1,426 matches
-
înaintea omului. După vreo două sute de pași în fața ochilor li se desfășoară o priveliște încântătoare în mijlocul căreia se află un lac cu apa ca lacrima. Acesta este mărginit de o poieniță înverzită presărată cu flori multicolore de câmp, iar împrejur falnicii stejari se ridică spre bolta cerului ca niște străjeri neclintiți de la datoria lor, împreună creând o imagine de vis. În schimb nu se aude foșnetul frunzelor, dar nici melodiosul cânt de paseri. Această liniște mormântală pe care nici măcar adierea vântului
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
săpuni bine cu pămătuful și începu să-și dea jos barba crescută peste săptămână. Lampa cu petrol nu-i făcea lumină suficientă, așa că ieși în bătătură, își agăță ciobul de oglindă de un cui bătut direct în trunchiul salcâmului crescut falnic în fața casei. De el se sprijinea și plita oarbă, zidită din spărturi de olană, lipite cu pământ galben amestecat cu balegă de cal. Acolo pregătea bunica Floarea mâncarea, de cum se topea ultima zăpadă la începutul primăverii și până cădea alta
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt, cu o față roșcovană, brăzdată de cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
aducerea oilor acasă, mai ales că avea și un băiet cu numele de Dumitru, așa că îl invită și pe preotul Plutașu să-l onoreze cu prezența familiei sale la această aniversare, totodată să-i binecuvânteze și oile. Așeză sub salcâmul falnic din fața casei o masă din blăni de brad, peste care așternu o față de masă țesută la război de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
departe nu poți mergedecât cu feribotul.Orășelul Lodingen (aici se spune Kommune la oraș) este așezat pe malul stâng al Fiordului de Vest sub poalele muntelui. Casa copiilor mei este așezată chiar sub stânca muntelui. Munții de aici nu sunt falnici ca la noi, sunt mai mărunți și numai din granit. Copacii sunt rari și firavi și întâlnești mai puțin coniferele. Orășelul se întinde pe o lungime de vreo 4km începând de la malul fiordului și urcând spre munte. Au două magazine
NOUL EL DORADO PENTRU ROMANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360960_a_362289]
-
A surâs, complice la constatarea mea, sugerându-mi subtil că atuul încă mai "funcționează". Și abia de am scăpat cu viață din îmbrățișarea sa de urs carpatin, eu nefiind, comparativ, decât un biet jder (ca să rămânem la Carpați, zidurile cele falnice ale Cetății Neamului Valah, cu reverberație în sufletul poetului de la Chișinău). Nu știu ce i-am putut oferi eu distinsului Ionel Căpiță, ca să merit atenția dumisale, căci n-am ajuns bine acasă din vizita la Chișinău și am și primit, prin poștă
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
mai bine de 200 de kilometri de Limassol și văzusem atâtea locuri minunate... Grădina Raiului - Băile Afroditei Am ajuns într-o parte a Ciprului în care parcă iarna nu a fost prezentă niciodată și unde palmierii și chiparoșii se înălțau falnici, străjuind șoseaua de-o parte și de alta și coborând lin pe malul Mediteranei spre coada insulei... Se lăsa încet, încet amurgul iar soarele se înneca de-acum neputincios în mare... Am parcat mașina și am grăbit pasul spre intrarea
CIPRU (2) – RELIGIE, ISTORIE ŞI MIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361200_a_362529]
-
luna mireasa pierdută dezbrăcată pentru o noapte se plimba pe cer alene ca o doamnă din bizanț avea ochii obosiți de nesomn buzele de anilină ne privea de sus frumoasa capul gol de lună plină răsărit din orizonturi ca o falnică metopă cu diademe de aur și pietre de mărgărint noi înfășurați în noapte ca într-o mătase moartă nu știam ce ne așteaptă și ce zodie ce soartă rătăciți de-atunci prin lume am rămas doi muritori ce se caută
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
pieptul lui La pieptu-i să îl știe, Cu grija înțeleptului Să-l vază pe moșie. Și să nu-l scape îndrăcit De vreo ispită goală, De la cornaciul îndrăgit De piaza de sub poală, Rugă pe Maica Celui Sfânt Și milostiv și falnic Să-l schimbe-n plantă de pământ Cu numele Năvalnic. Și-așa purcese și făcu Fecioara preacurată Zicând : - Băiete, de acu Vei sta cu bunul tată Și vei renaște și-nflori Devreme primăvara, Vei răsări și vei spori Dând spor
