601 matches
-
stupină. Nu știu să fi fost rudă cu noi, dar mergeam adesea la el și moșul îmi da să mănânc miere direct din fagure, și-mi spunea să nu înghit ceara, ci s-o dau jos după ce sug mierea din fagure. Bătrânul avea multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de o acuratețe ieșite din comun. Structura adăpostului de pildă Îndeplinește aceleași funcțiuni, Începând de la vierme care-și sapă galeria pentru a se adăposti, În capătul ei având o Încăpere circulară pentru depozitarea hranei, continuând cu albina care-și confecționează fagurele unde depune mierea cu o precizie care poate stârni invidia oricărui tehnician, furnicile și termitele Își construiesc adăposturi supraetajate prevăzute cu stâlpi de susținere și contraforturi care pot rivaliza cu măiestria celei mai perfecte opere inginerești, puiul de pasăre ținut
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a acelor calități Înnăscute caracteristice ființei umane. Aici trebuie făcută clară diferența Între creativitatea ca proces psihointelectual și creativitatea instinctuală pe care o Întâlnim În lumea animală. Modul de construcție a cuibului de către pasărea crescută și eliberată din colivie, construcția fagurelui de miere de către albină, sau adăpostul termitelor (supraetajat și sprijinit de contraforturi) sunt exemple de artă inginerească ce pot fi invidiate de orice structurist, operă a instinctului, În care desigur nu poate fi implicată inteligența creatoare. Pentru ființa umană În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
efectul Doppler descoperit pentru sunet a fost extins pentru lumină (în special pentru lumina roșie); - ciocnirile elastice ale bilelor de biliard au fost extinse pentru mișcarea moleculelor într-un mediu închis; - curgerea lichidelor pentru explicarea curgerii curentului electric continuu; - celula fagurelui de albină cu celula plantelor; - reacții chimice în vitro extinse de evoluționisți la reacțiile primitive de pe pământ (când în urmă cu cca. 20 miliarde ani s-au obținut anumite substanțe organice din anorganice);scările interioare dintr-o casă englezească cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
îi însemnau. Pentru deosebirea stupilor, ei utilizau un instrument special, numit „corn de bărcuit”, confecționat dintr- un vârf de corn de bou, găurit în interior și tăiat la ambele capete, și o cutie de lemn, în care se introducea un fagure. Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Urmărind albinele ce roiau în căutarea hranei, barcanii le prindeau și le introduceau în cornul de bărcuit pe care-l închideau la ambele capete. Operațiunea ulterioară consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a ține departe spiritele malefice, aducătoare de molime sau prădătorii stupilor. La sfârșitul verii și începutul toamnei, se recolta mierea din stupi. Această operație se efectua cu ajutorul unui cuțit special, îndoit la capăt în așa fel încât să poată trage fagurii. Mierea era stoarsă din faguri cu mâna, după care se punea în oale de pământ. După extragerea mierii, fagurii se fierbeau într- un cazan cu apă, până ce se topeau. Fiertura se turna apoi într-un vas cu apă rece, ceea ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care-i stăteau la îndemână. Trunchiurile de copaci bătrâni și scorburile erau curățate de putreziciune până la coajă, apoi erau arse pe dinăuntru pentru dezinfectare, ulterior adăugându-se în interior niște șipci de-a curmezișul, denumite pretculițe, de care albinele legau fagurii clădiți. În partea de jos se lăsa o deschizătură de circulație pentru albine, denumită urdiniș. În felul acesta, stupul era gata să primească roiul. Acest adăpost a primit denumirea de stup, cuvânt care în limba latină însemna butuc sau trunchi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și să-i îndrepți, iar recoltarea fagurilor cu miere se făcea tăind pe cei din margine, căci restul erau plini cu puiet. Vrând-nevrând, stuparul trebuia să ucidă întreaga colonie de albine cu fum de pucioasă, pentru a putea stoarce toți fagurii, obținând astfel o miere care nu era întotdeauna de calitate prea aleasă. Așa au mers lucrurile secole la rând în domeniul stupăritului, până în urmă cu circa 400 de ani, când într-o insulă din arhipelagul Cicladelor grecești un stupar a
