786 matches
-
Momotaro crește și într-o zi își ia rămas-bun de la părinți și pleacă spre Insula Căpcăunilor, să scape lumea de ei. Pe drum, Momotaro se împrietenește cu un câine, o maimuță și un fazan. Ajunși la castelul căpcăunilor, de pe insulă, fazanul zboară pe deasupra zidului și le distrage atenția la căpcăuni, maimuța se cațără pe zid și deschide poarta pe dinăuntru, după care Momotaro și câinele se năpustesc înăuntru. Căpcăunii sunt învinși și Momotaro le ia comorile adunate peste timp de aceștia
Jack și bebelușul () [Corola-website/Science/319459_a_320788]
-
s-au înmulțit impresionant cauzând pagube culturilor. Vrabia cea gălăgioasă trăiește mai ales în preajma gospodăriilor, rândunica și lăstunul își fac cuiburile pe sub streașina caselor. Cucul își depune ouăle în cuibul altor păsări. În ani 2000 pădurile au fost populate cu fazani care s-au înmulțit. Cioara, coțofana sau stirica, țarca, eretele, uliul sunt păsări răpitoare care își clădesc cuiburile printre ramurile copacilor. În podurile caselor trăiesc răpitoarele nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
nordului Apusenilor. Mamifere cu specii: lup ("Caniș lupus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
ul (Phasianus colchicus) sau „ul de vânătoare” este o pasare care a fost adusă în România de om deja din timpul românilor. Fazanul este originar din Asia. Denumirea științifică (Phasanius colchicus) are o legătură directă cu zona de proveniență și de răspîndire a fazanului. Masculul are o coadă lungă bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
sau „ul de vânătoare” este o pasare care a fost adusă în România de om deja din timpul românilor. Fazanul este originar din Asia. Denumirea științifică (Phasanius colchicus) are o legătură directă cu zona de proveniență și de răspîndire a fazanului. Masculul are o coadă lungă bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrițe alb cu negru, sau galben cu cenușiu. Capul este albăstrui cu reflexe verzui. Femelă are penajul de culori mai spălăcite de nuanțe galben cu cenușiu. În prezent se
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
depune în cuib 8 - 15 ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
ouă verzui sau brune pe care le clocește din aprilie pana în iunie timp de 24 de zile pe un sol cu ierburi. Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
Pentru a menține constant efectivul de păsări există în prezent crescătorii de fazani, puii eclozând în incubatoare. Fazanul comun Este originar de pe malul estic al Mării Negre, find adus în Europa de greci și români. Este mai mic la corp decît fazanul gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe cap și gît - verde metalic, bătînd în albastru, în rest fondul este roșu închis și aripile brune - verzui. Coadă prezintă dungi transversale închise
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
gulerat și cel mongolic și spre deosebire de aceștia, nu are guler alb. Culoarea generală este mai închisă - pe cap și gît - verde metalic, bătînd în albastru, în rest fondul este roșu închis și aripile brune - verzui. Coadă prezintă dungi transversale închise. Fazanul comun este mai puțin prolific decît celelate 2 subspecii, dar este cu mult mai rezistent, necesitînd îngrijiri reduse din partea omului. Fazanul gulerat Este originar din extremitatea de est a Chinei, fiind adus în Europa în prima jumătate a secolului 19
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
metalic, bătînd în albastru, în rest fondul este roșu închis și aripile brune - verzui. Coadă prezintă dungi transversale închise. Fazanul comun este mai puțin prolific decît celelate 2 subspecii, dar este cu mult mai rezistent, necesitînd îngrijiri reduse din partea omului. Fazanul gulerat Este originar din extremitatea de est a Chinei, fiind adus în Europa în prima jumătate a secolului 19. Cum arată și numele, fazanul are un guler alb, care la spate este mai îngust și în fața de regulă întrerupt. Spatele
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
prolific decît celelate 2 subspecii, dar este cu mult mai rezistent, necesitînd îngrijiri reduse din partea omului. Fazanul gulerat Este originar din extremitatea de est a Chinei, fiind adus în Europa în prima jumătate a secolului 19. Cum arată și numele, fazanul are un guler alb, care la spate este mai îngust și în fața de regulă întrerupt. Spatele este brun deschis, supracodalele albăstrui, iar coadă mai deschisă - galbenă cenușie. Caracteristică îi este culoarea în general mai deschisă. Fazanul gulerat este mai mare
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
Cum arată și numele, fazanul are un guler alb, care la spate este mai îngust și în fața de regulă întrerupt. Spatele este brun deschis, supracodalele albăstrui, iar coadă mai deschisă - galbenă cenușie. Caracteristică îi este culoarea în general mai deschisă. Fazanul gulerat este mai mare la corp, ouă mai de timpuriu și se pretează foarte bine la creșterea artificială în țarcuri. În natură este mai greu adaptabil, în primul rînd datorită culorii sale mai deschise, care îl expune răpitoarelor. Cere ocrotire
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
corp, ouă mai de timpuriu și se pretează foarte bine la creșterea artificială în țarcuri. În natură este mai greu adaptabil, în primul rînd datorită culorii sale mai deschise, care îl expune răpitoarelor. Cere ocrotire și îngrijire mai intense decît fazanul comun, altfel dispare. Fazanul mongolic A fost adus în Europa, pentru prima dată, în jurul 1900, în Anglia. Originar din centrul Asiei ( Turkmenistan ). Este cel mai mare fazan din România, cocosul atingînd 1,5 kg sau și mai mult.. Capul și
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
timpuriu și se pretează foarte bine la creșterea artificială în țarcuri. În natură este mai greu adaptabil, în primul rînd datorită culorii sale mai deschise, care îl expune răpitoarelor. Cere ocrotire și îngrijire mai intense decît fazanul comun, altfel dispare. Fazanul mongolic A fost adus în Europa, pentru prima dată, în jurul 1900, în Anglia. Originar din centrul Asiei ( Turkmenistan ). Este cel mai mare fazan din România, cocosul atingînd 1,5 kg sau și mai mult.. Capul și gîtul îi șunt de
