869 matches
-
așternea odată peste noi reveria. Speranța nu moare niciodată în sufletele noastre Și vreau să zâmbim de tot ce-a fost durere, Căci destinul tău, cum ști, e scris în astre Și vindecarea vine și din a Domnului vrere. Jeny FAUR Referință Bibliografică: Durere și speranță, poezie de Jeny FAUR / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
în sufletele noastre Și vreau să zâmbim de tot ce-a fost durere, Căci destinul tău, cum ști, e scris în astre Și vindecarea vine și din a Domnului vrere. Jeny FAUR Referință Bibliografică: Durere și speranță, poezie de Jeny FAUR / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 253, Anul I, 10 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
DURERE ŞI SPERANŢĂ, POEZIE DE JENY FAUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352125_a_353454]
-
Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă Capul pe butuc! Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase, Nu le spargi cu capul! Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers, Toată armonia Într-un singur vers! Referință Bibliografică: Toată armonia / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355760_a_357089]
-
Și voi mergeți în apus Pentru ce? Să stați în gazdă?! Stropul ăsta de țărână Pe care-l lăsați în urmă Mâine-n inimă vă scurmă Și-o să plângeți iarăși până, Vă veți revedea copilă Într-un plai bătrân un faur Îngerul cu păr de aur Și o dragoste subtilă Doamnă, sufletul rămâne Unde odihnesc strămoșii Geana aurorei roșii Unduind, leagănă grâne Și vă vor umbla prin vise Întrebându-vă de ce Ați lăsat s-alunece Stâlpii de la paraclise? Și-o să plâgeți
NOI NU MAI SUNTEM DE MULT TINERI de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355776_a_357105]
-
Publicat în: Ediția nr. 566 din 19 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Luna pe verandă Gânduri dau buluc Birul pe ofrandă, Capul pe butuc Sevele din oase Poartă handicapul Zidurile groase Nu le spargi cu capul Câtă osteneală Cheltuie un faur Să dea la iveală Doar un bob de aur! Fețele plecate Fiecărui zbor Drumurile toate Duc la un izvor Înfrunzește via Tainicul demers Toată armonia Într-un singur vers! Referință Bibliografică: Toată armonia / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TOATĂ ARMONIA de ION UNTARU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355079_a_356408]
-
flori de aur poartă pe cap o coroniță Și-n rochia sa dalbă străluce ca o stea. Pe umeri cad în valuri cosițele de aur, Iar pieptul ca de piatră tresaltă-n mersul lin, Pe mijloc șerpuiește, lucrată de un faur, O mică cingătoare, bătută în rubin. Obrajii-i sunt petale din rozele magnolii, Pe buze poartă pârgul cireșilor de mai, Prin genele-aplecate își slobozește solii, Iar briza se dezmiardă în părul său bălai. Suflarea sa topește zăpada ascunsă-n grote
INSULA DE GHEAȚĂ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368926_a_370255]
-
Lucrare Colectivă, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Zgabercea Dana Elenă Premiul al II-lea Lucrare Colectivă Școala Gimnazială „G.D. Teutsch” Agnita, Prof. coordonator Antohi Veronica Henț Denișa, Școala Gimnazială Nocrich, prof. coord. Blăjan Mihaela Cristina BANU DELIA, FAUR PAULA, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Feldara Luminița HĂMBĂȘAN MĂDĂLINA, Școala Gimnazială Nr. 3 Cisnădie, prof. coordonator Simona Pîrvu Premiul al III-lea Manițiu Teodora, Colegiul Tehnic „A. Ț. Laurian” Agnita, Prof. coordonator Timar Doina BURDUHOS DANIEL
REZULTATELE CONCURSULUI REGIONAL DE CREAȚIE LITERAR-ARTISTICĂ „ODĂ PRIMAVERII”, AGNITA 2017 de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369015_a_370344]
-
alchimizări au loc în vederea aflării cifrului eliberator. Ca un vis beatific, de sub zăpada sfântă/ răsar atunci/ ultime anserine florile clemenței (Ultima abstracție). Pe viitor, nesfârșirea drumului spre Centru însoțită de multiple simboluri evanescente: În Jaipur la bijutieri/ având privire/ de faur vinovat/ n-am terminat zidirea// astăzi ard/ în scafele cu zmoală/ o boare de hazard/ ieri tencuiam zadarnic în palat/ dovezi că sufletele sunt safire// rebut de bard/ zidar uitat/ la moartea mea/ acest poem ar trebui să se răsfire
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
e-ntâiul ce-atârnă în slavă Lui, solului vieții cu noi începuturi Divin creator strălucind în amurguri Îi dăruie bardul întâia octavă. Prin steaua lui Ares, sau Alpha Arietis Îmbracă în farmece lâna de aur. Semeț pe cadran este Marelui Faur Prin coarnele falnice-n media noctis. Povestea-i mai multă, Ea nu se sfârșește, Înstrunând lăută, Blând, bardul rostește: Un Taur ceresc, semn pentru Afrodita, Prăvale spre Ghilgameș cumplitul amar, E sol dragostei frânte-a zeiței Isthar, Sau fertilitatea Innanei
