1,726 matches
-
de generalii Milea, Gușe, Vlad. Cei din urmă ar fi inițiat un puci în 1988 care, însă, a fost dejucat de cealaltă facțiune. În timpul evenimentelor din decembrie 1989, filosovieticii au procedat la eliminarea sau compromiterea celor trei capi ai celeilalte facțiuni, pentru a provoca ruptura între Armată și Securitate (pp. 97-99). Raiha creditează ideea că în Scânteia tineretului din 18 decembrie, articolul intitulat „ Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare” ar fi conținut un mesaj codificat adresat forțelor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
codificat adresat forțelor DIA. Astfel, agenți DIA, infiltrați, ar fi tras intenționat în demonstranții neînarmați (înainte de 22 decembrie) și apoi în militari (după 22 decembrie), acești morți fiind puși în contul Securității, pentru a asigura ascensiunea grupării Iliescu și lichidarea facțiunii naționale. Lucrarea lui Raiha este tendențioasă, chiar dacă are unele puncte interesante în sprijinul tezei sale. Autorul acordă însă prea puțină importanță rolului Securității, mizând excesiv pe cartea complotului kaghebist. * Toader Ștețco (Moartea președintelui dictator, 1995) nu are o demonstrație și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acest episod din cadrul evenimentelor din decembrie 1989, pe care îl speculează pripit, pentru a trage concluzii asupra revoluției și a o taxa. Autoarea pare să fie mai degrabă purtătoarea de cuvânt a unei părți din Securitate, mai exact, a acelei facțiuni care i-a rămas fidelă lui Ceaușescu, doar așa explicându-se lauda total inadecvată pe care ea i-o aduce fostului dictator. * Ca senator al Partidului Național Țărănesc Creștin și Democrat, Șerban Săndulescu a făcut parte din Comisia de Cercetare
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Antonia Rados, care evidențiază prestația generalilor Ion Ioniță și Nicolae Militaru. De aceea, în 1989, în România ar fi existat mai multe „cuiburi de rezistență” organizate de către „șefii destituiți, în interiorul partidului unic” (p. 22); în afara acestora, în paralel funcționa o facțiune anticeaușistă formată din ofițeri de securitate, care s-ar fi organizat într-un grup numit Frontul Salvării Naționale (FSN), ce a trimis în Occident o scrisoare în care Ceaușescu era acuzat de cultul personalității, clamându-se, prin urmare, schimbarea dictatorului. Tot
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
implice. În vara anului 1989, la București ar fi sosit mesageri din URSS, care i-au contactat pe disidenții anticeaușiști, dar exclusiv foști nomenclaturiști, analizând posibilitățile de reformare a comunismului în România (p. 35). Cazul Tökes a fost instrumentat de facțiunea anticeaușistă din Securitate, fiind intenționat agitate spiritele în jurul evacuării pastorului reformat și mizându-se pe solidarizarea timișorenilor. Dar Securitatea știa să păstreze aparențele: pe de o parte provoca mulțimea ieșită în stradă, cu ajutorul unor membri de-ai săi care distrugeau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
îngăduit ca membrii săi să fie demonizați și, mai ales, să fie discreditați public, într-o acțiune media și într-o manipulare de anvergură a opiniei publice. Din complot, dacă acesta a existat, nu a făcut parte întreaga Securitate, ci facțiuni dinăuntrul ei, alte facțiuni rămânându-i fidele lui Ceaușescu; demonizarea Securității și lansarea psihozei legate de teroriști nu avea însă cum să diferențieze între gruparea pro-revoluție (securiștii „buni”) și cea anti-revoluție (securiștii „răi”), așa încât s-a acceptat (sau s-a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să fie demonizați și, mai ales, să fie discreditați public, într-o acțiune media și într-o manipulare de anvergură a opiniei publice. Din complot, dacă acesta a existat, nu a făcut parte întreaga Securitate, ci facțiuni dinăuntrul ei, alte facțiuni rămânându-i fidele lui Ceaușescu; demonizarea Securității și lansarea psihozei legate de teroriști nu avea însă cum să diferențieze între gruparea pro-revoluție (securiștii „buni”) și cea anti-revoluție (securiștii „răi”), așa încât s-a acceptat (sau s-a negociat) formula unei demonizări
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
prezența ziariștilor străini și a unor diplomați la Timișoara etc.). În special războiul electronic de după 22 decembrie 1989 ar fi fost declanșat de puteri străine, care aveau interesul să provoace o ruptură între Armată și Securitate; este exclus ca diferite facțiuni interne să fi dispus acest lucru, întrucât nici Armata, nici Securitatea nu dețineau aparatura necesară unui asemenea război (Săndulescu, 1997, p. 188). În ceea ce privește posibilitățile de fugă ale lui Ceaușescu, Iulian Vlad afirmă că șeful statului nu a avut un plan
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
