2,422 matches
-
poziții contradictorii. De exemplu, Popper declară cu convingere că Republica este prima dintre cele mai mari utopii totalitariste de la care, implicit sau explicit, se vor revendica nu numai creatorii fascismului, dar și Hegel, Marx, comunismul și alte curente precum meritocrația, feminismul și multe alte sisteme educaționale cu tentă reformistă profundă. Acest curent de interpretare politică a platonismului în general, dar mai ales a Republicii, a fost accentuat în mod evident după apariția și impunerea unor lucrări devenite clasice ale lui Wilamowitz-Moellendorff
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
majoritate cuminte, sănătoasă, legată de natură și de slujirea materială a celei dintâi. De remarcat ce constant este construit raportul minte/trup, aplicat În patriarhatele de varii chipuri relației bărbat-femeie ca raport Între cele două categorii. Antifeminismultc "Antifeminismul" Pentru eugeniști, feminismul este „rău” fiindcă deturnează femeile de la menirea lor naturală și de la interesul pentru sănătatea colectivă Înspre autoafirmare și căutarea fericirii personale, un ideal individualist incompatibil cu miturile autosacrificiului, atât de răspândite În culturile naționalist-colectiviste. Feministele erau tratate ca exemple, adesea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Feministele erau tratate ca exemple, adesea laolaltă cu bețivii, de creaturi „disgenice”. Chiar dacă unii eugeniști acceptau ca femeile să voteze, unica rațiune a recunoașterii acestui drept era Întărirea responsabilității civico-materne. Femeile din clasa de mijloc (cele mai bune candidate la feminism) erau și cele mai „periculoase” fiindcă tindeau să se dezvolte „anormal” din punct de vedere intelectual, adică să râvnească să o ia Înspre ce profesie vor și să nu rămână doar În casă, la menaj și creșterea copiilor. Politicile antiavort
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cetățenie În cazul etnicilor neromâni. Gen și cetățenietc "Gen și cetățenie" Naționalismul corporatist al lui Moldovan se reflecta și În viziunea sa asupra genului În relație cu drepturile la cetățenie În statul modern. Biopolitica are un Întreg capitol dedicat „Problemei feminismului” și oferirii unor soluții eugeniste. Interesul manifestat de autor pentru problemele femeilor contrasta puternic cu analizele contemporanilor săi. În 1926, Moldovan era foarte Încrezător În capacitatea femeilor române de a participa la viața politică. El și-a declarat sprijinul pentru
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
abordăm din perspectivă critică entuziasmul lui Moldovan pentru drepturile femeilor. În aparență, analiza lui Moldovan este aproape feministă. Însă discuția despre drepturile femeilor pare să fie mai degrabă o mișcare preemptivă destinată să contracareze posibila influență a retoricii grupărilor feministe. Feminismul nu reprezenta o mișcare de masă În România. Cu toate acestea, feministele câștigaseră o anumită notorietate publică datorită activităților unor figuri remarcabile precum Calypso Botez, o activistă pentru reforme sociale care desfășurase Încă din 1918 un lobby convingător În favoarea dreptului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cea mai mare autoritate de a exprima suferințele femeilor și Își creaseră o argumentație persuasivă În favoarea dreptului de vot pentru femei, bazată pe principiul egalității depline Între oameni, un principiu care era inclus În noua Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
depline Între oameni, un principiu care era inclus În noua Constituție a României. Pentru Moldovan, feminismul era inamicul deplin al eugeniei, un punct de vedere pe care Îl va articula mult mai clar ceva mai târziu 30. În opinia sa, feminismul era o formă de individualism care se opunea destinului eugenic al femeilor, doar unul dintre rezultatele nefericite ale excesului iresponsabil de individualism și materialism În procesele de modernizare și industrializare din secolul al XIX-lea. Moldovan percepea această mișcare ca
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
față de organizațiile de femei era parte a discursului anxios care domina viața publică. În România Însă, grupările feministe se afirmaseră abia către sfârșitul secolului al XIX-lea și mai ales după primul război mondial 46. Critica agresivă a eugeniștilor față de feminism poate fi Înțeleasă nu ca reacție la un fenomen pe care Îl percepeau ca fiind o criză, ci prin prisma accentului pe care Îl puneau Întotdeauna pe măsurile „preventive”. În particular, pentru că eugeniștii erau foarte interesați de stimularea participării femeilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
