665 matches
-
conferințe pentru Întîlnirile profesionale care capătă din ce În ce mai multă amploare. Există din ce În ce mai mulți profesioniști, care au nevoie de din ce În ce mai mulți conferențiari. Profesioniștii se subîmpart În și mai mulți profesioniști pe măsură ce zonele lor de expertiză cresc, se specializează și se divid precum fagurii de albină. Tot așa și cu sînii, murmură el. — Ce-i cu sînii? Wakefield nu poate explica precis. SÎnii devin din ce În ce mai mari, sălile de conferință acoperite cu domuri se umflă În centrele diferitelor orașe, există o analogie, deși cam subțire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
un marinar cu ochi albaștri, care stătea într-un colț, și i-a șoptit ceva, neluându-și ochii de la Tomoe și fratele ei. Marinarul a dat disprețuitor din umeri. Marinarul respectiv i-a condus printr-un coridor în formă de fagure, cu cabine de clasa întâia pe dreapta și pe stânga, până la o punte bătută de soare, unde lumina era orbitoare. Macaraua scotea, cu un scârțâit asurzitor, pachetele din plasa de bagaje și le îngrămădea într-un colț. — Voila! Marinarul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ora zece noaptea, era zgomot și agitație ca în Montparnasse în plină zi. — Ce de oameni într-un spațiu atât de mic! Șirurile de case din lemn erau construite atât de aproape una de alta, încât îți lăsau impresia unui fagure de miere. Bărbați în saboți de lemn; mame cu copii în spate; vânzători de tăiței; saloane de pachinko - totul îl fermeca. Takamori îi spusese: „Tokyo are mulți oameni. Problema populației este cancerul Japoniei.“ Abia acum înțelegea Gaston ce-a vrut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
în umbra unor maci, fără dorinți, fără mustrări, fără căinți și fără-ndemnuri, numai trup și numai lut. Ea cântă și eu ascult. Pe buzele ei calde mi se naște sufletul. LA MÎNĂSTIRE De trei zile luna crește ca un fagure de miere într-un stup. La mânăstire vine-o babă. Zice: "Stareț purtător de bolți cerești, să faci o rugăciune de ieșirea sufletului din trup." "Pentru cine?" Pentru mine." Luna - s-a coborât pe-o biblie și de pe file privește
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Tăunii s-au ținut după mine o bună parte de drum, după care s-au întors în umbra lor jilavă în care trăiau. Cei care văzuseră scena râdeau acum de mine. Printre ei și Rotari, care avea în mână un fagure din care picura miere. După câtva timp a venit în odaia mea cu o sticluță în mână. - Pune-ți din asta pe înțepături. Era un ulei cu mireasmă de mentă, care alina usturimea. - Nu vrei să facem câte ceva? l-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
urma regele. Doar șase oameni au fost lăsați să ne păzească pe noi și pe animale. Era cam a șaptea oră, și Cel de Sus ne-a venit în ajutor. Unul dintre avari a văzut pe un trunchi uscat un fagure din care picura miere. După ce l-a arătat și celorlalți, a încercat să-l scoată cu sulița, dar a fost atacat de roi. Drept care a aruncat cât colo sulița și a fugit spre tovarășii săi, fără însă să scape de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cum se chinuia că nu mai știa ce să creadă, cum se distrusese de dorul profesorașului. De milă o tot lălăia cu ea. Dar și mila are limitele ei. Nu-i poți spune chiar totul unei femei care-ți dă fagurele, doar, pentru că ți-e milă de ea. Și, la urma urmei, până când s-o tot țină cu poezie și remontare de moral?! „La anii și experiența mea, ce fantezie de amor să mai am...“ Zâmbi înduioșat, văzându-se cum, alaltăieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
curentului. Ce poate fi mai mult? Este un fapt foarte admirabil, izvor de admirație pentru tot adevărul înțelept care a servit acestor falsificatori prin unul din cele mai trucate sofisme ale sale. Lucrul extraordinar de minunat este dispunerea căsuțelor din fagurele albinelor în prisme hexagonale, construcții ce se aseamănă mai mult cu cilindri ce ocupă mai puțin loc. Minunată economie de spațiu! Fig. 11 Mulți înțelepți modești, profunzi dar smeriți, s-au oprit pentru a admira Providența în această minunată paradigmă
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Agripina nu mai avea un serviciu întreg de cristălărie, dar avea unele exemplare din toate. Avea, de pildă, pahare grele, ca făcute dintr-un singur bloc șlefuit pe câteva laturi, pahare groase cu pereții găuriți de ochiuri mari în chipul fagurelui, cupe de cristal, cu coadă, asemeni unor bombe, tăiate în flori și grătare, aducând aminte de fructul ananasului, părând mai degrabă operă de bijutier decât de sticlar. Cele mai frumoase ședeau pe o bază masivă de cristal, tăiat în ovule
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
