389 matches
-
Tintin, reporterul ce descoperă odată cu noi contururile unei lumi în continuă expansiune, este indiferent la oboseală sau îndoieli. Infatigabil și fără de moarte, el contrastează, în puritatea sa de boy-scout nedomolit, cu îndoiala faustică a creatorului său. Tintin este acea parte fantasmatică și purificată pe care Hergé o extrage din propria sa ființă, pe durata a jumătate de veac. Lui Hergé, iar nu lui Tintin, îi va fi dat să înfrunte demonii Belgiei ocupate de germani, lui Hergé, iar nu lui Tintin
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
aburii băuturii și grația unui vers din Rimbaud sau un pasaj din Utopia lui Morus, Corto este, rând pe rând, filosof, pirat, revoluționar fără cauză, actor și regizor al propriului destin. Ieșind din paginile lui Pratt, el intră în substanța fantasmatică a veacului pe care îl străbate, cu ochii către stelele din care coboară vraja pe care doar el o poate simți, ca o ființă de pe alt tărâm. Fiu al țigăncii din Gibraltar, Corto nu este doar un marinar cu cercel
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Soledad este eliberată, îndreptându-se, alături de fidelul ei servitor, către insula voodoo de la Port Ducal, spre a căuta un alt început. În acest tărâm al magiei și al cruzimii pe care îl vizitează alături de Steiner, Corto redescoperă fața ambiguă și fantasmatică a Caraibelor. Soledad este victima sacrificială care va fi ucisă pe altarul unei tiranii locale. Președintele mort este invocat spre a ascunde realitatea uzurpării puterii. Alianța ciudată dintre Corto și Masca ce stăpânește magia neagră eliberează Port Ducal de sub stăpânirea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
printre degete lui Corto, atunci când Soledad, duhul din insule, dispare, lăsând în urmă o scrisoare și mărturia regretelor sale. Seria atlantică și caraibiană a lui Pratt este o autentică ars combinatoria ce mizează pe ambiguitatea relației dintre realitatea carteziană și fantasmaticul compensatoriu. Ținuturile tropicale vizitate de Corto Maltese sunt îmbibate de aceste miasme ale narcoticelor și ale bolilor. La lagune des beaux songes este schița simfonică ce atinge regimul capodoperei tocmai prin capacitatea de a da trup himerelor ce compensează ratarea
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care îl va celebra, prin biografie și text, Yukio Mishima, peste decenii. În preajma revoluției și în preajma unei Chine ce se caută, dincolo de aparenta ei adormire, Corto, London și dezertorul Rasputin sunt prinși în acest joc cu moartea ce evocă stilul fantasmatic al lui Sergio Leone. Tânărul Corto întrevede în London aliajul de puritate și iresponsabilitate nobilă ce definește substanța etică a cavalerilor rătăcitori din veacul al XX-lea. Mizând pe magia onirică, Pratt își construiește, meticulos, propria epopee a veacului trecut
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Haggard. Fără a avea un Allan Quatermain, saga lui Pratt este atentă la această dialectică a exotismului bine temperat, delimitân du-se însă de rasismul pe care Hollywoodul interbelic îl plasează în peliculele sale. Ann de la Jungle este și încercarea fantasmatică de a revizita locurile copilăriei africane a lui Pratt. Colonia engleză în care trăiește Ann se afla aproape de Italia africană de care se leagă tragedia lui Pratt. Schimbarea de decor este deliberată - în locul Africii de Sud a lui Quatermain (regatul solomonic din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fără de limite a nisipului care stârnește miraje și înghite oameni și forturi. Etica anticolonială a lui Pratt este motivată intelectual și halucinatoriu. Nimic nu poate supraviețui din edificiul european în acest teritoriu dominat de umbre. Somalia și Ogadenul sunt complementul fantasmatic al Africii de Est în care rătăcesc Ann, Daniel Doria și locotenentul Tenton. Odată cu scufundarea sa în Cornul Africii, un ținut aspru, bântuit de furtuni și de pulsiuni mistice, Pratt scrie și rescrie epopeea în care se amestecă vocația gnostică
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
care îl urmărește, zadarnic, Robinson este o fantasmă ivită din plămada inaccesibilă europenilor. Expedițiile de luptă sunt tot atâtea ocazii de a se pierde în labirint, fără ieșire. Arta lui Pratt constă în trecerea, insurgentă, din domeniul diurn în regimul fantasmatic. În fortul pe care îl reocupă Abel Robinson, scheletul ofițerului englez este locvace și cinic. El îl avertizează pe Robinson că a intrat pe o poartă dincolo de care se întinde Edenul morții. Nebunia lui Robinson se naște din acest moment
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
și inamicii. Vălul morții recoboară peste deșertul fără de nume. Dezertorul Africa lui Hugo Pratt se întregește cu fragmentul de istorie și de moarte pe care îl transcrie una dintre cele mai stranii povestiri ale sale. Cato Zoulou introduce în continentul fantasmatic al prozei sale grafice Sudul cutreierat de zuluși, englezi și buri, Sudul în care se află ținuturile lui Allan Quartermain. Cato Zoulou are în centru profilul tulbure și rebel al unui locotenent dagradat pentru comportament indecent, Milton Cato, după cum evocă