până În Statele Unite. Autori precum Margaret Sander, care celebra noul sentiment de independență personală și economică pe care femeile Îl câștigaseră, reprezentau o minoritate printre promotorii eugeniei. Vezi Paul, Controlling Human Heredity. 43. Veturia Manuilă, „Situația femeii În societatea modernă și feminismul”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 6, iunie 1928, pp. 189-192. Strat, T.H. Malthus; Traian Brăileanu, „Feminizare și efeminare”, Sociologia și arta guvernării. Articole politice, Însemnări sociologice, Cernăuți, 1937. 44. Veturia Manuilă, „Rolul femeilor În asistența socială a familiei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
County, New York, 1790-1865, Cambridge University Press, Cambridge 1983. Vezi și, Nancy F. Cott, The Bonds of Womanhood: „Woman’s Sphere” in New England, 1780-1835, ediția a II-a, Yale University Press, New Haven, Conn, 1997. 46. Câncea, Mișcarea; Elena Bogdan, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926; Calypso Botez, „Problema feminismului - o sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. 47. Vezi discuția despre Mary Stopes și Margaret Sanger, În Paul, Controlling Human
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Vezi și, Nancy F. Cott, The Bonds of Womanhood: „Woman’s Sphere” in New England, 1780-1835, ediția a II-a, Yale University Press, New Haven, Conn, 1997. 46. Câncea, Mișcarea; Elena Bogdan, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926; Calypso Botez, „Problema feminismului - o sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru Știință și Reformă Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. 47. Vezi discuția despre Mary Stopes și Margaret Sanger, În Paul, Controlling Human Heredity, pp. 91-96. 48. Davidoff și Hall, Family
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Demografia, Editura Casa Școalelor, București, 1944. Bârsănescu, Ștefan, Pedagogia și didactica pentru școlile normale, școale profesionale și Învățători, ediția a VII-a revăzută, Craiova ș1943?ț. Bârsănescu, Ștefan, Politică culturală În România contemporană. Studiu de pedagogie, Iași, 1937. Bogdan, Elena, Feminismul, Tip. Huniadi, Timișoara, 1926. Boilă, R., „Capitalul uman și organizația constituțională a Statelor (23 martie)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 4, aprilie 1927, p. 124. Bologa, Valeriu, „Eugenezia”, Revista Sănătății, vol. 1, nr. 3, iunie 1921, pp.79-84
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1926. Boilă, R., „Capitalul uman și organizația constituțională a Statelor (23 martie)”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 4, aprilie 1927, p. 124. Bologa, Valeriu, „Eugenezia”, Revista Sănătății, vol. 1, nr. 3, iunie 1921, pp.79-84. Botez, Calypso, „Problema feminismului - o sistematizare a elementelor ei”, Arhiva pentru Știința și Reforma Socială, vol. 2, nr. 1-3, aprilie-octombrie 1920, pp. 25-84. Botez, Calypso, „Drepturile femeii În constituția viitoare”, În Institutul Social Român, Constituția din 1923 În dezbaterile contemporanilor, Editura Humanitas, București, 1990
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
minori”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 4, aprilie 1936, pp. 7-10. Manuilă, Veturia, „Rolul femeilor În asistența socială a familiei”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 1, ianuarie 1927, pp. 24-26. Manuilă, Veturia, „Situația femeii În societatea modernă și feminismul”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 6, iunie 1928, pp. 189-192. Manuilă, Veturia, „Studiul a 100 delicvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
15octombrie 1940, p. 1. Rotman-Cerna, I., „Sifilisul și căsătoria”, Universul, vol. 41, nr. 173, 3 iulie 1923, p. 6. Rusu, Liviu, „Drum liber celor Înzestrați”, Societatea de Mâine, vol. 6, nr. 1-2, 15 ianuarie-1 februarie 1929, pp. 3-4. Sadoveanu, Izabela, „Feminismul și familia”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 5, mai 1928, pp. 150-155. Sadoveanu, Izabela, „Rolul social al femeii”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 2, nr. 7-8, iulie-august 1928, pp. 220-231. Șapira, B., „Eugenie cantitativă și calitativă”, Revista de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu siguranță o teorie socială a realității internaționale care deschide, cu generozitate, nu lipsit însă de probleme metodologice și epistemologice, calea spre transformarea relațiilor internaționale prin reconstruirea conceptuală a actorilor, intereselor, identităților, structurilor și sensurilor interacțiunii dintre ele. Olivia Toderean FEMINISMUL ÎN RELAȚIILE INTERNAȚIONALE Introducere O abordare a ansamblului contribuțiilor feministe la studierea relațiilor internaționale, în economia cărții de față, este o încercare dificilă, întrucât presupune o sinteză a mult mai mult decât o anumită teorie sau chiar școală de gândire
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