italice reprezintă procentul imigrării totale pentru fiecare naționalitate într-o o perioadă de timp dată. * organizație non-guvernamentală cvasi-autonomă (nota trad.) * o adevărată revoluție (nota trad.) * "pentru Patrie, știință și glorie" (nota trad.) * Picioarele negre (nota trad.) * multi-level governance-în original (n.r.) * "fagure" (nota trad.) * there is no taxation without representation în original (n. r.) * Monitorul Oficial (nota trad.) ** Casa de Economii și Consemnațiuni (nota trad.) * "Single Market", în original, în limba engleză Introducere: Contextul internațional al guvernării subnaționale franceze 1 În ceea ce privește noțiunea de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
după același principiu, așa ceva să fie imposibil? (B) Dimpotrivă, o asemenea rânduială este Întocmai ceeacese potrivește perfect cu lumea zeilor. Nu trebuie să presupunem că zeii sunt Întocmai unor conducători ai unui roi de albine, care nu ies niciodată din fagure 3; nici să-i concepem păziți În Închisori sau, mai bine zis, zăgăzuiți În materie, așa cum văd lucrurile acei filosofi care, Închipuindu-i pe zei ca pe niște stări ale atmosferei sau considerându-i niște forțe șdinameisț combinate ale apei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit la capăt în așa fel încât să poată trage fagurii. Mierea era stoarsă din faguri cu mâna, după care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau într- un cazan cu apă, până ce se topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care-i stăteau la îndemână. Trunchiurile de copaci bătrâni și scorburile erau curățate de putreziciune până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și să-i îndrepți, iar recoltarea fagurilor cu miere se făcea tăind pe cei din margine, căci restul erau plini cu puiet. Vrând-nevrând, stuparul trebuia să ucidă întreaga colonie de albine cu fum de pucioasă, pentru a putea stoarce toți fagurii, obținând astfel o miere care nu era întotdeauna de calitate prea aleasă. Așa au mers lucrurile secole la rând în domeniul stupăritului, până în urmă cu circa 400 de ani, când într-o insulă din arhipelagul Cicladelor grecești un stupar a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la rând în domeniul stupăritului, până în urmă cu circa 400 de ani, când într-o insulă din arhipelagul Cicladelor grecești un stupar a salvat viața unor albine punându-le într-o ladă câteva bețișoare de care a legat fâșii de fagure, oferind astfel albinelor un suport pe care să clădească restul fagurilor, până jos la dușumeaua stupului. Când a venit vremea marelui cules, stuparul a mai adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere curată ca lacrima. Recoltarea mierii în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul căruia se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mierii în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul căruia se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu miere și păstură 1. Vestea s-a răspândit în lumea întreagă și astfel s-a făcut primul pas spre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu miere și păstură 1. Vestea s-a răspândit în lumea întreagă și astfel s-a făcut primul pas spre apicultura rațională. La puțin timp după aceea, în anul 1700, apicultorul italian De la Rocca a creat rama mobilă. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin ceea ce este românesc, prin imaginea fermecătoare a tabloului spațial dintre crestele dantelate ale Carpaților, Dunărea albastră și Marea cea mare, prin istoria plină de vitejie și jertfă supremă pentru păstrarea zestrei strămoșești, prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Într-o ceașcă cu apă călduță. Aplicați soluția direct În nări cu o pipetă, folosind o jumătate de doză pentru fiecare nară, de 2 ori pe zi. La țară, pe alocuri, bolnavii scapă de problemele cu sinusurile prin mestecare de fagure de miere. Ceai din semințe de cimbrișor, În care s-a adăugat o lingură de suc de lămâie și ceapă. Se beau 2 căni pe zi. Ceai din petale de trandafir de dulceață, o lingură la o ceașcă. Se pune
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de pin, mentă, lavandă și cimbru de grădină, câteva picături, pe un tampon sau batistă. Sinusurile mai pot fi decongestionate prin: Ceaiuri din cimbru de grădină, rozmarin, scorțișoară, nalbă de grădină, nalbă de pădure, 2-3 căni pe zi. Mestecare de fagure de miere, de mai multe ori pe zi. Inhalații cu vapori de ceai din rădăcină de tătăneasă, de cimbru de grădină, lumânărică și de oțet din mere. Se acoperă capul și vasul cu un prosop, pentru a se obține un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
toporași și câte și mai câte minunate flori pe care le așterni ca pe un covor multicolor ce îmbie harnicele albine în fermecătorul lor zumzet să zboare și să culeagă nectar și polen pe care apoi să le ducă în fagurii din stupi. ..Primăvară, tu cu mâna-ți fermecată faci un semn spre miază-zi în albastra zare și chemi să se întoarcă toate păsările migratoare care astă toamnă au plecat spre țările calde de frica gerului de iarnă. Stoluri, stoluri se
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]