861 matches
-
LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Stihuri > Nuante > CLAUDIA PRIEFER - POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) Autor: Claudia Priefer Publicat în: Ediția nr. 1351 din 12 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului creierul meu miroase a fluture ars nici măcar Guerlain nu mai poate amâna sau trage pe sfoară sfârșitul metamorfoza arde corzile și fluturii renasc din
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
jos, coboară în ziua de ieri, respiră în urechea ferestrei amare rămâi... pașii mei miros a miere mâinile tale a mirare și-a dor ----------------------------------- Claudia PRIEFER Kiryat Yam, Israel 11 septembrie 2014 Referință Bibliografică: Claudia PRIEFER - POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) / Claudia Priefer : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1351, Anul IV, 12 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Claudia Priefer : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
verific telefonul: nici un apel pierdut. L-am luat cu mine și m-am dus în baie, să îmi refac machiajul. La lumina dată de becul de la oglinda de fardat, contururile obiectelor păreau că palpită, neclare. Am ales unul câte unul, fardurile. Când le-am avut pe toate la îndemână, am tras mai aproape suportul extensibil pe care era prinsă oglinda și am înclinat-o, în așa fel încât să îmi pot vedea bine, chipul. Am început să îmi întind culoarea pe
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
ritmul cu mâna ce îmi îmbrăca rapid, ochii, în tonuri de gri sidefat. Plictisită și nesigură că voi obține exact ceea ce îmi doresc, am întors oglinda cu fața care mărește, spre mine. Cu un gest mecanic, am dus pensula cu fard, spre ochi. Însă mâna a făcut această mișcare doar pe jumătate. Căci telefonul m-a anunțat că primisem un mesaj. Înainte să îl deschid, am simtit cum neliniștea mea ia proporții insuportabile, de parcă m-aș fi aflat la un pas
LOGODNICUL MEU, FRED (V) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376723_a_378052]
-
și opera lui Otto Starck. În anul 2002 Editura Kriterion a publicat un volum de „Meditații și parabole/Masnavi - e manavi” de Jalaluddin Rumi, „ediție bilingvă persană-română, selecție, traducere din limba persană și note: Otto Starck; cuvânt înainte de dr. Ahmad Fard Hosseini; studiu introductiv de dr. George Grigore”, în seria „Bibliotheca Islamica”, colecție îngrijită de profesorul universitar George Grigore și de Elena Diatcu. În studiul introductiv, profesorul George Grigore scria că „traducerea oferită de Otto Starck nu numai că este fidelă
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
original persan transliterat cu litere latine cu traducerea română, exemplificând afirmațiile sale cu o strofă din poemul persan original și traducerea lui de către Otto Starck. Ceea ce a atras atenția a fost ”cuvântul înainte” al ambasadorului Iranului în România, doctorul Ahmad Fard Hosseini, lucru care a trezit speranța că va urma o apropiere culturală între Iran și Israel, ceea ce va duce și la o apropiere politică. Cel care a domolit spiritele a fost însă Otto Starck, spunând că pentru acest lucru va
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
latinitate a unui comunism mai habotnic decît al vecinelor slave, mult mai demne, acestea, în confruntarea cu agresiunea rusească, consangvină. Dacă, după 13 ani de la răsturnarea, de iure, a comunismului, masa votantă românească rămîne constant alături de formațiunile neocomuniste cu tot fardul lor democratic fenomenul trebuie explicat tocmai prin alterarea substanței profunde a unei populații care a rezultat din cea traumatizată de forțele de opresiune dirijate de Moscova, cu abnegația abjectelor echipe autohtone. Așa că normalitate se arată a fi: și invitarea dubiosului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
În consecință, se demonetizează. Dar mijloacele prin care dandy-ul ajunge potrivnicul lumii din jurul său? Care ar fi acestea? Prin ce anume Își semnifică el protestul? Întâi de toate, prin Întreg repertoriul punerii corpului În scenă: ținută (vestimentație, accesorii), freză, fard, expresie a chipului, gesturi. Se adaugă apoi textele: spuse sau scrise. Arta conversației, dar mai ales a tăcerii. Opera - atunci când e creată În genuri consacrate (literatură, pictură, muzică, film etc.), dar și Într-un mod mai subtil, suprapusă vieții, ba
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
