2,704 matches
-
și să instaleze, împreună cu persoana reală pe care a pierdut-o, părinții iubiți care sunt, în gândul său, Ťbuneleť obiecte interioare. Lumea lui interioară, acea lume pe care o construiește încă din primele zile ale vieții, a fost distrusă în fantasmele sale atunci când s-a produs pierderea reală. Reconstruirea lumii interioare caracterizează succesul travaliului de doliu." (Klein, 2004: 119) În partea de recuperare, când "energia morală a doliului" (Leon Wieseltier) devine o forță modelatoare a existenței, procesele descrise de psihanaliști pot
Mic tratat despre doliu (4) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6922_a_8247]
-
Am asistat cândva, la un teatru important din Germania, la o montare a operei "Orfeo" de Monteverdi. Personajul titular era un cântăreț pop care și-a pierdut prietena într-un accident de circulație. înnebunit de durere, pătrunde în lumea de fantasme a unei imaginații bolnăvicioase pentru a-și căuta iubita, pentru a o găsi într-o altă lume... Dar opere celebre cum sunt "Traviata" sau "Evghenii Oneghin" nu pot fi scoase de regie din contextul social al epocii, al secolului al
Opțiuni în regia de operă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7046_a_8371]
-
lectură - analiză psihologică și mecanism generator al fantasticului, dar este presărat cu atâtea detalii despre minciunile povestitorului, despre funcția confesiunii și multiple receptări, încât cere alte interpretări, legate de creație și de actul scrisului, de pactul biografic și mașinaria de fantasme. Tot așa cum în Scandalul, narațiunea la persoana a III-a voalează natura personală a dramei și meditația de mare intimitate. Presupun, fără a avea acces (încă!) la o "integrală Vladimir Nabokov", că Disperare este prin dubla versiune, rusă și engleză
Întâlnirea cu Dublul by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7072_a_8397]
-
Când oamenii simt că nu mai pot face nimic pentru a-și schimba situația, imaginația este locul unde se duc pentru a fauri realități mai prietenoase. acolo sunt victorioși, acolo se bucură și trăiesc bine. în fantasma, viața e frumoasă. atât de frumoasă pe cat vrei să fie. acolo e de ajuns să rostești o incantație și porțile peșterii se deschid, pentru a-ți oferi acces la bogații nemaivăzute. autor: atât timp cât știe incantația care să-i permită a
Note din jurnalul unui psihoterapeut. Ce-ţi doresc eu ţie... () [Corola-journal/Journalistic/70813_a_72138]
-
acolo e de ajuns să rostești o incantație și porțile peșterii se deschid, pentru a-ți oferi acces la bogații nemaivăzute. autor: atât timp cât știe incantația care să-i permită a ieși din peșteră, atât timp cât poate face diferența între realitate și fantasma, cel care străbate drumul către “lumea de dincolo” are de câștigat. adesea am trăit senzația că, în discursul public, nu mai știm a face diferența între realitate și imaginație. marile noastre dezbateri s-au centrat pe chestiuni care țin de
Note din jurnalul unui psihoterapeut. Ce-ţi doresc eu ţie... () [Corola-journal/Journalistic/70813_a_72138]
-
Era, cu siguranță, mesagerul unei alte lumi, al altor reflexe și-al unui alt fel de a trăi. "Greierii mediteraneeni" - îi numeam astfel, neștiind unde să-i plasez - mi-au populat imaginația și au rămas în mintea mea legați de fantasma unui univers idilic. Îmi închipuiam că bunicii și străbunicii mei trebuie să fi trăit într-o astfel de lume, în care omul și natura comunicau nemijlocit, într-o armonie desăvârșită. Înveliți în sunetele astrale emise de micile vietăți, oamenii n-
Ce sunete ați vrea să auziți pe patul de moarte? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8088_a_9413]
-
