1,719,000 matches
-
mult, țineți conferințe în diverse universități din lume, participați la congrese, la dezbateri pe teme de actualitate. Cum vi se pare că este cunoscută România în plan cultural în lume? MVL: Este cunoscută în primul rând prin scriitorii care au făcut pasul spre altă limbă, spre alte culturi, lăsând urme profunde în cultura țărilor în care au trăit în exil. E vorba de Eliade, Cioran, Ionescu, pentru a cita doar aceste trei personalități ilustre, dar mai este și Tristan Tzara, mai
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
cu ei. În plus, ei nu mai trăiesc. Avem azi scriitori foarte buni, avem eseiști, filosofi și totuși nu sunt cunoscuți peste hotare, chiar dacă, să zicem, reușesc să publice o carte la Paris sau în America. Ce ar trebui să facem? MVL: Să ieșiți din ghetto. MS: Cum? MVL: Ghetto-ul a fost una din trăsăturile caracteristice ale stalinismului în anii Războiului Rece care închidea țările în interiorul unor granițe foarte stricte și împiedica schimbul de idei și comunicarea. Din fericire, sub acest
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
unor țări mici și fără o mare tradiție culturală, cum este cazul țărilor din lumea a treia. MS: În acest context, care credeți că este rolul unui Festival de literatură cum este cel de la Neptun? MVL: Exact acela de a face cunoscut ceea ce este necunoscut și de a pune în contact intelectuali și scriitori pe care, din cauza distanței sau a altor nenumărate motive, nu ar avea cum să se cunoscă și de a-și împărtăși ideile unii altora. Grație acestui gen
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
să fie preocupat scriitorul de felul cum se vinde opera lui, cum este distribuită? Desigur, dvs. aveți o agentă literară care s-a dovedit a fi genială, Carmen Balcells, care a luat asupra ei, cu succes aceste preocupări și a făcut minuni, nu numai în cazul dvs., ci și în cazul unui număr însemnat de scriitori de primă mărime din lumea hispanică. Dar ce credeți în general? MVL: Nu se pot stabili norme generale în privința aceasta. Există autori care sunt foarte
"Fără literatură, civilizația umană ar fi mult mai săracă, iar libertatea ar avea de suferit" by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11282_a_12607]
-
Heidegger, fabula grijii și vocea poetică Să vedem, pentru început, cum stă situația cu Heidegger. După cum știm, mai ales după anii 1934-35, filozofia lui Heidegger parcurge o cotitură foarte pronunțată. Este vorba de acea Kehre, de acea turnură care a făcut cu putință ca astăzi să distingem între un Heidegger I și un Heidegger II. Nu vom discuta în ce constă această turnură, ci mă voi mărgini să subliniez ce sens are ea pentru subiectul dezbaterii noastre. În prima sa perioadă
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
nu are un concept propriu de ilustrat. El nu vine cu o idee proprie, dată în prealabil, căreia să îi caute o întruchipare literar-artistică, una care să i se potrivească - am zice noi - ca o mânușă. De aceea, el nu face o interpretare ,dragomiriană" la O scrisoare pierdută, ci o interpretare platoniciană. Să observăm că Dragomir spune dintru început un lucru foarte interesant: , Am șovăit, în privința Scrisorii pierdute, între o interpretare platoniciană, una aristoteliciană și una leibniziană" (Crase banalități..., p. 4
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
ar străbate ca un fir roșu întreaga piesă, în timp ce celelalte grile nu ar acoperi decât parțial textul lui Caragiale. Dragomir propune așadar o interpretare platoniciană. Un cititor răutăcios ar putea spune că tocmai pentru că nu avea un ,concept propriu" a făcut Dragomir apel la Platon. Însă s-ar putea ca poziția lui Dragomir să fie mult mai interesantă. Întâi de toate, dacă privim cu atenție, vedem că interpretarea lui Dragomir nu e la urma urmei ,atât de platoniciană" pe cât o arată
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Am putea presupune de altfel că intenția lui Dragomir de a aborda tocmai o piesă a lui Caragiale este una implicit polemică față de Noica. Știm bunăoară că Noica spune la un moment dat: Când m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale. Nu poți să iei totul în zeflemea."7 În plus, Noica este extrem de devaforabil comicului ca specie literară, determinându-l ca expresie a unei maladii a spiritului, anume acatholia, carența generalului, maladia celor
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