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la rând în domeniul stupăritului, până în urmă cu circa 400 de ani, când într-o insulă din arhipelagul Cicladelor grecești un stupar a salvat viața unor albine punându-le într-o ladă câteva bețișoare de care a legat fâșii de fagure, oferind astfel albinelor un suport pe care să clădească restul fagurilor, până jos la dușumeaua stupului. Când a venit vremea marelui cules, stuparul a mai adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adăugat deasupra o ladă mai mică în același dispozitiv, unde harnicele albine au cules miere curată ca lacrima. Recoltarea mierii în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul căruia se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mierii în astfel de condiții a fost ușoară, folosindu-se un cuțit lung și lat în vârf cu ajutorul căruia se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu miere și păstură 1. Vestea s-a răspândit în lumea întreagă și astfel s-a făcut primul pas spre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se desprindea fagurele de pe peretele lădiței, fără a dăuna cuibului de jos și, trăgând în sus de bețișor, se scoteau afară fagurii, albi ca spuma și fără puiet. În partea de jos rămânea destulă hrană pentru comunitatea de albine, în fagurii plini cu miere și păstură 1. Vestea s-a răspândit în lumea întreagă și astfel s-a făcut primul pas spre apicultura rațională. La puțin timp după aceea, în anul 1700, apicultorul italian De la Rocca a creat rama mobilă. În
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin ceea ce este românesc, prin imaginea fermecătoare a tabloului spațial dintre crestele dantelate ale Carpaților, Dunărea albastră și Marea cea mare, prin istoria plină de vitejie și jertfă supremă pentru păstrarea zestrei strămoșești, prin graiul nostru dulce „ca un fagure de miere”, prin tot ceea ce a creat poporul în multimilenara sa existență. În realizarea acestui obiectiv, un loc de seamă ocupă descântecele populare, doinele, baladele, sârbele, horele, șezătorile și obiceiurile din străbuni, de la horă și nuntă până la ieșirea la arat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
satele noastre au țesut fețe de plapumă, cearșafuri de pat și de culme, ștergare de uz gospodăresc și pentru împodobit pereții. Acestea din urmă erau țesute în două, trei și cinci ițe, ultimele având ornamente din țesătură în formă de fagure. Ștergarele de uz casnic erau țesute în două sau patru ițe, fiind confecționate din cânepă sau bumbac, cu câteva dungulițe la capete. Cele mai ornamentate erau ștergarele cere se prindeau în cui, adică cele de icoană și cele de oglindă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
I, p.144), „Fereastra-i deschisă: primăvara plină/Pătrunde printr-însa.” (Ibidem, IV, p.366), „Iar eu, încet, nespus de încet/pleoapele-mi închid,/âmbrățișând cu ele tainic/icoana ta din ochii mei.” (L. Blaga, p. 33); • atribut: „Pentru un fagure sterp/mi-am ucis stupii flămânzi” (L. Blaga, p. 98), „Gloria-i închipuirea ce o mie de neghiobi/Idolului lor închină.” (M. Eminescu, I,140), „În van mai caut lumea-mi în obositul creier.” (Ibidem, p. 91), „ Când basmalele vor
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
tehnică des utilizată pentru a observa morfologia fizică a suprafeței cărbunelui activ. De exemplu, pentru cărbunele activ obținut din coajă de cocos prin activare cu KOH (Tan și al., 2008a) se observă clar numărul mare de pori cu formă de fagure la suprafața cărbunelui activat (suprafața BET 1940 m2 g-1; volumul total al porilor 1,143 cm3 g-1), comparativ cu precursorul (Figura 3.1), ceea ce indică eficiența ridicată a activării; pentru cel obținut prin activarea chimică cu ZnCl2 a materialului provenit
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
