializate și Lumea a Treia și chestiunile legate de făurirea păcii. Prin papa Ioan Paul al II-lea, doctrina socială a primit noi accente: ea a fost raportată la domeniul teologiei morale (dar fără vreo pretenție de a oferi un "model" preconstruit de societate) și a fost ancorată mai bine
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
o persoană, adică o ființă umană unică, de neînlocuit, ireductibilă la altceva, liberă prin natura sa și deschisă transcendenței. Fiecare ființă umană din sînul unei societăți depinde de celelalte. Fiindcă este liberă, responsabilă și solidară, persoana trebuie să participe la făurirea societății. Pentru mulți dintre noi, acest angajament este motivat de convingerea de a fi fost chemați să contribuim la opera creatoare și eliberatoare a lui Dumnezeu". Alcide De Gasperi împărțea oamenii politici în trei categorii: oamenii de acțiune, oamenii puterii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
de L'Osservatore Romano. A trebuit mai întîi să apară Pacem in terris (1963) pentru ca acest text să fie aprobat, în ciuda rezervelor, de către Paul al VI-lea și de Ioan Paul al II-lea în 1979 pentru a asista la făurirea unei adevărate teologii a drepturilor omului prin Redemptor hominis 21. Grija de a-și menține partidele într-o sferă neconfesională i-a determinat pe creștin-democrați să se deschidă. Să se deschidă, de exemplu, față de protestanți, ca CDU-ul german, care
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
democrației creștine la problemele regionale, mai ales tendința partidelor la putere de a tot amîna aplicarea reformelor, chiar de a le sacrifica de dragul alianțelor, nu fac din regionalism punctul forte al politicii creștin-democrate. Nu același lucru se poate spune despre făurirea unității europene. Deschiși universalismului preluat din mesajul creștin, ei au favorizat depășirea structurilor naționale. Europa Făurirea unei Europe organizate, chiar limitată la statele din partea de vest a continentului, este, fără îndoială, unul din evenimentele foarte importante ale istoriei celei de-
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
reformelor, chiar de a le sacrifica de dragul alianțelor, nu fac din regionalism punctul forte al politicii creștin-democrate. Nu același lucru se poate spune despre făurirea unității europene. Deschiși universalismului preluat din mesajul creștin, ei au favorizat depășirea structurilor naționale. Europa Făurirea unei Europe organizate, chiar limitată la statele din partea de vest a continentului, este, fără îndoială, unul din evenimentele foarte importante ale istoriei celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. După secole de conflicte, europenii au decis să
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
la Congresul SFIO de la Puteaux, Robert Lacoste vorbea de "o Europă renană care mirosea în același timp a sfeștoc și a furnal", copil comun al Bisericii romane, al capitalismului și al Germaniei 10. Acțiunea creștin-democraților părea atît de puternică în făurirea Europei, încît mulți socialiști și liberali se temeau de o "Europă neagră", în timp ce Europa care se contura nu cuprindea încă nici Marea Britanie, nici țările Scandinave dominate de protestanți, ci se limita la șase state ce formau primele comunități, reprezentînd zone
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
tema europeană devenise o temă majoră în presa internă, pe afișele de propagandă, în discursurile conducătorilor cu ocazia congreselor naționale și locale. Tema avea o valoare identitară: ea contribuia la întărirea originalității acestor partide. Un exemplu din această identificare în făurirea Europei este oferit de Pierre Pflimlin, fost președinte al Consiliului, figură de seamă a democrației creștine franceze, care, vorbind de Europa, vorbește de "credința sa europeană" de "pasiunea sa pentru Europa"22. O credință și o pasiune care l-a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
formale, de tratate tip Locarno, ale căror lipsuri fuseseră observate; el se opunea noțiunii de "concert european", în stilul Metternich și al Congresului de la Viena, care n-a putut să împiedice dezvoltarea naționalismului. Se opunea ideii de simplă libertate comercială. Făurirea Europei se justifică în ochii creștin-democraților prin idealul de comunitate solidară. Acest ideal era fondat pe noțiunea de persoană, alt element cheie al doctrinei creștin-democrate. Personalismul, adică solidaritatea și responsabilitatea, în acest caz: Europa presupune un efort de dialog, de
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
responsabilitățile și capacitatea creatoare a oamenilor; în Europa, a Statelor centrale spre Comunitatea europeană. În final rezuma astfel concepția sa: "Noi trebuie să tindem spre o Europă federală cu grad înalt de subsidiaritate". Chiar din 1940, Jacques Maritain spera "în făurirea unei Europe federale, oricît de dură ar fi sarcina"28. În 1951, în manifestul " Forțînd imposibilul; Declarația cîtorva creștini francezi", el definea Uniunea Franceză ca pe o comunitate; patriotismul creștin, tinzînd "spre universal", "nu se închide între granițele unui naționalism
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]