Pentru H.-R. Patapievici, ,postmodernitatea este o viziune despre lume care afirmă în chip tare adevărul următoarelor trei propoziții:(?) nu există o realitate esențială (altfel spus, totul e simulacru); (?) totul e relativ (altfel spus, nu există nici un criteriu de a face ierarhii ori de a deosebi adevărul de fals); (?) modernitatea e epuizată" (p. 446). Nu rezum aici întreaga argumentație a eseistului, care nu acceptă nici unul din aceste adevăruri (improbabile, din punctul său de vedere) ale postmodernității. Sunt relevate elementele de continuitate
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
poezie, în detrimentul vizibil al prozei. Deci titlul cărții lui I. B. Lefter ar fi trebuit să fie: Recapitularea modernismului poetic românesc, pentru a corespunde conținutului său, fără îndoială, extrem de interesant. Așa cum în alte împrejurări (în alte cărți) I. B. Lefter face distincția necesară între postmodernitate și postmodernism, trebuia să înceapă aici printr-o distincție, la fel de necesară, între modernitate și modernism. E adevărat că I. B. Lefter nu e sistematic nici în volumul său Postmodernism. Din dosarul unei ,bătălii" culturale (2000 și
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
o datorie pentru un adept al postmodernismului, cum este și cum se recomandă I. B. Lefter. E spre onoarea lui că își îndeplinește această datorie exegetică, pentru ca articulațiile viziunii lui critice să fie mai bine puse în evidență. Înainte de a face o critică a modernismului literar românesc, I. B. Lefter avea nevoie, fie și într-un preambul sumar, de o evaluare sau de o critică a modernității. Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
preambul sumar, de o evaluare sau de o critică a modernității. Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici, Omul recent, cu care I. B. Lefter este dator să dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
singur modernism românesc, peste cezura celui de-al Doilea Război Mondial, altădată istoricul literar este nevoit să vorbească de un prim modernism și de un neomodernism. Deci pentru teoretician există un singur modernism, pentru istoricul literar există două. Această inconsecvență face ca până la urmă să persiste fisurile și incoerențele în conceptul de modernism românesc. Recapitularea modernității, care ar fi trebuit să se intituleze mai adecvat (repet) Recapitularea modernismului poetic românesc, oscilează păgubitor și derutant (chiar pentru un cititor profesionist) între o
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
Constantin Țoiu Reiau, ca un ecou întârziat spre trecutul meu de licean de altădată, ideea articolului directorului României literare apărut în vară și care cred că va face, cu timpul, istorie. Era vorba despre practicile primitive ale unor slujitori înapoiați, care au produs scandalul știut din mănăstirea moldovenească. Din capul locului, trebuie să spun că, deși respect în general părerile altora, nu le înghit pe cele prost scrise
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
aminte exact titlul. Era vorba dacă noi credem în Dumnezeu, și de ce. Scrisesem un pamflet îngrozitor. De care mă rușinez și azi. Grama nu mai adusese niciodată extemporalele, să vedem notele, ca de obicei. Toți le reclamau, dar el se făcuse că uitase de ele. Sunt sigur că din cauza mea, a blasfemiei mele, din delicatețe. Dacă părintele mai trăiește, și-i cad sub ochi aceste rânduri, îl rog să mă ierte. Nu am uitat nici vorbele lui, la despărțirea de clasa
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
Elena Zottoviceanu Experiența te învață că dintr-o privire asupra unui afiș de recital poți să îți faci o idee destul de clară asupra interpretului pe care îl ai în față. Astfel, când un program începe cu ,Variațiunile Diabelli" de Beethoven asta îți spune mult despre pianistul care îndrăznește să abordeze acest colos, un colos nu numai prin dimensiuni
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
London Philarmonic Orchestra (cunoascută și sub sigla LPO) acum patru ani a rămas în memoria tuturor drept demonstrația unei mari tradiții, revenirea lor acum îi arată implicați cu aceeași perfecțiune și seriozitate într-un repertoriu axat pe secolul XX. Alegerea făcută de tânărul dirijor rus Vladimir Jurovski, unul dintre cei mai străluciți reprezentanți ai generației sale a pus în lumină flexibilitatea și capacitatea dinamică a orchestrei și propriul său temperament. Versiunea sa, declamatorie, foarte teatrală, a Simfoniei a V-a de
Momente de vârf by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11307_a_12632]
-
