389 matches
-
onirice sau fantastice, atât de exploatată în imaginarul popular creștin (ne referim în continuare la evul mediu) și care poate crea în spiritul receptorului iluzia speculativă și iluzia semiologică inductivă - datorită unui fond de credință bazat pe senzorialitate și pe fantasmatică -, ideologia, reprezentarea sau simbolismul sunt produse de tip intelectiv, deductiv și analogic. Distanța dintre model și dedublarea, imitarea sau interpretarea sa simbolică este nu doar conștientizată, ci numită și impusă prin chiar teoria imaginii ortodoxe și teocrația bizantină la care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și prin teroare - la un totalitarism de mică intensitate, în care această dorință este atenuată. După cum subliniază Claude Lefort, nu e zdruncinată serios „matricea simbolică” din străfundul comunismului sovietic, care cere ca societatea să fie în continuare concepută după modelul fantasmatic al unui corp unic, omogen, transparent pentru el însuși, și ca, în aceeași mișcare, să fie negată orice legitimitate expresiilor politice sau culturale de autonomie, a fortiori de rezistență, după cum o dovedesc reprimarea revoluției ungare* din 1956 și cea a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
câteva vise pe care le-am avut de-a lungul vieții (atâta doar că nu am zburat orizontal, ci vertical, ceea ce nu mi-a îngăduit să simt neapărat dulceața plutirii). Deasupra New Yorkului am zburat o singură dată în chip fantasmatic și am făcut-o programatic: în romanul meu Tricephalos. Iar în realitate, de două ori: când am ajuns pe aeroportul JFK și când am părăsit respectiva platformă cvasi-extraterestră. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Strada noastră Luiza VASILIU E incredibil ce elan nebun avem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
dispară fără urmă, e o prezență sugestivă pentru iminența dezastrului final. Pegeen pleacă brutal, tocmai când Axler încearcă să-și contureze un rol mai bun într-o viață deja compromisă de un permanent surplus de teatralitate. Într-un ultim delir fantasmatic, își imaginează că poate avea un copil cu Pegeen, vizitează un specialist în fertilizare, e întremat de halucinația perversă a unei vieți normale și senine. Totul în contradicție cu practicile sexuale tot mai expansive ale cuplului, cu episodul erotic în
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
când totul sau aproape totul „a fost spus”, când mi-am atins „limita”, dar nu În sensul „posibilităților mele de expresie” și „de ființă”, ci limita văzută ca „profil, ca relief al personalității”. Autist - În sensul unei precare, imperfecte, defazate, „fantasmatice” relații cu lumea și convențiile, aliate cu o frământare, agitație internă puternică, prelungită, ce m-a Împiedecat de a-mi găsi „stilul” - suferință acută postadolescentină, un dar al destinului, de fapt, care m-a Împiedicat să debutez precoce, să cad
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
noastră În ironia ca formă a autocunoașterii, cu paradoxul ca logică a interpretării - a interpretării mai ales a acelor acte banale care rezistă analizei! - În „cinismul literar și metaforic”, necunoscut autorilor noștri, cel mai adesea spirite blânde și binevoitor de fantasmatice... (Când nu profesează naturalismul abrupt, forme ale zolismului agrar!Ă Ca față de puține texte, cele ale lui Cioran se prezintă sub formă de capcane, comparabile doar, Într-un anume fel, cu cele ale unuia dintre maeștrii săi indiscutabili, alături de moraliștii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mea la Tomis. Mă întreb cum de-a intuit că aveam să ajung acolo. Îi era cunoscută obsesia pe care o nutream pentru Medeea, ce reieșea evident din ceea ce scrisesem în tragedia mea. Știa că voiam să respir aburul acela fantasmatic care mai păstrează și acum amintirea îngrozitoarei crime. Desigur că Aia, cu premoniția ei de vrăjitoare, înțelesese că n-aș fi putut alege un alt loc. Întâmplarea însă a voit ca mătușa aceea, după ce a părăsit templul, să se mărite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
fel de coif, pe care erau întipăriți grifoni, șerpi sau alte animale magice. Tocmai apariția fantastică a acestor cavaleri a fost cea care m-a uimit: îmbrăcați în armurile lor, nu păreau ființe vii, ci mai degrabă statui deghizate, creaturi fantasmatice transformate în măști care galopau în noaptea întunecoasă, argintate de razele lunii. Cavalerii se adunau în jurul unui altar ascuns în desiș ca să sacrifice un berbec al cărui sânge scurs într-un căuș de aur era băut ritualic de către ei toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
erau surprinși să constate că relațiile cu conducerea erau excelente în ateliere, în schimb erau foarte conflictuale la masa negocierilor. Psihanaliza copilului și lucrările lui Klein furnizează bazele pentru analiza a acestei situații, analiză care a luat în considerare relațiile fantasmatice ale copilăriei. Sânul matern este primul obiect exterior întâlnit de copil. El este învestit cu pulsiuni libidinale. Constituie un obiect ideal: "sânul bun". Dar neplăcerile și frustrările resimțite conduc la învestirea lui cu pulsiuni agresive. Copilul va căuta să păstreze