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
verde. Brazilia lui Pratt și Herzog este o Brazilie în care misterul se află în vecinătatea acelor cangaiceros ce sfidează ordinea lumii opresive și urbane. Din această magmă alimentată de zeii vechi africani ascunși sub haine creștine se ridică siluetele fantasmatice ale luptătorilor fără de moarte. Realismul magic al lui Carpentier din Împărăția lumii acesteia, realismul magic al Haiti-ului și Antilelor, este formula ce descrie cel mai precis sinteza narativă și gnostică pe care o realizează Pratt în această istorie. Ca
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
Sven este un cruciat al cauzelor pierdute și un devotat al prieteniei, chiar și dincolo de mormânt. Dragostea trădată a lui Moretta este rugul pe care arde Bonbon. Agenta își află moartea violentă în schimbul de focuri final - rețeta hollywoodiană este prelucrată fantasmatic de Pratt. În cele din urmă, invulnerabila Bonbon este ucisă, iar zâmbetul îi încremenește pe buze. Răzbunarea lui Moretta este și ocazia pentru Sven de a lichida contul prieteniei sale. Din acest prag al Caraibelor, Sven se reîntoarce la existența
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
peste această moștenire glamour ce acordă Legiunii aura ei de farmec decadent, proza lui Battaglia este cronica aspră și demitizantă din care gesturile teatrale dispar, fiind înlocuite de gloanțe și sânge. În Algeria anului 1921, legionarii sunt detașamentele ce urmăresc fantasmaticele grupuri de rebeli ai deșertului. Făpturi ale mirajului, ei apar și dispar, nu înainte de a semăna moartea în forturile europene. Coregrafia pe care legionarii o urmăresc este parte din tainele acestui pământ ce are consistența ciudată a nălucirilor. Santinelelor care
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a întâlnit iubirea și pericolul este pagina de deschidere a unei alte vieți viitoare. Marele joc Una dintre vocațiile prozei grafice, iar arta lui Hugo Pratt este confirmarea supremă, rezidă în posibilitatea ei de a intra în contact și prelucra, fantasmatic, o întreagă tradiție istorică și culturală a Occidentului. Strat după strat, memoria secolelor care ne precedă este excavată, iar materia obținută redată unui context insolit și demitizant. S-ar putea folosi, în legătură cu această abordare, sintagma „postmodernism”, în măsura în care jocul autorului cu
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
însă de suprarealismul incipient al „uniștilor”, creația principalilor reprezentanți ai micului „grup” - maturizată și radicalizată artistic la un deceniu după ce mișcarea franceză își trăise momentul de climax, dar mult mai apropiată de sursele ei intelectuale - se caracterizează printr-o dominantă fantasmatică, „nocturnă”, care imprimă compozițiilor poetice și plastice un caracter „centripet” în jurul unui nucleu obsesional profund. Cu tot gradul ei (poate inevitabil) de arbitrar, periodizarea în speță o urmează, în linii mari, pe cea propusă de către Ion Pop în studiile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
comune” ale psihanalizelor de tip freudian pentru a detecta resorturile invertirii (absența tatălui sau, dimpotrivă, prezența abuzivă a acestuia, atașamentul excesiv pentru mamă, cu toată cohorta consecințelor oedipian-castratoare, spaima de femininul agresiv, puternic, oroarea de virilitatea brutală, primitivă, narcisismul, producția fantasmatică etc. etc.). Ori am putea face apel la teoriile bisexualității, așa cum le formulează Fliess, Adler, Jung, Groddeck, Ferenczi și, Înaintea lor, Otto Weininger În incendiarul Sex și caracter (1903). Dar nu cauzele homosexualității (neelucidate Încă științific) ne interesează. Ci felul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
mult, uneori câte o zi Întreagă, după care bolnavul cade Într-o stare de prostrație, de muțenie și imobilism din care nu poate fi scos. Pe parcursul unor astfel de derapaje schizoide, Adam Adam povestește cui vrea s-asculte o istorie fantasmatică, totdeauna aceeași, despre aventura sa Într-un imobil subteran gigant, numit Centrul, unde un grup de savanți recrutați de pe toate meridianele mapamondului puneau la cale și duceau la Îndeplinire tot felul de misiuni destinate salvării omenirii de la pericole mortale ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
De după câte o perdea, pătată violent de culori indecise, mă privește cineva cu atenție; când ridic privirea, colțul perdelei cade brusc și nu văd decât mâna uscată cu degete negre ce o ține. De la o casă la alta, ceremonialul acesta fantasmatic de umbre se repetă, din orice ochi de fereastră cineva mă fixează, mă urmărește, mă pândește, așteaptă să mă... Mă sperii deși e miezul zilei; e lumină diurnă, dar mă sperii, Încerc să grăbesc pasul, vreau să ies din zona