sugerată și acuzată voalat, când și când, dar fără indicarea conspiratorilor. Singura recunoscută răspicat este revolta populară - dar în umbra ei, Brucan admite tot felul de pacte secrete și compromisuri între grupul central al noii Puteri (echipa Iliescu) și diferite facțiuni militare; aceste pacte rămân însă camuflate și nedate în vileag, fie pentru că au fost mai puțin importante (decât se crede) în economia evenimentelor din decembrie 1989, fie pentru că sunt îndeajuns de importante, dar este încă prea devreme pentru a fi
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
copilul teribil al României” (p. 23), la București s-a desfășurat conjurația celor îmbrăcați în „puloverele celebre ale profitorilor revoluției” (p. 38), care au inițiat restaurația. De aceea, revoluția a fost furată, așa încât în anul 1990, în România funcționau trei facțiuni politice: comuniștii ceaușiști (naționaliști), comuniștii kaghebiști și elita noncomunistă (p. 63). Cartea lui Claudiu Iordache nu are o demonstrație, fiind scrisă sub forma unui eseu alegoric. În „Scrisoarea deschisă adresată lui Ion Iliescu” din 13 iulie 1990, Doina Cornea (Liberté
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Stalin la Havel, 1999), Vladimir Tismăneanu vorbește despre realitatea revoltei anticomuniste spontane, a insurecției populare, dublată de o conspirație internă a nomenclaturii, care a profitat de insurecție și a preluat puterea. Analistul precizează că „În România nu a existat o facțiune reformistă în cadrul conducerii, care să-l detroneze pe Ceaușescu și clica lui și să se angajeze într-o liberalizare generală. Condițiile au fost astfel propice unei explozii populare spontane” (p. 204); „Revoluția română s-a născut dintr-o disperare absolută
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a serviciilor secrete, a forțelor de ordine, a armatei și drapată în această mișcare populară” (p. 33). Totuși, revoluția nu este negată ca atare, ci doar umbrită de lovitura de stat în care rolul primordial l-ar fi avut o facțiune a Securității - cu accept internațional, după cum precizează Gabriela Adameșteanu (p. 34). Analistul politic Emil Hurezeanu consideră că revoluția română a fost pregătită din timp în străinătate și în țară, văzând, de pildă, în scrisorile anticeaușiste trimise și citite la postul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
societate a samizdatului, nici o societate civilă). Rady nu discută revolta de la Timișoara, întrucât o consideră validă din start; el este preocupat mai mult de ziua de 22 decembrie, pe care o vede alambicată și plină de dedesubturi. După teoria sa, facțiuni din Armată și Securitate au acceptat revolta populației încă din dimineața zilei de 22 decembrie, dinainte de fuga lui Ceaușescu, fiind dispuse să promoveze o schimbare politică în România; după fuga lui Ceaușescu, totuși, unele grupuri de militari (mai ales liderii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca experimentați și apți să conducă România (p. 106). Rady consideră că Ion Iliescu și grupul său au negociat mai ales cu liderii Armatei, pentru că aceștia l-au acceptat în mod declarat și imediat ca nou lider al statului. O facțiune din Securitate, care îl susținea dinainte pe Iliescu, dar și alte facțiuni rămase în expectativă, l-au acceptat și ele pe noul lider. Singurii care nu au acceptat revoluția și noua conducere a fost o grupare din Securitate, un fel
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
Ion Iliescu și grupul său au negociat mai ales cu liderii Armatei, pentru că aceștia l-au acceptat în mod declarat și imediat ca nou lider al statului. O facțiune din Securitate, care îl susținea dinainte pe Iliescu, dar și alte facțiuni rămase în expectativă, l-au acceptat și ele pe noul lider. Singurii care nu au acceptat revoluția și noua conducere a fost o grupare din Securitate, un fel de gardă pretoriană specializată în apărarea lui Ceaușescu, condusă de generalul Marin
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
expectativă, l-au acceptat și ele pe noul lider. Singurii care nu au acceptat revoluția și noua conducere a fost o grupare din Securitate, un fel de gardă pretoriană specializată în apărarea lui Ceaușescu, condusă de generalul Marin Neagoe. Această facțiune a rămas rebelă și a acționat împotriva noii Puteri, fie la întâmplare, fie în urma ordinelor unor lideri fideli lui Ceaușescu - în orice caz, nu după un plan dinainte stabilit, așa cum acuza grupul condus de Iliescu (p. 109). Era stabilit ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aflați în dizgrația lui Ceaușescu, dar și din nomenclaturiști ceaușiști cameleonici, „democratizați în viteză”) a fost generalul Ștefan Gușe. Nu este greu de înțeles că Pavel Coruț reprezintă punctul de vedere al Securității - și nu al oricărei grupări, ci al facțiunii ultranaționaliste și ceaușiste (cea mai lezată de evenimentele din decembrie 1989). Autorul susține teoria hibridării revoluției cu o lovitură de stat doar în mod formal, credința sa fiind, de fapt, similară cu a lui Ceaușescu, după care România era atacată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
