1,080 matches
-
la gard, merse în josul și în susul lui, căută portița, o căută îndelung, cercetând scândură de scândură, o căută și în ziua aceea, și în zilele următoare, dar nu fu chip s-o găsească. (Din volumul Eugen Dorcescu, Basme și povestiri feerice, Editura Eubeea, Timișoara, 2005, p. 227 - 236) Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Portița viselor / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1387, Anul IV, 18 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Eugen Dorcescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Turnul Eiffel aruncă raza laser la fiecare sfert de oră. La fiecare 40’ se aprinde, ca un rug imens, timp de zece minute, din care sar miliarde de scântei. De la Trocadero se vede ca-n palmă. Zeci de acoperișuri ard feeric în noapte ! Poți circula, ca pieton (na, era cât pe ce să zic ca și - vezi ce fac tembeliziunile mioritice, cu vedetele lor isterico-agresivo-apocaliptice ?), până la miezul nopții fără nicio opreliște. La ora unu, e bine să fii prin preajma hotelului. Duș
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
n-aș vedea cum ploile se șterg la ochi cu pânzele de-azur... Incastre n-aș rezolva numai anticipând și-aș bâjbâi tot timpu-n întuneric după un bob topit de soare blând... De n-aș visa n-aș mai găsi feeric orice tărâm și n-aș întâmpina cu zâmbet fiecare întrebare ce sfredelește-n stânci... N-aș alina cu brațele-mi de cântec nicio mare ce și-a pierdut sideful în amurg. M-aș rezema cu fruntea de-o fereastră de
DE N-AŞ VISA de AURA POPA în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349944_a_351273]
-
de Paști și ocazional: botez, cununie, absolvirea liceului. În acest an în timpul festivalului slujba a fost oficiată de părintele Oprea Eugen din Ibănești Sat. O vizită făcută la familia Chirteș Izidor și Alexandra, în localitatea Uricea, într-un spațiu molcom, feeric și primitor, ne-a ajutat să ne convingem de hărnicia și bunul gust cu care acești oameni ai muntelui își îngrijesc gospodăria. Aici, unde te-ai aștepta foarte puțin, din grădinița casei ne zâmbesc florile multicolore, fragede și delicate, iar
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
nu cumva roua este durerea nopții, învinsă de triumful luminii... Cântase și Veronica Beethoven la pian, dar niciodată nu atinsese perfecțiunea orchestrei aulice, sonurile plângeau, se tânguiau asemenea unui suflet în zbucium; aici părea o furtună dezlănțuită, aci o zi feerică în care domnește atotputernicul soare peste o eternă primăvară. Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca niște roiuri de fluturi într-o nuntire celestă.... -Doamneee,grăi Veronica, ce mult ne saltă Beethoven din noroiul în
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
perfecțiunea orchestrei aulice, sonurile plângeau, se tânguiau asemenea unui suflet în zbucium; aici părea o furtună dezlănțuită, aci o zi feerică în care domnește atotputernicul soare peste o eternă primăvară. Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca niște roiuri de fluturi într-o nuntire celestă.... -Doamneee,grăi Veronica, ce mult ne saltă Beethoven din noroiul în care trăim! Eminecu privi la ea; ce mult o îmbujoraseră aceste clipe și ce frumoasă o făcuseră... -Ce imn de
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
își aplecă și ea capul în jos până când gura ei lacomă dădu de buzele lui și-l sărută ușor ca pe un copil... Nemaiamânând clipa, Mihai o strânse-n brațe și -o sărută c-o sete de păgân; dulci și feerice clipe, unice poate-n Univers, puseră stăpânire pe ființele lor... Cânta noaptea, cânta Dunărea, cânta Viena, cântau, jubilau inimile lor, fericite, și cerul cânta, și luna, și stelele, și iarba, și pădurea, totul-totul cânta în această noapte a pastoralei beethoveniene
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
dar și cu sălbăticia de secole a pomilor crescuți parcă anume să semene cu monștrii din poveste. Poeților li se părură că intrară într-un vis, un décor romantic care se asorta cu sufletele lor, seara în pădure; ferestrele luminau feeric și se-auzeau acordurile unei muzici dulci. Majordomul îi întâmpinase cu zâmbetul lui amabil și le deschise ușa în marele salon. Doamna Walter îi recomandase pe cei doi ca rude și-i invită să ia loc. Perechea valahă făcu o
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
prin lumina orbitoare a soarelui, ca liniile viaeții undeva în necunoscut... Pe fereastra trenului lucea sub luminile argintii ale soarelui torid de sfârșit de primăvară verdele câmpiilor și al pădurilor, argintul lucitor al apelor și-al lacurilor, întregind acel tablou feeric pe care numai natura putea să-l creeze... Privirile poetului scrutau depărtările, urmăreau zborul păsărilor pe întinse zone albastre. Țăranii spânzurați pe coline cu plugurile lor, cosașii în șiruri pe dealuri, ciobanii pe poienele munților întregeau acest tablou măreț și