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
și teama anxietății depresive și se repliau în atitudini paranoide ca mijloc de a evita anxietatea depresivă". Aceste atitudini, care nu erau explicitate, au fost discutate deschis. Pentru Amado și Guittet, ele au adus un control mai amre asupra relațiilor fantasmatice; acest control va juca un rol determinant în rezolvarea problemei în uzină. Jaques a avut imensul merit de a pune sub semnul întrebării orientarea tehnocratică, aflată în serviciul exclusiv al conducerii. El a elaborat reguli de intervenție (regula de restituire
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
identității autor-narator-personaj e atestată de nume sau de pseudonim și certifică prezența autobiografiei. Prin intervenția numelui propriu, autobiografia își afirmă natura în mod esențial referențială și va impune un mod de lectură distinct de cel impus de „pactul romanesc” sau „fantasmatic”. Noțiunea de adevăr, la fel ca cea de sinceritate, nu pot fi apreciate necondiționat în autobiografie pentru că autorul care face povestirea vieții sale pe care o cunoaște deja, o povestește de la un punct de plecare la care pare că ignoră
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
volum publicat în deceniul acesta, Ora 25. De la poezia de război, Jurnalul unui soldat (în care se notează experiența frigului și a ploii îndurate de soldați), se trece la confidențele făcute toamnei într-o lume la marginea dintre real și fantasmatic (farmacistul din colț posedă în fiolele lui bucăți de cer și paradis, toamna personificată bate-n geamul poetului, dar acesta e incapabil să-i descifreze mesajul). Resurecția baladescă în viziunea membrilor Cercului Literar de la Sibiu înseamnă o apropiere a acestora
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și paradis, toamna personificată bate-n geamul poetului, dar acesta e incapabil să-i descifreze mesajul). Resurecția baladescă în viziunea membrilor Cercului Literar de la Sibiu înseamnă o apropiere a acestora de parabolă. Textele lor capătă aspect alegoric. Este un univers fantasmatic cel pe care-l creează la limita dintre real și imaginar. Tonalitatea este incantatorie, balada fiind adesea pretextul pentru o călătorie în timp, în mitologie, în imaginar. Se creează, de fapt, o mitologie proprie și, prin intermediul personajelor-simbol care apar în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
strâns legate de imaginarul apocaliptic sau, cel puțin, de unul care are imprimată distinct pecetea morții. Tot universul descris pare a împietri, totul se oprește ca într-o ciudată fotografie. Rarele mișcări sunt, de fapt, alunecări spre o zonă tulbure, fantasmatică, o alunecare spre moarte. Lumea prezentată e totdeauna situată pe granița dintre real și ireal ca și cum somnul, nebunia, visul, halucinația ar lua în stăpânire universul interior: Îmi place să ascult cum trece pe lângă mine Timpul/ în falduri largi cu nave
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
caracterizează deseori astfel de poeme, în care încremenirea potențează sugestia unei suferințe pe care eul liric nu o poate împiedica, dar și închiderea într-un univers plat, în rama unei amintiri, a unui vis sau poate chiar a morții. Descrierea fantasmatică a unui peisaj aparent exterior deschide un astfel de poem: "Marea și vântul fugeau/ Spre tainicele orizonturi;/ Fugea vântul cu capul gol -/ Marea vânătă de mânie/ În urma lor stelele mureau..." (Apele morții). Puterea apelor abisale de a schimba fața lumii
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
murdare", Corabia de plumb; După ce umblasem, zbuciumat, întreaga zi ca un câine (...)/ Spre mucegăitul meu palat murmurând mă întorceam, (...)/ Drumurile erau încâlcite, cu mlaștini înverzite/ Și multe secole am mers", Poem cerșetor). Eul poetic este dominat de imaginile unei lumi fantasmatice, înnegurate, în care cenușiul pare să fie nuanța dominantă, e o lume a lipsei de perspectivă, de salvare sau, dimpotrivă, o lume atemporală în care visătorul găsește arareori refugiu, cel mai adesea rezumându-se a fi un observator impersonal. Astfel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cu buze împurpurate, tovarăș morților, de unde vii/ În ceața fiecărei nopți, lunateco?"). Imaginea morții împurpurate amintește de Edgar Allan Poe, dar e lipsită de fiorul groazei. Cotidianul se confundă cu acest univers decadent în care sălășluiește sufletul, întunericul dominant și fantasmaticul sunt părți ale realității. Atunci când spiritul se simte copleșit de invazia umbrelor, feminitatea aceasta tulbure se dovedește adesea salvatoare. Voce fără trup, venind din înalt, dar și din negură, destramă iluzia și lasă loc renașterii. Exclamațiile care pigmentează textul țin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