deținuți. Organele sexuale și activitățile sexuale ocupă un loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai mult ca sigur au apărut alții noi, poate chiar mai expresivi
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
răsturnat, a face plinul, a cădea la așternut, la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita, caiafă, canar, țamblagiu Smardoi = deținut descurcăreț care are
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Creșterea stromală. 1. CREȘTEREA PARENCHIMATOASĂ Aceasta poate fi de două feluri: 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară; 1.2. Creșterea parenchimatoasă secundară (infiltrativă). 1.1. Creșterea parenchimatoasă primară poate fi, la rândul ei: 1.1.1. difuză; 1.1.2. în fagure de miere; 1.1.3. în rozetă; 1.1.4. în pseudorozetă; 1.1.5. în sisteme gliovasculare; 1.1.6. în mozaic; 1.1.7. în palisade; 1.1.8. prin îmbrăcări celulare; 1.1.9. în cuiburi; 1
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
învecinat [51] (fig. 254). ADENOMUL MICROCHISTIC Se prezintă ca o masă bine delimitată având chiste de mici dimensiuni în interior. După administrarea de contrast se constată umplerea septelor care devin ecogene și care scot în evidență modelul „muriform” sau de „fagure de miere” al tumorii [53]. CHISTADENOAMELE MUCINOASE Se caracterizează prin prezența unei formațiuni chistice, frecvent de dimensiuni mari, cu noduli parietali și proliferări papilare ale pereților; uneori prezintă septe în interior. Datorită conținutului bogat în mucină este posibil ca nodulii
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Alexandru Şerban, Liliana Resiga, Rareş Buiga () [Corola-publishinghouse/Science/92188_a_92683]
-
cu Sonia Filip și Tatiana Berindei); Georges Soria, Trufia și norul, București, 1957; Ferenc László, Vânător de zestre, București, 1957; Molière, Avarul, în Molière, Opere, IV, București, 1958. Repere bibliografice: T.A. [Tudor Arghezi], „Învinșii”, „Seara”, 1914, 1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H. Blazian, „Marcel et Marcel”, DEP, 1929, 393; Kir [Camil Petrescu], „Cuib de viespi”, „Omul liber”, 1930, 87; Val Mugur, „Florentina”, „Păreri libere”, 1931
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
Apollonius din Tyane, București, [1932]; Teatru de cetit, vol. I: Delfinii din Vaikiki, București, 1933. Repere bibliografice: S. G. Tăutu, „Iașii. Icoanele. Visătorii”, „Gazeta Bucureștilor”, 1918, 385; I. B. [I. Brucăr], „Iașii. Icoanele. Visătorii”, „Lumea evree”, 1919, 5; Emil D. Fagure, „Să nu-ți faci idoli!...”, ADV, 1920, 11 046; Carol Drimer, Studii critice, III, Iași, 1928, 105-132; V. Timuș, „Apollonius din Tyane”, RP, 1932, 4 273; E. Lovinescu, Memorii, II, Craiova, 1932, 248-249; Podoleanu, 60 scriitori, II, 353-356; Eugen Herovanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
simpla acceptare a conviețuirii lor. Este un dialog al „textelor“ și al doctrinelor, mesajul fiecărei teologii nefiind practic așezat față în față cu celelalte mesaje, ci mai degrabă păzit pentru sine. Ecumenismul, ca viziune poli tică, propune și construiește un „fagure“ în care să se poată odihni una lângă alta, fără atingere, „teologiile“. Dialogul efectiv al religiilor ar trebui, de aceea, să se desfă șoare și în alt cadru decât cel exterior, al întâlnirilor oficiale și alacordurilor politice. Dialogul real, ecumenismul
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
însumează toate caracteristicile intrinseci și/ sau extrinseci ale modelului, în forme abstracte: plex nervos (format din "încrucișarea mai multor fibre nervoase), plex brahial (format prin "anastomoza ramurilor anterioare...") etc. Favus, i (m) era utilizat în limba latină cu accepțiunea de "fagure de miere". Forma hexagonală și culoarea sunt caracteristici care au generat analogii ireversibile în medicină, unde constructul metaforic este utililizat cu forma originară favus și cu sensul specializat de "mică depresiune rotunjită [...] acoperită de cruste de culoare galbenă" (DM, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]