abordările de gen au devenit parte a relațiilor internaționale, așa cum sunt ele concepute astăzi, ca domeniu distinct de cercetare. Este principalul motiv pentru care, spre deosebire de unele manuale consacrate de relații internaționale utilizate în cercurile academice occidentale, capitolul se referă la feminism în relații internaționale, nu la feminism și relații internaționale. Parcurgerea unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a relațiilor internaționale, așa cum sunt ele concepute astăzi, ca domeniu distinct de cercetare. Este principalul motiv pentru care, spre deosebire de unele manuale consacrate de relații internaționale utilizate în cercurile academice occidentale, capitolul se referă la feminism în relații internaționale, nu la feminism și relații internaționale. Parcurgerea unei bibliografii extinse și înțelegerea ei sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului relațiilor internaționale, nicidecum
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sedimentată și filtrată de timp duc la concluzia că genul sau teoriile feministe își au rostul lor numai atunci când sunt scrise și receptate ca parte a domeniului relațiilor internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și relațiile internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în relațiile internaționale, dacă dorim să respectăm rigoarea științifică, trebuie să tratăm de fapt în mod clar cele câteva tipuri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
scrise și receptate ca parte a domeniului relațiilor internaționale, nicidecum în cazul alăturării stranii, forțate, a două domenii distincte precum feminismul (de obicei deloc sau prost înțeles, ca termen) și relațiile internaționale. A doua observație este că, atunci când discutăm despre feminism în relațiile internaționale, dacă dorim să respectăm rigoarea științifică, trebuie să tratăm de fapt în mod clar cele câteva tipuri distincte de teorii de inspirație feministă în relațiile internaționale și, în același timp, abordările de gen ale unor fenomene concrete
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
timp, abordările de gen ale unor fenomene concrete ale realității și politicii internaționale de astăzi. Pentru cititorii care au lecturi din literatura feministă sau cunoștințe de studii de gen, nu va fi o surpriză ideea că nu există un singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în relațiile internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
singur feminism, ci o pluralitate de curente feministe, inclusiv în relațiile internaționale. Pentru ceilalți, sperăm ca acest capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în relațiile internaționale atât o agendă teoretică nouă, cât și o agendă de cercetare nouă, regândind fenomene internaționale mai vechi și comunicându
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitol să aducă, printre altele, și noutatea descoperirii acestei multitudini de idei și curente, uneori contradictorii, care desemnate în mod comun prin eticheta „feminism”. Mergând înspre esența dezbaterii despre rostul genului în contextul acestui volum, a treia observație este că feminismul aduce în relațiile internaționale atât o agendă teoretică nouă, cât și o agendă de cercetare nouă, regândind fenomene internaționale mai vechi și comunicându-le într-un nou limbaj sau punând în centrul atenției realități internaționale ignorate până acum în cercetările
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitole dedicate relațiilor internaționale din Manualul de știință politică coordonat de Goodin și Klingemann, publicat în România în 2005 (Tickner, 2005), și în impresionantul Handbook of International Relations publicat de Carlsnaes, Risse și Simmons (2002). Teoriile feministe în relațiile internaționale Feminismul liberal, asociat sau nu cu feminismul empirist (ca reflecție metodologică a unei poziții ontologice), este, într-o abordare cronologică, primul curent feminist în relațiile internaționale. El se înscrie în prima etapă identificată de True, aceea a genului ca variabilă. Scrierile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de știință politică coordonat de Goodin și Klingemann, publicat în România în 2005 (Tickner, 2005), și în impresionantul Handbook of International Relations publicat de Carlsnaes, Risse și Simmons (2002). Teoriile feministe în relațiile internaționale Feminismul liberal, asociat sau nu cu feminismul empirist (ca reflecție metodologică a unei poziții ontologice), este, într-o abordare cronologică, primul curent feminist în relațiile internaționale. El se înscrie în prima etapă identificată de True, aceea a genului ca variabilă. Scrierile feminismului liberal nu contestă granițele relațiilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]