455 matches
-
frecvent subdiag - nosticați și netratați. Asocierea simptomelor depresive cu evenimentele cardiovasculare severe (infarct miocardic, intervenții de revascularizare) este considerată normală și tranzi - torie, fiind ulterior neglijată terapeutic, iar pe de altă parte unele dintre simptome sunt comune celor două condiții - fatigabilitatea, inapetența, dispneea și tulburările de somn (37). În ultimii ani există o creștere a interesului pentru studierea relației bidirecționale depresie - boală cardiovasculară, frecvent întâlnită la populația geriatrică. Argumentele sunt reprezentate atât de faptul că depresia este cea mai frecventă tulburare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
hipertensiune arterială esențială în care este păstrat un biorim circadian cu scăderea nocturnă a valorilor tensionale [39]. Hipotensiunea arterială, adică scăderea valorilor presiunii arteriale sub 100 mm Hg sistolica și sub 65 mm Hg diastolica, se poate manifesta prin astenie, fatigabilitate, acufene, sincopă, și are două forme mai des întâlnite: ortostatică și postprandială. Hipotensiunea arterială este fiziologică în sarcină, dar poate fi consecința bradicardiei, insuficientei cardiace, aritmiilor, hipoglicemiei, deshidratării, insuficienței corticosuprarenaliene sau hipotiroidiei. Înotul și sportul terapeutic, prin obținerea normotoniei vegetative
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
reabilitare pulmonară pot să nu aibă succes în caz de deficiențe cognitive ale pacientului, lipsei de cooperare sau agravării comorbidităților. Obosirea mușchilor respiratori poate fi consecința polimiozitelor, miasteniei sau afecțiunilor neuromusculare periferice, prognosticul insuficienței respiratorii fiind diferit în funcție de etiologie (fatigabilitatea mușchilor inspiratori și expiratori este reversibilă complet în sindromul Guillain-Barré, ameliorată prin terapie în miastenia gravis, cu caracter recidivant la bolnavii cu scleroză multiplă, iar în scleroza laterală amiotrofică este progresivă chiar sub tratament). Obosirea mușchilor inspiratori se manifestă prin
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
ce duce la instalarea insuficienței respiratorii. Aceeași consecință o are și obosirea mușchilor expiratori, mai ales în cazul bronșitelor, mecanismul fiziopatologic fiind insuficienta eliminare a secrețiilor prin tuse, cu micșorarea volumului curent și tulburarea hematozei [45, 46]. Manifestările clinice ale fatigabilității mușchilor ce participa la ventilație includ scăderea volumului tidal, disfuncție ventilatorie diafragmatica cu sucțiunea abdomenului în inspir, vorbire nazonata, iar în cazul paraliziilor bulbare progresive se asociază tulburări de deglutiție. Kinetoterapia este folosită ca terapie adjuvantă. Pentru pacienții imobilizați se
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de colagen în condițiile existenței insuficienței cardiace [19]. Datele cu privire la simptomatologia clinică a insuficienței cardiace sunt controversate. Cu toate acestea, majoritatea studiilor pledează pentru existența unei simptomatologii mai severe la sexul feminin. Cele mai frecvente simptome întâlnite sunt oboseala și fatigabilitatea, care însă pot fi atribuite și în contextul prezenței unor factori psihosociali. Din punctul de vedere al examenului obiectiv al cordului, la femeile cu disfuncție sistolică predomină edemele, turgescența jugulară și zgomotul 3 patologic [20]. În schimb, există studii efectuate
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de coordonare, etc.) la o doză moderată de alcool, consumată Încet, poate sa creasca incidența unei varietăți de acte agresive, inclusiv violența domestică și abuzul copiilor. În cazul consumului abuziv de barbiturice pe lînga simptome că vorbire greoaie, respirație superficială, fatigabilitate, dezorientare, lipsa de coordonare, doze mai crescute cauzează alterarea memoriei și a judecății, iritabilitate precum și ideație paranoidă și/sau suicidara. Consumul de barbiturice pe o perioadă mai lungă de timp crește semnificativ riscul de supradoza datorită creșterii rapide a toleranței