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
Eleonora(LIDIA)Dondesi Brazii de acasa Privește luna curioasă La ochii ce-s spălați în iarbă. Și șforile de argint își lasă Peste izvorul ce își leagă Povestea lunii ce-i crăiasa. În noaptea ce își șterge față De brazii falnici de acasă. Referință Bibliografica: Eleonora(LIDIA)Dondesi,Brazii de acasa / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1131, Anul IV, 04 februarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Varvară Magdalena Măneanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ELEONORA(LIDIA)DONDESI,BRAZII DE ACASĂ de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364133_a_365462]
-
de la Sombreffe, care tradus în românește ar însemna fumuriu, închis la culoare etc. Adresa sa corectă era de 5140 Sombreffe (Departament Tongrinnne) Chusse de Charleroi 1 2 Așa că am traversat din nou intersecția despărțindu-mă cu greu de cei doi falnici și înmiresmați cireși japonezi, promițându-le că voi reveni pentru ai admira și încărca plămânii cu asemenea miresme îmbătătoare și m-am îndreptat spre o zonă ce se vedea de la distanță împădurită. Era de fapt un spațiu verde plin de
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
pe hartă te plâng țara mea toată plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
în aceleași tipare, fiind un fel de apendice al „Poemelor” Poezia lui Marin Sorescu reia marea sa temă a donquijottismului cosmic, clădindu-se din coloșii și magmele cosmice, dându-le un epicentru uman: „Mi-am adus în atelier un stejar falnic Și l-am spânzurat de un cui Cu coroana în jos. Cerul l-am legat cu un nor În dreptușl ferestrei. Sub el, orizontal- Am așezat câmpia. De la ciocârlii și prepelițe Am păstrat numai câte-o aripă, Celeilalte dându-i
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
să-mi închipui O lume ciudată și-un zbor nesfârșit Prin spațiul imens și de stele ticsit, Ocean ce-și agită nisipu-i. Acum sunt aici și privesc împrejur Spre lumea ce-alegeri nu-mi lasă. Sunt mare, sunt rege, sunt falnic, sunt dur, Dar totuși străin, într-un simplu sejur, Cu dor nesfârșit de Acasă. Referință Bibliografică: Dor străin / Daniel Vișan Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1922, Anul VI, 05 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Vișan
DOR STRĂIN de DANIEL VIȘAN DIMITRIU în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368342_a_369671]
-
montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
2016 Toate Articolele Autorului După o iarnă lungă, plină de frig și zăpadă, natura răsufla ușurată mângâiată de razele soarelui de primăvară. Grădina fremăta de viață, plină de armonie, florile zâmbeau oacheșe tuturor, mângâind cu miresmele lor îmbietoare. Trandafirii stăteau falnici și plini de candoare, impresionând de la primii pași privitorii. Ei întrebară florile care a fost calea pe care au străbătut-o și unde au poposit o iarnă întreagă și mai ales cu ce primejdii s-au confruntat în drumul lor
LEGENDA GHIOCELULUI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368503_a_369832]
-
nu se mai aud blestemele preoților daci... nici vaietele noastre... Iar pădurarul aruncându-ne priviri: „Trebuie să se nască altul! Toți munții ăștea forfoteau de oameni mai mult decât astăzi...” Iar noi, o mână de moldoveni veniți să iscodim trecutul falnic strămoșesc, am făcut spre seară, când soarele își lasă doar o dâră ușoară peste capetele noastre, un foc lângă locul taberei. „În recea Carapace dacă,/ Eram sămânța de milenii./ Un bob de jar sortit să facă/ Un foc splendid, la
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
Joi seara ajungeam la Slatina și vineri, până în prânz, pătrundeam în Craiova. Pe treptele ce-ndeamnă tainic pașii în interiorul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman”, privirea domnului Negulescu s-a înviorat în clipa ieșirii mele de sub umbra copacilor bătrâni, dar falnici, care străjuiesc curtea frumoasei și monumentalei clădiri. Trăgea neliniștit din țigara fumată pe jumătate, în timp ce dialoga cu poeta Georgeta Nedelcu din Craiova și cerceta cele două intrări cu priviri furișe. Eu întârziasem, nu mai mult de zece minute, din cauza traficului