câte una pentru fiecare zi a anului. Cosmetica pentru toți tc "Cosmetica pentru toți " I se adaugă acestei suprafețe pline de semnificație, veșmântul (cu accesoriile sale); Încă una, la fel de importantă: chipul. Dandy-ul cunoaște, ca nimeni altul, arta măștii. De la fardul propriu-zis la coafură, el deține inegalabila știință de a-și „compune” o figură. Dacă tot răul din lume are ca sursă pornirea naturală, dacă virtutea este eminamente artificială, rezultă, fără doar și poate - demonstrează Baudelaire În Elogiul machiajului-, că podoaba
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu disperare, să Își conserve dacă nu frumusețea (care Îi ocolește pe cei mai mulți), măcar tonusul. Toți ar vrea ca urmele timpului să nu poată fi descoperite ușor pe suprafața corpului lor. Pe lângă dietele draconice, pe lângă tortura exercițiilor sportive, vopseaua și fardul sunt, cum s-a văzut, alte arme de preț, mereu la Îndemâna unui dandy, oricât de ridicole și excentrice le-am considera astăzi. Cu câteva infime excepții, puțini sunt dandy-i care ies triumfători din bătălia cu decrepitudinea. Despre jalnicul sfârșit
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
chiar depravarea ce rezultă din ea sunt superioare vieții intelectuale și morale din perioadele clasice, tot astfel cum „o femeie mai coaptă, folosind toate artificiile unei cochetării savante, În fața unei mese de toaletă pline de sticle cu parfumuri și de farduri, de perii de ivoriu și pensete de oțel”, este superioară „unei fete tinere ce nu folosește alt produs cosmetic decât apa din lighean”. Cât despre depravare, aceasta este „o dovadă de măreție”. Căci „depravarea, adică Îndepărtarea de tipul normal, nu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
În grația străvezie ori În tușa violentă a machiajului. Deformarea vieții provine din oroarea de tot ce este natural; „la peinture du visage”, remarcă Baudelaire, nu imită natura, ci o depășește prin stilizare, prin unitatea abstractă a detaliilor, subliniate de fard. Masca dă contur unui moment-limită din viața estetului, marcând o concentrare simbolică (precum În masca pluriformă a lui Klingsor, eroul lui Hermann Hesse) sau o dedublare (ca În portretul lui Dorian Gray). Acest tip uman e victima propriei unilateralități. Trăind
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de confesiune (fără accente degradate, ca la Thomas Mann, sau automatizate, ca la Ramón del Valle-Inclán) există tocmai În Remember, circumscrisă prin masca lui Aubrey de Vere, cu sulemeniri de o rară și aleasă extravaganță, cu palori de heruvim, sub fard conturându-se stigmatele nealterate Încă ale decadenței: „Pudra cu care Își văruise obrazul era albastră, buzele și nările și le spoise cu o vopsea violetă, părul și-l poleise, presărându-l cu o pulbere de aur, iar ochilor le trăsese
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
poésie est-elle traduisible ? ", dans Poésie, traduction, retraduction, actes des journées d'étude organisées en 2003, textes réunis par Christine Lombez ; cahier coordonné par Roger Sauter, Praxiling, Université Montpellier III, Montpellier, 2004. SCHOGT, Henry, TATILON, Claude, " Georges Mounin : la traduction sans fard ", în La linguistique, 29-2, 1993, p. 69-77. SIMEONI, Daniel, " The pivotal status of the translator's habitus ", Target 10 : 1, 1998, John Bejamins Publishing Company, p. 1-39, consulté le 3 juin 2011, URL: http://www.benjamins.com/cgi-bin/t articles.cgi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Idem, p. 8. 1486 Idem, p. 9. 1487 Ce șont leș fonctions des signifiants du texte qui șont à traduire, lorsqu'on leș juge pertinentes, et non leș formes. V. aussi Henry Schogt, Claude Tatilon, " Georges Mounin : la traduction sans fard ", în La linguistique, 29-2, 1993, p. 77 : " En traduction, lorsqu'une structure s'avère pertinente, parce qu'elle assume une certaine fonction tenue pour importante, cette structure est à "traduire" impérativement : non pas pour să forme, mais pour să fonction
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
interpersonale dezadaptative; menținerea greutății obținute. Intervențiile comportamentale Scopul acestora îl constituie adoptarea unor comportamente pozitive care să înlocuiască și să întrerupă în ciclul anorexic. În mediul spitalicesc, anorexicilor li se oferă adesea recompense tangibile (acces la telefon, la televizor, la farduri, etc.) atunci când mănâncă. Terapia cognitiv-comportamentală Există mai multe programe cognitiv-comportamentale destinate anorexicilor. Unul dintre acestea, care combină terapia cognitivă cu cea familială, a avut o rată de succes de 64% (succes însemnând atingerea greutății ideale) la 16 luni de la începerea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