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de scurtă durată iar Îndată ce drogul părăsește creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
constituit o tulburare susceptibilă de a se repercuta asupra randamentului școlar, nefavorabil, însă, acei copii care din punct de vedere al înălțimii sunt considerați foarte mici de statură și concomitent sunt dizarmonic dezvoltați, cu minus de greutate, prezintă mai frecvent fatigabilitate, agitație psihomotrică, atenție instabilă, capacitate redusă de mobilizare voluntară în îndeplinirea sarcinilor școlare. Adaptarea școlară optimală depinde de dezvoltarea generală și armonioasă a tuturor laturilor personalității. În general, copilul, prin intermediul activităților programate cu caracter formativ-creativ învață să perceapă, să înțeleagă
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient elucidată. Criteriile definitorii ale sindromului de oboseală cronică sunt astenia, fatigabilitatea, hipersomnia, artralgiile, persistente mai mult de 6 luni. Potențialul oncogenic al virusului Epstein-Barr este argumentat de asocierea acestuia cu unele boli maligne: limfomul malign Burkitt (favorizat de o predispoziție genetică), carcinomul nazo-faringian, leucemia limfo blastică acută, limfomul histiocitar. Tratament Nu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Babes-Negri. Virusul poate disemina și centrifug, în alte țesuturi (salivă, rinichi, plămâni). Tablou clinic Incubația la om este de 20-90 zile. Manifestările clinice au două forme: furioasă (frecventă) și paralitică (20%). Forma furioasă prezintă o fază de invazie cu astenie, fatigabilitate, febră. În perioada de stare apar hiperactivitate cu bizarerii și agresivitate, dezorientare, halucinații, redoare a cefei, paralizii. Elementele clinice caracteristice ale rabiei furioase sunt hidrofobia și aerofobia. Bolnavul este orientat și cooperant între accese. În evoluție, se constată febră, fasciculații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi clasificată ca o angină instabilă. Frecvent, ea poate fi de intensitate redusă ceea ce nu determină pacientul să se prezinte la medic sau, uneori, caracterul durerii poate induce în eroare și bolnavul nu este spitalizat. Alte simptome prodromale întâlnite: anxietate, fatigabilitate, dispnee. Durerea în infarctul miocardic acut are următoarele caracteristici [10]: 1. este localizată în majoritatea cazurilor retrosternal, adesea cu extensie precordială; localizarea inferioară a IMA produce durere retroxifoidiană sau epigastrică; rareori durerea este franc precordială sau exclusiv la sediul de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu supradenivelare de ST sunt: a. dispnee - în infarctele complicate; uneori polipnee la debutul infarctului necomplicat; b. palpitații - tahiaritmii sau bradiaritmii de etiologie hiperreactivă sau ischemică (mai frecvent); c. sincope (vagale, BAV complet, criză Adams-Stokes), semne neurologice de focar; d. fatigabilitate cu sau fără durere, astenie fizică accentuată, febră moderată în primele 2-5 zile de la debut [10]. EXAMEN OBIECTIV Particularitatea examenului obiectiv în infarctul miocardic acut o constituie „sărăcia” și nespecificitatea semnelor obiective; acestea apar în special la infarctele complicate. Inspecția
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fizic sau după administrarea sublinguală de nitroglicerină. Diagnosticul diferențial al durerii anginoase se face cu alte sindroame algice toracice. Pacienții cu angină pectorală stabilă pot prezenta episoade de ischemie silențioasă (obiectivizate Holter) sau de insuficiență ventriculară stângă (dispnee de efort, fatigabilitate în efort sau după încetarea acestuia) [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Examinarea fizică a pacientului cu angină pectorală poate fi normală sau poate furniza informații despre prezența unor semne obiective pentru ateroscleroză: xantelasme, inel cornean Keyser, claudicație intermitentă, sufluri arteriale, sechele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