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dispară fără urmă, e o prezență sugestivă pentru iminența dezastrului final. Pegeen pleacă brutal, tocmai când Axler încearcă să-și contureze un rol mai bun într-o viață deja compromisă de un permanent surplus de teatralitate. Într-un ultim delir fantasmatic, își imaginează că poate avea un copil cu Pegeen, vizitează un specialist în fertilizare, e întremat de halucinația perversă a unei vieți normale și senine. Totul în contradicție cu practicile sexuale tot mai expansive ale cuplului, cu episodul erotic în
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
fericiți. La moartea lui Dave, Helen se sinucide (sic), cerând să fie înmormântată lângă el. Phil a rămas burlac fiindcă "nu era decât o singură Helen O'Loy". Umor? • Iubiri și extratereștri Întâlnirile dintre extratereștri și oameni generează curioase imagini fantasmatice. Pe coperțile revistelor pulp, trupe mârșave de oameni-caimani, de vârcolaci și roboți care răpesc, pentru cine știe ce soartă nedemnă, blonde fragile, pe jumătate dezbrăcate. Această imagistică naivă, această reprezentare a celuilalt ca un monstru nu constituie aspectul cel mai interesant. SF
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu precădere în romanul Hidra (1996; Premiul Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca) și în Oniria. Jurnal de vise (1985-1995) (1999) în tradiția novalisianului „cobor în mine și găsesc lumea” (sau „lumea ca trup al spiritului”). Oniria încearcă exorcizarea realului prin supralicitarea fantasmaticului. Autoscopiile infinite, ca un soi de levitație morală, bine îmbibată cu lecturi, fac din halucinație o realitate la puterea a doua. Dominantă este senzația de lichefiere („ceasurile moi” ale lui Dalí pot să ilustreze perfect un volum de B.): „Lumea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
acută, de scurtă durată și trecătoare, lipsită de pericol vital; bă durerea provocată, mai nuanțată, mai complexă și care poate fi o durere provocată de alții, sau o durere autoprovocată; că durerea imaginară, care este o durere psihică, cu caracter fantasmatic sau chiar net delirant, raportată la o suferință sau la o suită de suferințe imaginare, dar care au autenticitate pentru individul respectiv; cea mai tipică formă este cea Întâlnită În cursul stărilor ipohondrice, fiind Însoțită de o stare de regresiune
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ale scriitorilor) de fapt, este extrem de prezent în scriitura realistă, în general. De unde utilizarea frecventă a enunțurilor metaforice și comparative datorată unei funcționalități textuale ce poate fi analizată la diferite niveluri: a) expresia unui preconstruct ideologic sau a unei reprezentări fantasmatice ale autorului, în focalizare auctorială sau actorială (a se vedea de exemplu la Zola metaforele animale pentru descrierea minerilor 18 sau antropomorfice pentru ilustrarea legăturii oamenilor cu ideea de mașinism). Un anumit număr de mărci, de procedee stilistice, vor putea
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
generală care înglobează toate semioticile"; "semiologia este poate chemată să se absoarbă într-o translingvistică a cărei materie va fi mitul, povestirea, articolul de presă, obiectele civilizației noastre așa cum sînt vorbite (în presă, interviuri, conversație și poate în limbajul interior fantasmatic)" Jakobson: "comunicarea oricărui tip de mesaje" Mounin: "studiul tuturor sistemelor de semne cu excepția limbilor naturale" Sebeok: "semiotica studiază schimbul de mesaje și sistemul de semne care îl subîntinde. Semiotica examinează modul în care mesajele sînt generate, codificate, transmise, decodificate și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tipului de basm scris Desprinderea regulilor de funcționare Descrierea textului ca obiect estetic Enunțarea legilor de constituire a "textului" Explicarea conflictelor umane Textul ca reprezentant al unui gen Sintaxa textului (gramatica narativă) Sintagmatica textului (gramatica discursivă) Textul și contextul Genotextul fantasmatic Motivul (unitate sintactică) Funcția Figura Actul de limbaj Simbolul Cui te conformezi? Care este necesitatea desfășurării tale? Cum funcționezi? Ce fel de text ești? Ce ne revelezi despre inconștient? (J. Demers et alii, 1982: 112-113) Nu putem decît să subscriem
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
primul rînd) a cunoscut trei momente distincte: i) explozia din decembrie a consensului național anticeaușișt, așa-numita "perioadă de grație" dominată de idei utopice, de un nou sentiment de Gemeinschaft, de o identitate redescoperită (a omului real și nu cea fantasmatică "a omului nou"); ii) perioda disforică 1991-1992; iii) perioada consumului critic, selectiv al mass-media, însoțit de fidelizarea publicului și a suporturilor: 1992-1997. i) În prima fază, mass-media în general și televiziunea în particular au avut o conotație magică (efect al
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]