moștenit,/ De-a culege, de-a frânge fructul rar,/ E slăvit când toamna-i ștergar împodobit/ Cu legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare,/ plutiri și goliciune, sex, răcnete, demență,/ farduri și fumigene, vădită regulare,/ fani, isterii, delir, transparență”). Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
călătorie din Londra 1933 (1934), în care curiozitatea jurnalistului este atrasă, în mod firesc, de specificul englezesc, relatat uneori cu umor, cu preocupare vădită pentru alteritate. Va urma un roman, de fapt o scriere despre moravurile din mediul teatral interbelic, Fard... (1935), fără adâncime psihologică, unde apar destul de transparent, pe fundalul dramei conjugale și existențiale a unei tinere familii de actori, și figuri reale din lumea scenei. Ca biograf, M. s-a oprit asupra personalității unor actori - Matei Millo și timpul
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
Actorul de la miezul nopții (1974), precum și în ultima sa carte, Între viață și teatru (1985), cu un titlu simbolic pentru destinul asumat de M., acela de biograf complet al vieții teatrale (și, tangențial, culturale) românești. SCRIERI: Londra 1933, București, 1934; Fard..., București, 1935; Teatrul românesc acum o sută de ani (în colaborare cu G. Baiculescu), pref. Paul I. Prodan, București, 1935; Amintirile din teatru ale lui Const. I. Nottara (în colaborare cu Tatiana Nottara), București, 1936; Istoria Teatrului Național din București
MASSOFF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288055_a_289384]
-
și mă privește neliniștită. — Vă e bine? Păreți cam stresată. — Mă simt bine. Am fost doar... puțin supărată mai devreme. O să-mi revin. Asistenta dispare și Îmi deschid portfardul. Îmi dau rapid cu niște gel de ochi și cu niște fard În obraji. N-am de gînd să-mi iau un aer de victimă. N-am de gînd să arăt ca o nevastă nedreptățită, jalnică. N-am nici cea mai mică idee ce știe Elinor, Însă, dacă măcar pomenește de faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Janice. Dacă n-ai nimic Împotrivă, Becky, draga mea. — Ăă... păi nu, zic șovăitoare. Sigur că nu. — Nu e mort, Janice! aproape urlă Jess. Știu precis că nu e! — Atunci unde e? Janice Își dă batista de pe ochii mînjiți cu fard movuliu. I-ai frînt inima bietului băiat! — Stați! Îmi amintesc subit. Jess, am primit un pachet pentru tine azi-dimineață. O fi de la el. Mă grăbesc pe hol și aduc pachetul. Jess rupe plicul și din el cade un CD. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Minibar nu văd să aibă. Mă așez pe pat și-mi scot fără grabă portfardul. Știe toată lumea că prima regulă În afaceri e Să Arăți Bine În Timpul Confruntărilor. Sau, dacă nu e, ar trebui să fie. Îmi dau cu niște fard de obraz și Îmi Împrospătez rujul - și tocmai Îmi exersez cea mai oțelită expresie În oglindă, cînd se aude un ciocănit În ușă. Ea e. Cu niște fluturi enormi În stomac, Înșfac punga de despărțire și mă ridic. — Intră, zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Tudor Teodorescu-Braniște în H.), Pamfil Șeicaru arată că revista „rezumă spiritul unei generații”, al generației celor întorși din război, care, dezamăgiți de starea țării, nu mai cred în democrație: „«Democrația», impudica metresă a finanței, nu poate să ne seducă oricâte farduri de retorică proastă și-ar așterne pe față.” Singura soluție întrezărită este regenerarea morală prin naționalism, prin „încadrarea perfectă în spiritul rasei noastre”, autorul exclamând în încheiere: „Vreți un «Program»? Nu avem! Vreți o energie morală ? Avem.” Atitudinea radical antiliberală
HIENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287433_a_288762]
-
Într-un loc se deplânge slăbiciunea cuvintelor de a reda flăcările pasiunilor sufletești: „Cuvintele-s puține și sarbede pe lângă/ Năpraznicele flăcări ce-ades în suflet ard;/ Turnate-n vorbe parcă aproape-s să se stingă/ Și-adăugăm atuncea culoarea unui fard”. În Amintirea miresmelor (1977) S. cultivă un lirism melancolic, în care delicatețea simțirii se conjugă cu un limbaj pronunțat metaforic, creator de imagini plasticizante: „Era ca și când n-ar fi fost/ Acea grădină fermecată/ Ca o poemă pe de rost/ Știută
SALAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289442_a_290771]
-
Minulescu (lui îi era dedicată seara literară) Măriuca recitase mult și în școala generală, jucase și teatru, așa că învăță rapid poezia. Veni și sâmbăta mult așteptată. Fetele erau toate într-o frenezie de bigudiuri, moațe de hârtie (după posibilități), puțin fard de pleoape, un pic de colonie, se împrumutau una pe alta, schimbau fuste, bluze, într-o emoție generală. Cele mai mari aveau așteptări sigure, cele mai mici doar incertitudini plăcute. Măriuca avea un costumaș „deux pièces” din stofă bleu deschis
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]