IMPRESII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366871_a_368200]
-
Andrei Hașiu, Oara Pop, soția lui Fileru și morarul de atunci din Pojorâta, Petru Cristea.”( Ion Gavrilă Ogoranu, Brazii se frâng, dar nu seîndoiesc. Vol.II, Ed. Marineasa, Timișoara, 2001,p. 164) Profesorul Olimpiu Borzea originar din Viștea de Jos, falnic ca Stejarul din Borzești al Marelui Ștefan, rănit pe front la Iași, conducea o organizație în zona de apus a Făgărașului formată din dârzii fruntași și intelectuali ai satelor, toți trecuți prin botezul de foc, unii și de sânge al
VASILE BUCELEA – EROU AL REZISTENŢEI ROMÂNE ANTICOMUNISTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367473_a_368802]
-
montan era amețitor, plin de poteci șerpuitoare, pentru drumeții de o zi sau mai lungi, vârfuri de munți înzăpeziți mai tot timpul se profilau pe cerul albastru, arbuști pitici se vedeau pe înălțimi, înlocuiți apoi, spre poalele munților, de păduri falnice de conifere, poieni pline de verdeață bogată erau străjuite de pereți din piatră, drepți și abrupți. Erau amenajate nenumărate pârtii pentru schi, care în acea perioadă erau acoperite de iarbă deasă, printre care, din loc în loc, răsăreau bolovani de piatră
PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366994_a_368323]
-
ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasa țară pe care am văzut-o întregită, a cărei soarta mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veșnic îmbelșugată, fii tu mare și plină de cinste, și stai veșnic falnică printre națiuni, să fii cinstită, iubită și pricepută. Am credința ca v-am priceput: n-am judecat, am iubit..." Reginei Maria, regina marilor iubiri: de cer, de pamânt, de oameni, de flori, de Dumnezeu, i-am dedicat poezia: Elena Armenescu
REGINA MARIA, REGINĂ A ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367071_a_368400]
-
acvatic de la Monterey sau cetatea filmului din Hollywood-ul Los Angeles-ului și-apoi în pitoreștile văi și serpentine ale „drumului goanei după aurul californian” din vecinătățile, potecile și înseninările majestuoșilor Sierrei Nevada și ale celebrului Parc Natural Yosemiti cu neasemuitul și falnicul copac de sequoia de pe coasta occidentala a Uniunii, printre ele și cosmopolitul și nepământeanul oraș al „desfrânării și jocurilor de noroc” Las Vegas, toate în decursul celor patru peripluri transatlantice însumând aproape un an din cei zece ani avuți la
ZIUA AMERICII LA LANSAREA REVISTEI PIATRA CRAIULUI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367078_a_368407]
-
Teșila, ca apoi să bată cu piciorul aceste meleaguri fără seamăn de frumoase, cu toate că din bătrâni se spunea să nu pleci marțea la drum. Era un traseu ce te ducea cu gândul la sălbăticiile de altă dată ale acestor munți falnici și plini de păduri de fag și conifere, neatinse încă de lăcomia omului. Istrate urmărea prin fereastra autobuzului ce făcea legătura dintre Câmpina și localitățile de pe valea apei, cum șoseaua șerpuiește, lăsând în urmă colinele, pușcăria Doftana de la Telega, apoi
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
parcă de basm. Unui pictor talentat nu-i trebuia decât să-și așeze șevaletul și apoi să surprindă din culori, această magie a naturii verzi, pentru a lăsa lumii imagini nemuritoare ale frumuseții virgine din această parte a muntelui. Brazii falnici își scuturau cetina uscată în bătaia molcomă a vântului din după amiaza târzie a începutului de iunie. Ajunse la poalele satului Teșila, amplasat în Carpații de Curbură, pe cursul mijlociu al râului Doftana, în zona pe care localnicii o numesc
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
uitat că ea l-a ajutat să vină pe lume. „Inorogul nu mai știa, uitase ce-i teama stăpân, de povară, ce-i cravașa sau găleata cu apă stătută, din regie. Era iar un simbol fără dimensiune precisă. Se cambră falnic, își aplecă doar grumazul până când coama sa albă acoperi palmele ei.” Tragismul este ilustrat indirect în carte, prin descrierea stărilor Daciei, care oscilează permanent între speranță și deznădejde. Semnificația paradisiacă a visului Daciei, în care este descris un univers nevăzut
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]