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada, soția fratelui lor Stanciul, vând Marelui Vistier Barbul Milescul Părăianul, părțile lor de moșie din satele Pârâiani și din Faur(i
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
satul Faur. Într-un Act de vânzare - cumpărare din anul 1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada, soția fratelui lor Stanciul, vând Marelui Vistier Barbul Milescul Părăianul, părțile lor de moșie din satele Pârâiani și din Faur(i), sate ce țineau de județul Gorj. Acest sat Faur, este menționat și în Harta austriacă a lui Friedrich Schwantz ( în urma păcii de la Passarovitz din 1718 până în 1739 , Oltenia până la Olt a intrat în stăpânirea Austriei, austriecii au ocupat imediat
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
1682 ( 1 august ), Danciul Pârăianu și fratele său Hamza, împreună cu Rada, soția fratelui lor Stanciul, vând Marelui Vistier Barbul Milescul Părăianul, părțile lor de moșie din satele Pârâiani și din Faur(i), sate ce țineau de județul Gorj. Acest sat Faur, este menționat și în Harta austriacă a lui Friedrich Schwantz ( în urma păcii de la Passarovitz din 1718 până în 1739 , Oltenia până la Olt a intrat în stăpânirea Austriei, austriecii au ocupat imediat această provincie. Tot atunci s-a hotărât ca să se elaboreze
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
ca să se elaboreze o hartă amănunțită a Olteniei. Comandantul trupelor imperiale din Transilvania, Contele Stainville, însărcinează cu această lucrare pe căpitanul Friedrich Schwantz. Această hartă a fost lucrată între anii 1720 și 1722. ). În această hartă satul este menționat ca ” Faur oder Barien” și se suprapune peste cătunele Huma și Cățulești ( Valea Ganii). Etimologic, numele satului venea de la ocupația de bază a locuitorilor, fierăria. Faurii sau fierarii, stabiliți pe lângă curțile boierești, reprezentau mica industrie feudală. În aceeași hartă austriacă este menționată
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
hartă a fost lucrată între anii 1720 și 1722. ). În această hartă satul este menționat ca ” Faur oder Barien” și se suprapune peste cătunele Huma și Cățulești ( Valea Ganii). Etimologic, numele satului venea de la ocupația de bază a locuitorilor, fierăria. Faurii sau fierarii, stabiliți pe lângă curțile boierești, reprezentau mica industrie feudală. În aceeași hartă austriacă este menționată și o biserică, o biserică din lemn ce servea credincioșilor din satele Faur și Scurta. Aceasta a fost așezată la M.Z. de cea
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
Etimologic, numele satului venea de la ocupația de bază a locuitorilor, fierăria. Faurii sau fierarii, stabiliți pe lângă curțile boierești, reprezentau mica industrie feudală. În aceeași hartă austriacă este menționată și o biserică, o biserică din lemn ce servea credincioșilor din satele Faur și Scurta. Aceasta a fost așezată la M.Z. de cea existentă, în aceeași curte. Este demn de menționat și faptul că acolo a existat și un cimitir cunoscut ca ” cimitirul Familiei Străbune”, unde au fost înmormântați boieri din neamul
BISERICA DIN HUMA, COMUNA LIVEZI, JUDEŢUL VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369493_a_370822]
-
de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... Citește mai mult Biserica din Huma, comuna Livezi, județul Vâlcea„Această sfântă și dumnezeiască biserică, ce se prăznuește cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi, din temelie s-au zidit, după cum se vede și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de la Hristos 1825 august 31. Am scris eu, smeritul între diaconi, diaconul Gheorghe zugrav ot Crăpături.” Așa ne întâmpină pisania Bisericii cu hramul Întâmpinării lui Hristos și Sfinților Voievozi din comuna Livezi, satul Pârâienii de Mijloc, jud. Vâlcea, fost satul Faur. Într-un Act de vânzare - ... VI. SCURT ISTORIC AL CERCURILOR CULTURALE DIN GRĂDIȘTEA, VÂLCEA, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016. Scurt istoric al Cercurilor culturale din Grădiștea, Vâlcea La 31 martie 1897, Spiru Haret
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