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
mai deschise, care îl expune răpitoarelor. Cere ocrotire și îngrijire mai intense decît fazanul comun, altfel dispare. Fazanul mongolic A fost adus în Europa, pentru prima dată, în jurul 1900, în Anglia. Originar din centrul Asiei ( Turkmenistan ). Este cel mai mare fazan din România, cocosul atingînd 1,5 kg sau și mai mult.. Capul și gîtul îi șunt de culoare verde - bronz, pieptul bronzat. Culoarea generală îi este mai închisă decît la cel gulerat și mai deschisă decît la cel comun. Gulerul
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
nu este continuu ci în formă de semiluna pe fiecare latura a gîtului. Se caracterizează printr-o mare rezistență la excesele climaterice, fiind originar dintr-o regiune cu climă excesiv continentală. Destul de prolific. O subspecie des întîlnită în România este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde închis. Acesta este confundat de multe ori cu fazanul japonez, însă acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
în formă de semiluna pe fiecare latura a gîtului. Se caracterizează printr-o mare rezistență la excesele climaterice, fiind originar dintr-o regiune cu climă excesiv continentală. Destul de prolific. O subspecie des întîlnită în România este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde închis. Acesta este confundat de multe ori cu fazanul japonez, însă acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe terenul de vînătoare se
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
caracterizează printr-o mare rezistență la excesele climaterice, fiind originar dintr-o regiune cu climă excesiv continentală. Destul de prolific. O subspecie des întîlnită în România este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde închis. Acesta este confundat de multe ori cu fazanul japonez, însă acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe terenul de vînătoare se pot întîlni "tenebroși" de diferite intensități în ceea ce privește culoarea închisă. Glasul
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
O subspecie des întîlnită în România este fazanul tenebros ( tenebrosus ) sau fazanul verde închis. Acesta este confundat de multe ori cu fazanul japonez, însă acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe terenul de vînătoare se pot întîlni "tenebroși" de diferite intensități în ceea ce privește culoarea închisă. Glasul cocosului de fazan este un țipat, care poate fi auzit seara cînd se urca în arbori pentru dormit, dimineața
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
acesta din urmă are o nuanță verzuie și este mai mic la corp. Între tenebros și fazanul de vînătoare se produc încrucișări, încît pe terenul de vînătoare se pot întîlni "tenebroși" de diferite intensități în ceea ce privește culoarea închisă. Glasul cocosului de fazan este un țipat, care poate fi auzit seara cînd se urca în arbori pentru dormit, dimineața în zori cînd coboară, ori de cîte ori se considera amenințați de vreun pericol și în perioada de împerechere. Femelă scoate și ea un
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
ori se considera amenințați de vreun pericol și în perioada de împerechere. Femelă scoate și ea un ticăit ușor, iar în copac se urcă fără să dea glas. Dintre simțuri cel mai dezvoltat pare a fi văzul, apoi auzul. Localizarea fazanului în teren depinde de anotimpuri. Primăvară cînd vegetația începe să se ridice și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și mai tîrziu în porumbiști. Cînd porumbul se usucă și frunzele încep să facă
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
ticăit ușor, iar în copac se urcă fără să dea glas. Dintre simțuri cel mai dezvoltat pare a fi văzul, apoi auzul. Localizarea fazanului în teren depinde de anotimpuri. Primăvară cînd vegetația începe să se ridice și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și mai tîrziu în porumbiști. Cînd porumbul se usucă și frunzele încep să facă zgomot la adierea vîntului, fazanul iese și caută ierburile uscate, grupurile de mărăcini, desurile, etc. Toamnă cînd
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
anotimpuri. Primăvară cînd vegetația începe să se ridice și să ofere adăpost, fazanul iese la cîmp, la început la culture de păioase și mai tîrziu în porumbiști. Cînd porumbul se usucă și frunzele încep să facă zgomot la adierea vîntului, fazanul iese și caută ierburile uscate, grupurile de mărăcini, desurile, etc. Toamnă cînd cîmpul este dezgolit fazanul se retrage din nou la adăpostul pădurii, iar în lipsa acestuia în stufărișuri, culturi de protecție și orice vegetație care îi poate oferi adăpost. Manifestă
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
la început la culture de păioase și mai tîrziu în porumbiști. Cînd porumbul se usucă și frunzele încep să facă zgomot la adierea vîntului, fazanul iese și caută ierburile uscate, grupurile de mărăcini, desurile, etc. Toamnă cînd cîmpul este dezgolit fazanul se retrage din nou la adăpostul pădurii, iar în lipsa acestuia în stufărișuri, culturi de protecție și orice vegetație care îi poate oferi adăpost. Manifestă o slabă fidelitate față de locul unde a crescut.
Fazan () [Corola-website/Science/308521_a_309850]
-
se numără ursul brun (animalul național), lupul cenușiu, și elanul. Trei dintre cele mai remarcabile păsări sunt lebăda de iarnă, o lebădă europeană mare și pasărea națională a Finlandei; cocoșul de munte, o pasăre mare, cu penaj negru, din familia fazanilor; și bufnița. Cea din urmă este considerată un indicator al conectivității , și are o populație în scădere din cauza fragmentării peisajului. Cele mai cunoscute păsări care vin aici să se împerecheze sunt , cinteza și . Dintre cele circa șaptezeci de specii de
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]