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
zis să te protejăm și, dacă e să fie, vei afla tu oricum, la timpul potrivit”. „Aha. Ei bine, asta e chiar tare, o voi nota. M-ați protejat mințindu-mă, făcându-mă să cred că viața pe Pământ e feerică, e una de vis, când de fapt nu e decât o porcărie și o decadență...”. „Dar nu întotdeauna e așa...”. „Nu, sigur. E suficient să fie o singură dată. De pildă, cu persoana pe care o iubești sau cu cea
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > LEGENDA PRINȚESEI ZALA Autor: Mihai Iunian Gîndu Publicat în: Ediția nr. 2109 din 09 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului ...Pe meleaguri îndepărtate, la capătul lumii cunoscute, într-un peisaj feeric, dominat de munți majestuoși și izvoare cristaline, în Palatul Violet, trăia o prințesă nemaiîntâlnit de frumoasă și de bogată, pe nume Zala. Nu-i lipsea, din cele îndeobște necesare, nimic, dar era nefericită, simțea că îi mai trebuie ceva ca să
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
sincopat, de la înălțimea Geniuluila la iubirea pământeană dintre Cătălin și Cătălina.Și dacă, magic, Eminescu creează o magie tainică și locuri pe măsură, ele au trăsăturile realului care îl înconjoară și pe care îl străbate. Nu se întâmplă să avem feerice nopți. Ele există în realitate, Eminescu le transferă doar din epoca sa în Artă:” Noaptea potolit și vânăt arde focul în cămin; / Dintr-un colț pe-o sofă roșă eu în fața lui privesc,/ Pân-ce mintea îmi adoarme,pân-ce
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE, EMINESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361831_a_363160]
-
cutremur al nervilor”. A iubit și a prețuit sentimentul iubirii dăruit omului de către Dumnezeu. Este cel mai mare poet al iubirii și al frumuseților naturii. La începuturile vieții dragostea lui este senină, frumoasă, împlinită cel mai adesea într-un cadru feeric al naturii proaspete și viguroase, ca în poezia „Dorința”: Vino-n codru la izvorul / Care tremură pe prund,/ unde prispa cea de brazde/ Crengi plecate o ascund./ Și în brațele-mi întinse/ Să alergi, pe piept să-mi cazi,/ Să
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
ce inundă întreg Universul. Freamătul din preajma Crăciunului, vremea colindelor, pregătirea bradului, animația de pe ulițele satului, glasurile vesele ale copiilor, mirosul cozonacilor și a cetinei de brad oferă inimii cele mai deosebite emoții ce-i înalță trăirile până la Cer. Uneori, ningea feeric, neaua cu scânteieri argintii, sporind atmosfera de sărbătoare întru iubire. Valoarea spirituală a Crăciunului este singura care contează în aceste zile. Crăciunul este de fapt, o stare de spirit, bucuria venind din străfunduri. În copilărie o simțim cu tot sufletul
CRĂCIUNUL LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 709 din 09 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365776_a_367105]
-
ținute la distanță de educația primită în familie, de valorile simplității și onestității de care se înconjura dar cu deosebire ale credinței în Dumnezeu, toate înțelese și trăite aevea și păstrându-i neatinsă firea, neștirbit comportamentul și totuși... În decorul feeric de vară, toamnă târzie sau hibernală care găzduia manifestările literar-artistice ale cenaclului „Mihail Lungianu” din Rucăr-Argeș se detașa discret un chip angelic, un fel de „cumințenie a pământului” cu o smerenie impusă de legile nescrise ale buneicuviințe, poate de canoanele
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
Articolele Autorului AI UN ÎNGER PĂZITOR Pierdut prin lumea asta mare, Dorești să continui cutezător, Astfel constați cu încântare, Că ai cu tine un Înger Păzitor. Când ești intrat în întuneric, Lipsit de orișice lumină, Acesta vine c-un gest feeric, Purtat de o forță divină. Crezi că nu mai ai speranță, Dar vrei să fii învingător, Vine la tine și de la distanță, Te ajută c-un gest binefăcător. O persoană pe care o stimezi, A adunat un cult înălțător, Caută
AI UN ÎNGER PĂZITOR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365926_a_367255]
-
furați de iureșul vieții, departe unul de celălalt, dar cu un dor imens de întregire, de refacere a androginului. Autoarea, ne poartă ca un bun ghid al locului ce cunoaște fiecare traseu, fiecare cătun, fiecare... umbră prin locuri și spații feerice, prezentându-ne o galerie de oameni frumoși la chip și suflet, de ieri și de azi, evidențiind de fapt nostalgia proprie pentru ceva ce iubește, încă, enorm. Nu puține sunt paginile cu detaliile oferite în descrieri bine documentate, dar și