Magistraturii, își arată buricul. Realizatorul TV a spus că atunci când a văzut prima dată fotografia a crezut că este vorba despre o „pițipoancă“. „ Inițial am crezut că este o apariție de pițipoancă. Poate are omul niște fetișuri, niște dorințe, niște fantasme, niște fantezii pe care și le vrea îndepliniste și m-am gândit că este din registrul pițipoancelor ”, a comentat Badea. Realizatorul „ În gură presei “ a lansat ipoteza că apariția lui Danileț cu buricul la vedere ar fi putut fi oarecum
Badea despre Dănileț: „Inițial, l-am confundat cu o pițipoancă” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/80989_a_82314]
-
că până și ,,impiegații cu șapca roșie din birouri" se retrag, la sfârșitul unei zile de muncă, ,,nu în case, ci într-un fel de cuiburi mai mari, undeva în câmpie, lângă gară". Un astfel de cadru pare potrivit pentru ca fantasma din mintea copilului să capete concretețe. În fața lui și a altor zeci de oameni întorși de la seceriș și cocoțați pe acoperișurile vagoanelor de marfă, dropia se arată ,,în iluziile de ape de la marginea miriștilor arse și late vărsate în orizont
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
de cartezianismul funciar al gândirii mele. 12,30: mă cuprinde o spaimă teribilă. O sun pe mobil, deși n-ar trebui s-o fac atunci când e la volan. - Sunt la pod, ajung imediat! Sosește! Iat-o! Există, nu e o fantasmă. 25 august 2001 O iubire necunoscută la nouăzeci de ani Ieri seară am vorbit îndelung, și din nou azi dimineață. E o zi superbă de vară. Ce fericire! Îmi pun întrebări în legătură cu sexualitatea Emmei. În noaptea nunții a fost virgină
Marcel Mathiot - Jurnalul unui amant bătrân by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/6958_a_8283]
-
artistul care, orgolios și fascinat, a ales să remodeleze corpul uman, devenind el însuși parte a poveștii celuilalt. În jurul protagonistului, artistul underground, supranumit Michelangelo Electric, ia naștere un mozaic de istorii individuale, intercalate cu hărți ale corpului și marcaje ale fantasmelor. „Scris cu vervă și rafinament, amintindu-ne de multe ori de senzualitatea descrierilor lui Kerouac sau D.H. Lawrence, Michelangelo Electric ne convinge că Sarah Hall este una dintre cele mai puternice voci ale generatiei sale“, spune criticul. Sarah Hall: Michelangelo
Agenda2006-21-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284993_a_286322]
-
bazală”, a personalității acestuia, manifestată, între altele, prin atitudinea admirativă față de „verticalitatea” pură, esențializată a scheletului (reluată în faimosul elogiu al pietrei din textul despre Roger Caillois...), prin diabolizarea ascetică a cărnii ca sediu al durerii și fricii, sau prin fantasma regresivă a „reîntoarcerii omului în maimuță”. Interpretările avansate de Ilina Gregori sunt, adesea, pasionante „ca un roman polițist”, deschizînd multiple piste de investigație - și de interogație. Cum se explică succesul brusc, spectaculos, al Exercițiilor de admirație la apusul vieții lui
Paleontologie cioraniană by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3903_a_5228]
-
stau mărturie ca purtătoare ale unei iluzii. Icoanele nu transcriu decât nălucirea sacră, corpul spiritual al sfinților, dincolo de ceea ce a fost cândva ființa lor de carne și sânge. Aceste imagini hipnotice compuse din milioane de pixeli sunt tot atâtea spectre, fantasme, onirice infuzii care creează impresia de neverosimil. Nu avem clasica poveste despre supraviețuire în condiții ostile, Omul vs Natură, ci o parabolă în care esențială devine reconcilierea Creatorului cu Creatura sa. Întreaga aventură, cu reflexul ei digital, constituie răspunsul căutării
Alfa și Omega și Pi by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3926_a_5251]
-