trecerea fluxului sanguin din atriul stâng în ventriculul stâng în timpul diastolei. TABLOU CLINIC Simptome funcționale [10] - Stenoza mitrală poate rămâne asimptomatică mulți ani. Primul și cel mai frecvent simptom este dispneea progresivă de efort care merge până la dispnee paroxistică nocturnă. - fatigabilitate; - hepatalgie de efort; - tuse iritativă; - hemoptizii - datorită hipertensiunii pulmonare (varice bronșice care se pot rupe); - junghi atrial (descris de Vaquez) - localizat în regiunea interscapulo-vertebrală stângă, datorită dilatării AS; - dureri toracice difuze/de tip anginos; - disfagia - prin compresiunea AS pe esofag
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
în timpul diastolei. Consecința este dilatarea AD și creșterea presiunii în venele cave [10, 20]. TABLOU CLINIC Semne și simptome funcționale Simptomatologia este în majoritatea cazurilor dominată de cea a stenozei mitrale din cauza asocierii frecvente a ambelor afecțiuni (predominând etiologia reumatismală): - fatigabilitate (prin debit cardiac scăzut); - disconfort în hipocondrul drept datorită hepatomegaliei de stază; - anorexie, grețuri, vărsături, eructații datorită congestiei venoase a tractului gastrointestinal; - uneori lipotimii, dureri precordiale. Examen obiectiv - Cianoză de stază, uneori cianoză periodică / „icter galben - albăstrui” (verde-oliv); - Jugulare turgescente
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
sunt funcționale și apar secundar dilatației VD. Cauze ce produc dilatația VD: hipertensiunea pulmonară primară sau secundară, infarctul miocardic de VD, displazia VD [20]. TABLOU CLINIC Tabloul clinic aparține insuficienței cardiace [10]. Semne și simptome funcționale: - scăderea toleranței la efort, fatigabilitate; - dureri în epigastru și hipocondrul drept, exacerbate de efort; - anorexie, grețuri și vărsături; - scădere în greutate. EXAMEN OBIECTIV - Inspecție, palpare, percuție: - Vene jugulare turgescente și pulsatile (puls venos accentuat în a doua jumătate a sistolei ventriculare); - Reflux hepato-jugular; - Edeme periferice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
îndelungate comparativ cu alte cardiopatii congenitale. Are o predominanță netă la sexul feminin, alte boli asociate cu DSA fiind: trisomia 21, sindromul Ellis, sindromul Holt-Oram etc. SIMPTOMATOLOGIE Bolnavii sunt de obicei asimptomatici. Dacă există un shunt important stânga-dreapta pot apărea: fatigabilitate, dispnee de efort (30-70% din cazuri), hipertensiune pulmonară, aritmii supraventriculare, insuficiență cardiacă, infecții pulmonare recidivante, hipotrofie ponderală [10]. EXAMEN OBIECTIV Șoc apexian deplasat către stânga, impuls ventricular drept, pulsații ale arterei pulmonare, aria matității cardiace relative mărită în sens transversal
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
neoplasmul primar sau secundar al organelor toracice cu invadarea pericardului; hemopericardul post-traumatic; terapia cu raze Roentgen în special în cancerul mamar [10]. Tabloul clinic Simptomele funcționale sunt adesea nespecifice, și de aceea diagnosticul precoce este mult întârziat. Bolnavii prezintă astenie, fatigabilitate, stare subfebrilă, anorexie, pierdere în greutate. Durerea precordială și frecătura pericardică pot fi sau nu prezente. Odată cu acumularea lichidului pericardic apar dispneea și semnele insuficienței cardiace hipodiastolice. Semne obiective: se pot constata semne de pericardită cronică constrictivă sau semne de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
CLINIC Intervalul între bacteriemie și instalarea simptomelor în endocardita infecțioasă este scurt. Simptomele clinice apar în majoritatea cazurilor în prima săptămână după evenimentul declanșator [20]. DEBUTUL Poate fi: - brutal cu semne infecțioase - febră, transpirații, artralgii, mialgii; - insidios cu subfebrilitate, astenie, fatigabilitate, scădere ponderală, apariția sau agravarea insuficienței cardiace; - prin complicații sistemice - embolii cerebrale, retiniene, infarcte splenice sau renale [10]. SEMNE CLINICE OBIECTIVE - Febra - semn comun în endocardita infecțioasă. Este o febră moderată, remitentă și poate lipsi la pacienții cu insuficiență cardiacă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