dar noua Putere a evitat tocmai acest lucru). O atenție specială este acordată de autor numărului mare de victime căzute după 22 decembrie 1989, adică după ce presupusa revoluție fusese declarată triumfătoare. Aceste victime s-ar fi datorat luptelor între diferite facțiuni care doreau să obțină puterea, dar și unei intenții evidente, consideră Frunză, de a face cât mai multe victime în rândul tinerilor, întrucât mai ales aceștia erau bănuiți a fi radical anticomuniști (sunt interpretate speculativ multele apeluri prin care tinerii
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
din decembrie 1989 afirmă că Ceaușescu a fost capturat în 22 decembrie, dar nu s-a spus public nimic despre aceasta, o vreme, ca să nu afle posibilele trupe fidele dictatorului. Alții consideră că noii lideri ai Puterii negociau cu anumite facțiuni ale Securității și că moartea lui Ceaușescu a fost decisă doar după ce aceste facțiuni au capitulat și au acceptat schimbarea politică din România. După unii (Petre Roman), ideea lichidării lui Ceaușescu i-a aparținut lui Silviu Brucan. După alții (Andrei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
s-a spus public nimic despre aceasta, o vreme, ca să nu afle posibilele trupe fidele dictatorului. Alții consideră că noii lideri ai Puterii negociau cu anumite facțiuni ale Securității și că moartea lui Ceaușescu a fost decisă doar după ce aceste facțiuni au capitulat și au acceptat schimbarea politică din România. După unii (Petre Roman), ideea lichidării lui Ceaușescu i-a aparținut lui Silviu Brucan. După alții (Andrei Kemenici, șeful garnizoanei de la Târgoviște), eminența cenușie a procesului Ceaușescu a fost generalul Victor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
al respectivelor atacuri. Vladimir Tismăneanu (Reinventarea politicului..., 1999) consideră că procesul Ceaușescu a avut menirea de a arunca întreaga vină a comunismului și a ravagiilor sale asupra dictatorului, cu scopul de a prezerva puterea nomenclaturii și chiar a Securității anticeaușiste (facțiune care sprijinise, probabil, revolta populară). Acest proces a fost intenționat instrumentat de noua Putere constituită (Frontul Salvării Naționale), astfel încât pentru tot dezastrul României să fie găsit vinovat Ceaușescu și nu comunismul. Gelu Voican-Voiculescu (considerat de Dorian Marcu, în Moartea Ceaușeștilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
în buncăre, deplasându-se prin complicate rețele subterane, dotați cu un armament redutabil și sofisticat. În ceea ce privește interpretările asupra identității așa-numiților teroriști din decembrie 1989, sintetizez aici cele mai importante propuneri făcute de analiștii fenomenului: 1. securiști (reprezentanți ai unor facțiuni naționaliste) fideli lui Ceaușescu; 2. orfani români (deși nu neapărat) crescuți de Securitate și instruiți ca gardă personală a lui Ceaușescu; porecliți „ienicerii”, respectivii ar fi fost formați și antrenați cu mentalitate de kamikaze; 3. teroriști arabi (libieni, palestinieni, iranieni
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
etc.); 4. agenți străini (în principal sovietici și maghiari); 5. militari sovietici racolați din rândul unor basarabeni (a căror limbă maternă era româna); 6. franctirori izolați (lunetiști), acționând independent; 7. deținuți de drept comun din penitenciarele românești (utilizați fie de facțiuni fidele lui Ceaușescu, fie, dimpotrivă, de noua Putere constituită din 22 decembrie 1989); 8. ofițeri din Armată, MI, trupe USLA (inclusiv din Securitate, din facțiunile care au simpatizat revoluția și au sprijinit-o), acționând la ordinele Frontului Salvării Naționale (coordonatorul
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
izolați (lunetiști), acționând independent; 7. deținuți de drept comun din penitenciarele românești (utilizați fie de facțiuni fidele lui Ceaușescu, fie, dimpotrivă, de noua Putere constituită din 22 decembrie 1989); 8. ofițeri din Armată, MI, trupe USLA (inclusiv din Securitate, din facțiunile care au simpatizat revoluția și au sprijinit-o), acționând la ordinele Frontului Salvării Naționale (coordonatorul acțiunii fiind generalul Nicolae Militaru, noul lider al MApN); 9. membri din Direcția de Informare a Armatei (DIA), acționând la ordinele noii Puteri postceaușiste; și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1989, în România a avut loc o lovitură de stat, ziaristul Victor Loupan (La Révolution n’a pas eu lieu..., 1990) consideră „afacerea teroriștilor” drept o manipulare a noii Puteri, dar cu ajutorul „Securității revoluționare” (cum o numește ironic), adică a facțiunilor din Securitate care au catalizat și sprijinit lovitura de stat și care, mai apoi, au fost coordonate de gruparea neocomuniștilor ajunși la putere. Victor Frunză (1994) afirmă că „teroriștii” erau membri ai trupelor de șoc (securiști-asasini), antrenați să tragă în
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]