etern Ce alăptează spre-mplinire Răsadul ocrotit matern. Aceste voaluri cad părelnic, În aparenta nemișcare, Sub focul sacru, vechi jertfelnic An după an desprins din soare. Lăstarii se preschimbă-n lauri Hrăniți cu seva frunzei moarte, Fulgul și picul devin fauri Ai vieții duse mai departe. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Ninge / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1507, Anul V, 15 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate
NINGE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362737_a_364066]
-
Florile de început ale primăverii constituiau, în credința oamenilor de la sate, mijlocirea înfăptuirii iubirii dorite. Dacă fragii erau înfloriți erau adunați de fete în buchete pe care le puneau în lăutoarea(3) fetelor, rostind cuvintele ritualice: ”fragă / Din luna lui Faur / La toată lumea să fiu dragă / Urâciunile să le desparți.” De asemenea, adunau toate florile care învinseseră frigul, ridicându-și semețe capetele la soare, surâzându-le: viorele sau tămâioare pe care le strângeau în buchețele și le păstrau pănă la venirea
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
seamă fiindcă văd că tu cioplești în vreme a iubirii sacră panoramă. La mulți ani, poete! Creatorul, zâmbind blând, îți binecuvântează patima de a visa și zborul spre-nălțime. La mulți ani! Crează! Acrostih Am avut o viață grea, de faur, Necedând când alții ar fi vrut. Anii mei întruna au cernut Tot nisipul până-au dat de aur. Orice las în urmă e-un tezaur Luminat de-al Harului sărut. Cred doar în frumos și armonie, Ocrotind cuvintele prin cânt
LA MULŢI ANI, POETE ! ACROSTIH de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352848_a_354177]
-
Pentru acest Simpozion, avem ca piatră-a temeliei Anu-Omagiu-al Mânăstirii, dar și acas' al Parohiei ! În Casa DOMNULUI se-Învață, Slujitul și călăuzirea Spirituală, Creștinească și pregustăm ce-i Mântuirea ! Să nu uităm Ierarhul care, ne-a dăltuit, precum un faur Omilii și alte Scrieri : Sfântul Ioan Gură de Aur ! Prin viața și Slujirea lui, a fost zelos Apărător Al Bisericii conduse, de MESIA-Mântuitor ! Predicator al Pocăinței ! un Monah Luminător, Al familiei Creștine și filantrop Dăruitor ! În Locaș Brâncovenesc, făcut-am
ISTORIE, CULTURĂ, BISERICĂ-LUCRARE-SLUJIRE ! (RELIGIA ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ !) de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352872_a_354201]
-
indicii și referințe biografice: 1. Din activitatea bisericească a Episcopiei ortodoxe a Oradiei în ultimii două sute de ani (1784 - 1984), Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Oradiei, 1984, p. 192; Roman Ciorogariu, Zile trăite, Tipografia Diecezană, Oradea, 1926, p. 278; Viorel Faur, Documente inedite despre modul cum a fost pregătită prima vizită a familiei regale române în Bihor (23 mai 1919), în revista “Cele Trei Crișuri”, 1997, nr.7-9, iulie-august-septembrie, p.3. 2. Arhivele Naționale - Direcția Județeană Bihor (A.N. - D.J.Bh
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
muzical cu momente solistice vocale realizate de către Denis Maxim și Ana Mirescu, precum și cu interpretări solistice instrumentale excepționale, la harpă, ale artistei Miruna Vidican. De asemenea, Corul Radio de Copii, dirijat de către Voicu Popescu și acompaniat la pian de către Magdalena Faur a avut o prezență solară pe scena monumentală și cu istorie a Ateneului Român. A fost un recital floral, cu flori corale, gingașe, în cadrul Programului Național „Cantus Mundi”. Grandiosul spectacol de la Ateneul Român nu a fost singular ci începutul evenimentele
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
este un fel de Kamadeva, este-nțelept, mereu imprevizibil, ca o metaforă, mortal atacă, e oribil. O bubă ca o hrubă, gogoașă și cocoașă, Doamne, ce daruri, ne faci, ah, mii de draci, deschid Cartea de Aur, simt duhul Cărții, faur, crunte și mărunte temeri ciudate, lașitate. Născut să mor în luptă, mă ceartă Chandragupta, aut Caesar, Brutus, prefer atunci Confucius. Cu Robinson, Quijote, Columb în fruntea flotei, ajung să scriu poema pe-o masă la Boema. BMM Referință Bibliografică: Deci
DECI... de BORIS MEHR în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354093_a_355422]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > AURUL Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului AUR Cântecul perforatorului, Confundat cu tobele, Din uvertura, Unei simfonii. Noi vedem în aur, Metalul cel curat, Dar orice meșter faur, Îți va spune simplu Că nu-i adevărat! Ai în deget un inel, Plin de nestemate, Mereu să-ți amintești, Că prin el a trecut, Și viață, și moarte. Referință Bibliografică: Aurul / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AURUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354597_a_355926]