al lui Miron Radu Paraschivescu). Poeziile închinate Eumenei se constituie din fragmente meditative, din reverii în care ambiguitatea elementelor constitutive este principala tehnică de compunere a imaginarului poetic. Distrugerea granițelor dintre imaginar și real, invadarea vieții conștiente de câtre lumea fantasmatică a inconștientului care par să caracterizeze generația sa, reflex al neîncrederii într-un sistem de valuri vetust, permanent contrazis de realitatea tulbure a anilor din timpul și de după cel de-al Doilea Război Mondial, sunt concretizate și aici în metaforele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poetului, revolta contra clișeelor literare, de gândire, de raportare la lume, la universul sentimental se estompează mai târziu. Poezia devine curgere, alunecare, imaginile se încheagă sub ochii cititorului, există aici o metamorfozare continuă în genul în care se înlănțuie imaginile fantasmatice sau cele ale visului (Alchimie). Atunci când poemul capătă ceva din tonalitatea incantatorie a versetelor din Cântarea Cântărilor, aura de mister în care figura invocată se învăluie, este potențată de recurgerea la un "tu" indefinit, așa cum se întâmplă în poemul amintit
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
orașul-idee") șterge posibilitatea unei dihotomii ontologice între lumea ideilor și cea reală. Singura realitate cunoscută sau intuită de umanitatea aceasta confruntată cu iminența morții este aceea sumbră, cenușie a suferinței. Poate de aceea și pastelurile lui Caraion sunt adesea proiecții fantasmatice, grotești ale angoasei. Legătura cu universul acvatic se realizează într-o manieră diferită, nu mai este prezentată aici o lichefiere a lumii care se îndreaptă lent către moarte, căci moartea este deja aici: "diminețile gâlgâie, sângele se scutură-nchegat/ și numai
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
visul umed și rece". Sunt poate aici reminiscențe din universul barbian al sexualității exacerbate din lumea gasteropodelor, totul însă se datorează "curei de hașiș", care stă și la baza scrierilor, cel puțin așa vrea să dea impresia stilul abrupt, lacunar, fantasmatic al textelor, dar textul este întotdeauna marcat de revenirile ironice sub imperiul rațiunii care nu poate accepta pentru mult timp alunecările fanteziei, textul serios - dacă poate fi numit așa un text care nu are niciun moment pretenția asta - se tranformă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Această înțelegere a mitului că scenariu o vedem deja în interesantele interpretări ale mitului la comentatorii după Euhemeros (sec. al IV-lea î.e.n.), care vedeau în mit o dramaturgie a vieții sociale sau a istoriei poetizate. Orice colectivitate construiește scenarii fantasmatice care exprimă relația să problematică cu realul. Scenariile variază în funcție de conjunctură politică, socială și economică, în funcție de problemele spirituale ale colectivității într-o anumită epoca. Astfel, de la un text la altul circulă nu personajul definit doar prin caracterul sau, ci personajul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cum ar fi Ioana d'Arc, Sfântă Geneviève sau Jeanne Hachette, care, toate, incarnează o idee patriotică de luptă și rezistența. Mitul "la douce France" este vechi, atestat deja în primul document artistic al literaturii franceze, Chanson de Roland. În fantasmaticul gaullian, Franța apare pe jumătate Ioana d'Arc, pe jumătate-madonă la o fereastră cu trandafiri. Importantă și bogăția simbolisticii feminine în reprezentările Patriei este deosebit de dezvoltată în Franța. Spre deosebire, de exemplu, de Statele Unite, care se recunosc în simbolurile masculine
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
numai la 19,7% dintre femeile diabetice de tip 1 (internate în clinica noastră) colegii de serviciu știu că ele suferă de diabet. La femeile diabetice tinere apare o frigiditate dobândită, pentru că la femeie sexualitatea și procrearea în plan imaginativ, fantasmatic sunt corelate între ele. În planul reprezentărilor, actul sexual este totdeauna asociat cu nașterea, și dacă îi este frică de naștere și actul sexual va fi realizat într-o stare de anxietate, de angoasă, fără nici o participare, ca un act
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
valizele la ușă, deși plecările mele erau întotdeauna precis planificate. Și am înțeles, mai ales în primii ani ai navetei mele transfrontaliere (uneori naveta mea a fost transcontinentală, chiar transatlantică), ce era cu turbinca lui Ivan Turbincă, acest remarcabil obiect fantasmatic. Suprafața exterioară a turbincii definește un spațiu ne-spațial, intensiv; avem de-a face cu un bagaj de mici dimensiuni vizibile, dar de o cuprindere infinită, în care implodează un univers întreg, pentru a fi deșertat înapoi în spațiul discret
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]