încheiat cu un cuvânt al lui Alain Badiou, vechiul nostru client, intitulat „Pornografia democrației”, al cărui rezumat l-am putut citi, publicat în avanpremieră, în Le Nouvel Observateur din 24-30 ianuarie. Badiou pleacă de la piesa lui Genet Balconul în care fantasmele frecventatorilor unui bordel, între care un prefect de poliție, apropiat al patroanei, sunt confruntate cu o revoltă a clasei muncitoare care are loc, în același timp, în oraș. Ideea autorului este că piesa reflectă opoziția dintre o realitate netransfigurată, nudă
„Comuniștii lumii noi“ () [Corola-journal/Journalistic/3931_a_5256]
-
în organele mele obosite. Se expandează în firele de păr, îmi colorează unghiile și epiderma, cutreieră împreună cu mine străduțele vechi, cenușii, lustruite cu grijă, pe care pot vedea din cînd în cînd oameni singuri și eleganți. Ies la plimbare și fantasma Adei îmi invadează memoria. Parfumul ei, pielea ei, carnea ei satinată de vrăjitoare cu buze reci. Am venit în acest orășel din Austria și ca să fug de această poveste. Da, o poveste bizară, bezmetică, ușor copilărească, în care m-am
Femei albastre by Gheorghe Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/4336_a_5661]
-
Steinhardt vine cu trei soluții, considerate de el deopotrivă „certe și fără greș”7, pe lângă soluția mistică a credinței; iar „cercul de fier” e suspectat de acesta ca fiind „în bună parte și de cretă”, întrucât „temeiul dictaturii e o fantasmă: frica”8. Includerea, așadar, a curajului printre virtuțile de frunte ale creștinismului apare ca o consecință firească la N. Steinhardt, nicidecum ca un simplu procedeu stilistic sau ca o excentricitate, din dorința de a părea original sau pentru „a urmări
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
vreo searbădă suficiență. La Ilie Boca, întruchipările de el izbîndite resping ca un scandal segregațiile fricoase. În țărănia lui, neștiutoare de ipocrizii căznite, sînt instilate ispite cosmice. Înger sau nălucă de Ormuzd înaripat, desprinsă din straturi afunde ale imaginarului, cutare fantasmă străvezie întîmpinîndu- ne în repertoriul lui Ilie Boca se află acolo ca să braveze și ea, generos, opreliștile care urgisesc planarea slobodă a duhului. Dacă e contaminație, de la un tablou la altul, ea se produce printr-o permeabilitate favorizînd valorile simbolice
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
proză ancorată în cotidianul românesc al tranziției. Romanele Dumnezeu binecuvântează America, Ultima tresărire a submarinului legionar sau Blazare participă la un fenomen literar numit pe bună dreptate de Sanda Cordoș „de-tabuizarea României”. Câteva dintre cele mai persistente stereotipii și fantasme comunitare, imposibil de pus în discuție în timpul totalitarismului, ies la iveală sub diverse formule narative în proza lui Petre Barbu, Bogdan Suceavă sau Dan Lungu. Până la capătul liniei, cel mai recent volum al scriitorului, e poate și cel mai personal
Dialog despre neputință by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4453_a_5778]
-
mai puteau salva băiatul. Ziua, când i se uita în ochi, amețea. Flăcările iadului fierbeau acolo. Surâdea mereu dusă pe gânduri, privind în depărtare, de parcă ar fi întrezărit umbra Necuratului gonind spre ea pe-un cal negru sau cine știe ce altă fantasmă. Asta se-ntâmpla înainte de război. La-nceputul războiului, Toma plecase și i-o dăduse în primire, nici ibovnică, nici nevastă cu frica soacrei în sân, și bătrâna era speriată și uluită de schimbările petrecute. Surâdea mereu, pierdută.. Ce visa ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