celule gigante. TABLOU CLINIC Manifestările clinice ale miocarditelor sunt variate, în raport cu tipul etiologic, extensia și localizarea leziunilor, patologia cardiacă asociată. Multe miocardite, în special virale sunt asimptomatice, diagnosticul fiind numai histologic (biopsie endomiocardică) [20]. Simptomele funcționale sunt cardiace și generale: - fatigabilitate, dispnee, palpitații, sincope, dureri precordiale; - febră, mialgii, curbatură, cefalee, simptome respiratorii. Semne obiective: tahicardie sinusală, disproporțională cu febra, bradiaritmie, semne de cardiomegalie, zgomote cardiace asurzite, ritm de galop, suflu de insuficiență mitrală, frecătură pericardică, puls cu amplitudine mică, hipotensiune arterială
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență contractilă [20]. Etiologie - Miocarditele infecțioase; - Anomaliile imune; - Predispoziția genetică. Tablou clinic Debutul - insidios prin semne de debit cardiac scăzut, sau brusc prin insuficiență ventriculară acută, tulburări de ritm, embolii sau moarte subită [10]. Simptome funcționale: - dispneea de efort progresivă, fatigabilitatea; - dureri toracice; - simptome determinate de insuficiență cardiacă congestivă. Semne obiective: 1. inspecție - impulsuri ale VS; - șocul apexian deplasat lateral. 2. palpare - confirmă modificările găsite la inspecție; - poate fi palpată o undă „a” presistolică. 3. percuție - matitatea cardiacă mărită. 4. auscultația
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cazuri CMH pare a fi o boală genetică cu transmitere autozomal dominantă. TABLOU CLINIC Există o corelație între gradul hipertrofiei miocardice și al obstrucției și acuzele subiective. Simptome subiective: - dispneea-mai frecventă la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea impuls fiind o
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cu prezervarea funcției sistolice. Clinic și fiziopatologic CMR se aseamănă cu pericardita constrictivă [10, 20]. ETIOLOGIE 1. Cauze miocardice - noninfiltrative - idiopatice, sclerodermie; - infiltrative - amiloidoza, sarcoidoza; - boli prin stocaj - hemocromatoza. 2. Cauze endomiocardice - endomiocardofibroza, sindromul hipereozinofilic. TABLOU CLINIC Simptome subiective: - dispneea, fatigabilitatea; - dureri anginoase la efort. Semne obiective: - distensia jugularelor; - zgomote III și /sau IV patologice; - suflu de insuficiență mitrală/tricuspidiană; - semnul Kussmaul - accentuarea inspiratorie a distensiei jugularelor - în formele cu afectarea VD; - semne de insuficiență cardiacă stângă sau/și dreaptă. EXAMINĂRI
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
un răspuns inadecvat al debitului cardiac la efort determinat de reducerea volumului bătaie și a frecvenței cardiace. Factori adiționali: răspuns vascular periferic atenuat, metabolism muscular scheletic inadecvat, fenomenul de decondiționare a mușchilor scheletici și respiratori, anxietatea pacientului. C. ALTE SIMPTOME Fatigabilitatea și astenia: se datorează mai multor factori ca slaba perfuzie a mușchilor scheletici, depleția de sodiu, hipovolemia ca o consecință a tratamentului diuretic și a restricției sodate excesive, beta blocantele de asemenea cauzează astenie. Simptome urinare: nicturia - formarea urinei în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
constipația se datorează congestiei ficatului și a tractului gastrointestinal; totodată atenție la medicație - digitalice! CLASIFICAREA FUNCȚIONALĂ CONFORM NYHA - Reflectă relația dintre simptomatologie și gradul de efort necesar pentru a o provoca. Clasa I: fără limitări: activitatea fizică obișnuită nu produce fatigabilitate, dispnee sau palpitații. Clasa II: limitarea ușoară a activității fizice: acești pacienți se simt confortabil în repaus; activitatea zilnică obișnuită determină fatigabilitate, palpitații, dispnee sau angină. Clasa III: limitarea marcată a activității fizice: cu toate că acești pacienți se simt confortabil în
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]