nu a fost premiant"... -Uraaaaa!, a țipat fericit fiu-mi-o care a repetat doi ani clasa a treia, pentru ,aprofundarea cunoștințelor" - zicere preluată cu entuziasm de la un interpret de manele... În orice caz, comunicatul președintelui către țară i-a făcut pe mulți părinți să renunțe la bătăile zilnice aplicate odraslelor, fiindcă nu... Mă rog, detaliile sunt dureroase... Dar trebuie spus - zicerea-șablon a mai tuturor reporterilor tv - că vorbele și sinceritatea președintelui țării au avut ca efect imediat un oftat de
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
momente în viață când omul, mai ales femeie fiind, simte nevoia din când în când să renunțe la o parte din podoaba capilară, sau măcar să o scurteze... Dar mai știu - fără să fiu răutăcios - că soacra prietenului nu o va face, fiind doar o figură de stil utilizată și soacră-mea ori de câte ori nevastă-mea, Coryntina, se prezintă la părinți din cauză zice, că televizorul nostru e mai important decât ea. O fi, dar, pentru a lămuri situația, urmează să avem o
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
excepție al violonistului Nigel Kennedy, în cadrul Festivalului și Concursului Internațional ,George Enescu"; -pe marea actriță Mariana Mihuț într-un dialog exemplar moderat de Eugenia Vodă în cadrul emisiunii ,Profesioniștii"; -filmul italian ,O viață fragilă" (Național Tv), care ne-a întors - dar am făcut-o cu plăcere - la filmele psiho-sociale lipsite de cruzimi și violențe; -pe domnul Emil Constantinescu care a descoperit la ,Realitatea Tv" cât de înțelept este... Păcat că n-a băgat de seamă între anii 1996-2000... Oricum, Haralampy, văzându-l, a
Nepremiantul nostru președinte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11311_a_12636]
-
cu André Chazal, un tipograf, proprietar al unui atelier de litografie, cu care va avea trei copii, printre care Aline, viitoarea mamă a pictorului Paul Gauguin. Chazal se dovesește a fi o brută de care Flora hotărăște să se despartă, făcând apoi toate eforturile pentru apărarea drepturilor femeilor (și ale tuturor muncitorilor, la fel de neajutorați la jumătatea secolului al XIX-lea ca și femeile.) Un episod insolit în viața Florei este călătoria pe care o face, în 1835, la rudele din Peru
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
care Flora hotărăște să se despartă, făcând apoi toate eforturile pentru apărarea drepturilor femeilor (și ale tuturor muncitorilor, la fel de neajutorați la jumătatea secolului al XIX-lea ca și femeile.) Un episod insolit în viața Florei este călătoria pe care o face, în 1835, la rudele din Peru pentru a-și revendica o presupusă moștenire. Se îmbarcă pe un vapor - singura femeie printre nouăsprezece bărbați - și, după cinci luni de călătorie pe mare, ajunge în portul Islay de pe țărmul vestic al Americii de Sud
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
se aseamănă prin dorința utopică de a obține imposibilul: paradisul pe pământ, concretizat în cazul Florei Tristán prin crearea unei lumi mai bune și mai drepte, iar în cazul lui Paul Gauguin în frumusețea unei lumi în care arta să facă parte din viața obișnuită, ca în societățile primitive pe care le elogiază și le caută în insulele Tahiti și Hiva Oa din Polinezia Franceză. Romanul se constituie astfel din împletirea a două destine: cel al Florei Tristán și cel al lui
Cu Mario Vargas Llosa în paradis by Mariana Sipoș () [Corola-journal/Journalistic/11313_a_12638]
-
luate de Mircea Iorgulescu și publicate în Lettre... în două ediții la rând, primăvara 2005 și vara 2005, respectiv numerele 53 și 54, "cele de acum - citez din șapoul lui M. I. intitulat Alte patru convorbiri de la sfârșit de veac - fac parte tot din seria realizată între februarie 1997 și august 1999 pentru Radio ŤEuropa Liberăť unde au fost difuzate în emisiunea de autor ŤOameni, destine, istorieť. Importante, cum se va vedea, datele pe care acesta le atașează aici, pentru o
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]
-
se întețește, cum știm. Precizările Iată precizările care îți sporesc sentimentul de seriozitate și încredere, cum de altfel și numele mari ale intervievaților, (de data aceasta Nicolae Manolescu, Oana Orlea, Octavian Paler și Gerhard Csejka): Transcrierea înregistrărilor sonore a fost făcută de redacție și verificată de mine, iar toți intervievații și-au revizuit stilistic intervențiile. Oana Orlea a adăugat la sfârșitul convorbirii o notă referitoare la statutul actual al osemintelor lui George Enescu. Și iară cum, ca de la sine și la
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/11292_a_12617]