liniștit. Partenerii se regăsesc cu greu. Unul câte unul se întorc de la perete și privesc cadavrul patronului în al cărui trup medicul legist a numărat 28 de gloanțe. Asta e tot. Moartea a mângâiat clapele pianului cu degetele ei de fantasmă în ritmul ultimului foxtrot al domnului Goodman din Aurora. EPILOG Cerboaica îi auzi chemarea de departe. Îl auzi de departe despicând cu trupul lui puternic, suplu și impetuos, spuma înghețată a cerului scuturat în zăpezile proaspăt căzute. Și-l închipui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
redundanța imaginilor transgresează planul imediatității. Urmând parcă lecția lui Jakobson, potrivit căreia discursul poetic are două caracteristici, ambiguitate și autoreflexivitate, poetul face din ambiguitate un registru de semne mereu schimbător, mereu altoit pe un altul care se depășește pe sine. Fantasma albă a imediatului se compune după regulile unui desen spațiat, fracturat, în care liniile și cercurile, spațiile plane și reliefurile sunt echivalentele unor silepse având un sens primitiv, propriu și altul figurat. Toate acestea nu își doresc să se constituie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
știută. Pentru că femeia avea gleznele legate A spus cândva poetul Mircea Ciobanul. Despuiere Nu mai sunt cuprinsă de vedeniile simțurilor; a trecut demult acea sărbătoare de dor, au apus de tot flăcările de după-amiază, au rămas tulburi în memoria mea. Fantasme și gesturi suspendate își așteaptă împlinirea dincolo; și mintea așteaptă o stare adâncă. Caii albi și negri, brocarturi, haine de mătase, poleite cu aur și argint stau la porțile raiului, cu speranța că vor intra în starea de grație; poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
de doruri și vise ce i se aprind în ochi la fiecare revedere. Întâlnirile lor sunt ca niște sărbători, zile de petrecere abstrase din timpul concret al obligațiilor de serviciu, când amândoi se lasă duși în spațiul comun populat cu fantasmele simțurilor și cu gândurile ce ființează numai și numai pentru celălalt. P.H.L. relatează totul cu detașare, captivat, aproape înduioșat de „sublimul slăbiciunilor omenești”, cum caracterizează la un moment tot ce trăiește cuplul de personaje din paginile sale. La sfârșitul capitolului
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
problema îngrozitoare. Dar dacă nu e nimic? Sună la ușă. Intră! Pentru Dumnezeu, domnișorule, nu mă uitați... Nu-ți fie teamă, Petra, totul se va aranja, du-te acum, lasă-mă ! Sunt un mizerabil; am comis o infamie. Adio, mamă, fantasma mea! Te las în lumea umbrelor, mă duc în cea a nălucilor; păstrează-mă printre aparențe, în sânul unicei realități, voi dormi mereu... Adio, Clarita, Clara mea, obscura mea, dulcea mea dezamăgire! Puteai să răscumperi din pedagogie un om, să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
sunt niște profitori potențiali. Se văd rătăcind prin ruine, gata să înșface toate minunățiile rămase fără stăpân, fără un proprietar legitim, o hazna de care ei să profite cum le vine. Robinson Crusoe e doar o formă simplificată a acestei fantasme, o versiune îndulcită: e singur pe insula lui, dar dispune de încărcătura unui vapor care transporta tot ceea ce-i trebuie pentru a construi o lume nouă, fără ceilalți, o lume de abundență solitară, și de satisfacția unei capturi nemeritate. Châm
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de migratori în spaimele noastre față de străini atunci teoria pare a fi confirmată. Unii filosofi îți fac vizibil invizibilul; în timp ce alții doar îți adaugă elemente în câmpul vederii. În mod ciudat parcă, doar primii sunt creatori, ultimii doar animând diverse fantasme. Dacă ești atent doar la "interiorul" tău greu îți dai seama că îmbătrânești; asta înseamnă că îmbătrânirea ține mai ales de exterioritate. Trebuie să împărțim realitatea umană în domenii și să identificăm care sunt dominate de rațiune și care de
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]