UMBRE ÎNDRĂGOSTITE SAU O INCURSIUNE ÎN NOAPTEA FĂRĂ LUNĂ, FĂRĂ STELE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/365927_a_367256]
-
stârnește. Ma-ndrept spre steaua mea , cu mâinile pe piept. Ajunsă sus, lumina mea se stinge Și contopita sunt în beznă de-ntuneric. Cand cade-o stea, lumina-i se răsfrânge, Voi v-amintiti c-a fost și-a luminat feeric. Mara Emerraldi Referință Bibliografica: EU ȘI STEAUA MEA / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mara Emerraldi : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
EU SI STEAUA MEA de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366029_a_367358]
-
să-mi bată Ca să n-o uit niciodată. Și chiar de nu voi mai fi Limba mea-nu va pieri Că va da mereu de știre A românului simțire. Seri uitate Pe un pisc de seri uitate, Ce pătrunde -n noi feeric, Nopțile -s acum uitate... În delirul periferic. Ticăie cu sârg credința, Care sună cam molatic, Ce pe însuși neputința... O transformă -n fantomatic. De păreri aberative... Se -nvârte-o păpădie... Negăsind alternative, Zburdă-ntruna pe câmpie. Viața poartă văluri negre, Mai
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
chepeng, iar în zorii dimineții, sub briza răcoroasă a mării, ies pe plajă așteptând acel moment mirific al răsăritului de soare. Deodată astrul își face apariția la orizontul îndepărtat din apele mării. În acea secundă marea parcă ia foc! Imagini feerice cuprind întinderile de la nisipul plajei până la acea roată de foc ce se ridică treptat din adâncurile Mării Negre. Dar mirajul litoralului românesc nu se oprește aici, ci continuă spre Mangalia, oraș, stațiune și port, cu vechea denumire de Calatis. Mangalia Nord
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
imaginației, lasă muzele să îi viziteze din ce în ce mai des, ba le și sechestrează uneori, oferindu-le florile sufletelor lor. Muncesc amândoi, zile și chiar nopți întregi, așa cum de puține ori se întâmplă în lume, construind metafore care îmbracă cititorul în imagini feerice sau chiar divine, aducându-i în față o imagine a iubirii pământene sau nu, care se concretizează prin volume scrise separat dar și în dialog poetic. Despre aceste minunate volume, distinsa doamnă Cezarina Adamescu spune: ,,Semnificativ, remarcabil e faptul că
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
în această carte, fără exagerări sau ”pretenții”, portrete și peisaje, îmbinând armonios elementele conținutului cărții. Deși materialul este ”încărcat” (la propriu și la figurat), este cu măsură așezat și ne face să călătorim, imaginar, prin locurile ce constituie, dealtfel, frumusețea feerică a acestui ”picior de plai” ce este Bucovina. Ni se oferă o imagine de ansamblu a acestei părți a României, sub aspecte variate, imagine prezentată într-un stil personal, inconfundabil, iar cititorul este mereu surprins printr-o adresare directă (să
DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364971_a_366300]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DUPĂ GERUL BOBOTEZII Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 436 din 11 martie 2012 Toate Articolele Autorului DUPĂ GERUL BOBOTEZII După gerul sec al Bobotezii, Am venit intrus pe lume, Din albul feeric al zăpezii, Mi-au ales angelic nume. A venit aniversarea, Banalului eveniment, Oare câți mai are zarea, Din același contingent? Bătrânul spărgător de stânci, Care a umblat din mină-n mină, Ajuns la bătrâneți adânci, Un an în cui își
DUPĂ GERUL BOBOTEZII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366334_a_367663]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > SPECTACOLUL MĂȘTILOR Autor: Cristina P. Korys Publicat în: Ediția nr. 2055 din 16 august 2016 Toate Articolele Autorului Mi-am amintit că am lăsat masca fericirii undeva, în acele zile senine de altădată, când aerul dansa plutind feeric și umplând de viață în jur, natura fremăta vie de culoare, prin verdeața-i bogată și florile pictându-i gingaș chipul mirific, iar atingerea sa blândă prin adierea vântului era precum mângâierea sfioasă a unei palme netede, ușor tremurânde, ce
SPECTACOLUL MĂŞTILOR de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366303_a_367632]
-
înaintezi. Speranțele îți sunt ancorate spre orizonturi înalte, iar degetele infinitului deschid larg poarta succesului pentru tine, bineînțeles dacă ai stăruit pe cărarea lui. Umbrele dorului ce te bântuiau ca nălucile sunt acum risipite, iar pânza vieții tale capătă culori feerice. Trupul ți se încarcă de-o energie fără margini, pentru că te simți ocrotit și protejat de întâlnirea persoanelor potrivite, care ți-au întretăiat calea. Îi numești oameni înger pentru că reușesc să-ți schimbe cursul vieții și să-ți reaprindă zâmbetul
ÎNTÂLNIRILE DESTINULUI... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366332_a_367661]