860 matches
-
existe, conștintă de sine, o mișcare feministă românească semnificativă, dincolo de granițele producției și educației intelectuale. Și aceasta din urmă cu un corp firav, dar cu ceva mai multă minte”. Discursul vostru nu-i cumva prea academic? M.M.: Există un discurs feminist, care este academic, cum spui. Acest academism se datorează, în primul rând, faptului că sunt oameni care preferă, întâi, să se instruiască foarte bine și pe urmă să livreze cunoașterea în diferite doze. Ca să ajungi la simplitate, trebuie să știi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
2.3.3. Limitele feminismului liberal 120 2.3.4. Necesitatea și actualitatea feminismului liberal 122 Capitolul IV - Feminismul socialist și marxist 124 1. Feminismul socialist 124 1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politică 124 1.2. Socialismul feminist românesc 126 1.3. Feminismul socialist contemporan 131 1.4. Critici ale feminismului socialist actual 136 2. Feminismul marxist 138 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist 139 2.2. Engels și feminismul marxist 142 2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de cititoare și cititori care, dincolo de interese directe, sunt animați de curiozitate intelectuală pentru o zonă de teoretizare încă foarte ignorată la noi. Vor fi probabil cititori care vor considera că nu trebuie să existe lucrări separate de teorii feministexe "„feminist", fie pentru că această problematică este „periculoasă” pentru tradițiaxe "„tradiție" noastră de gândire (ceea ce este adevărat, feminismul subminează patriarhatulxe "„patriarhat"), fie pentru că această problematică poate să fie acoperită de teoriile politice existente. Nu voi comenta prima obiecție, de naturăxe "„natură" pur
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cultural, găsești destule motive să fii uneori inumană față de alte femei, poate chiar față de cele mai apropiate: fiica, mama, sora, soacra, prietena 26. Politic poți să nu ai nici un drept 27. Uneori, după intense eforturi de revendicare ale mișcărilor feministexe "„feminist", încep să ți se recunoască astfel de drepturi. Poți vota la alegeri locale, poți vota și la cele generale, poți să candidezi pentru a fi aleasă. Și faci acest lucru. De obicei, votezi. Candidezi mult mai puțin fiindcă nu ai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de bărbați în locul unei lumi a autonomieixe "„autonomie" și interdependenței. * ** Desigur că nu doar feminismul a reacționat la nedreptățile unei societăți astfel alcătuite. Dar feminismul a făcut din ele obiectul principal al contestării și reconfigurării. În anumite sensuri, accente feministexe "„feminist" au existat în marile ideologiixe "„ideologie" ale emancipării, în mod special în liberalismxe "„liberalism" și socialismxe "„socialism". Este însă evident că ideologiile conservatoare, cele reacționare, ideologiile dreptei radicale (mai ales fascismulxe "„fascism" și național-socialismulxe "„socialism"), fundamentalismul islamicxe "„fundamentalism islamic" nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
islamicxe "„fundamentalism islamic" nu tolerează nici cele mai vagi idei de emanciparexe "„emancipare" a femeilor. Există desigur multe feminisme, în funcție de tipul de manifestare: feminism teoretic, feminism cultural, feminism politic, activist. Există feminism filosofic, politic, artistic. Există, desigur, numeroase orientări feministexe "„feminist" în cadrul unuia și aceluiași domeniu. În acest volum, eu mă voi ocupa prin excelență de felul cum este teoretizată politica în cadrul feminismului. Dacă acceptăm că politica ne afectează viețile și că multe dintre experiențele noastre personale au legătură cu politicul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cuvinte, o societate pluralistă trebuie să facă loc unui hibrid de interese și orientări. Feminismul, la rândul său, trebuie să se muleze pe acest hibrid, păstrând o cumpănă între victimismxe "„victimism" și autonomie. În comun însă, idealul oricărei orientări feministexe "„feminist" este dreptatea de gen și posibilitatea oricărei femei să se dezvolte fără limitele impuse de patriarhatxe "„patriarhat". O lume dezirabilă, încă utopică pentru cele mai multe societăți, este cea în care femeile și bărbații sunt parteneri și competitori egali, și nu una
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de egalitatea de tratament în fața normelor, instituțiilor și a practicilor publice și private, indiferent de gen, de șanse egale la exercitarea autonomieixe "„autonomie" și în autoafirmarea persoanei. Termenul misoginismxe "„misoginism" înseamnă teama, ura, disprețul sau desconsiderarea față de femei. Unele feministexe "„feminist" continuă să considere că sursa principală a sexismxe "„sexism"ului o reprezintă misoginismul bărbătesc. Teama, ura sau disprețul față de femei sunt și acum răspândite, iar sursa lor principală o reprezintă ideologia determinismului biologic și a interpretării diferențelor naturale ca surse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
nediscriminarea și egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse". După cum vom vedea, adoptarea în România a unei legislații foarte adecvate echității de gen nu conduce la dispariția discriminărilor, sursa acestora regăsindu-se în variile forme de sexismxe "„sexism" și în minoratul contraofensivei feministexe "„feminist". Deși încastrat într-o lungă tradiție culturală, sexismxe "„sexism"ul a fost mai puțin evident în perioada premodernă, cu excepția vieții religioase. Femeile și bărbații aveau roluri complementare în gospodărie. O dată cu industrializarea, cu separarea sferei publice de cea privată în sensul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
paternalistexe "„paternalist" și ideii de protectorat (Hoaglandxe "„Hoagland,SarahLucia", 1990). Condițiile pentru perpetuarea sexismxe "„sexism"ului sunt în principal următoarele: - Să păstrezi femeile în ignoranță față de alternativele la ideologia superiorității bărbătești: să nu aibă ca ofertă ideologică abordări de tip feminist, să trăiască strict în paradigmele raționalității masculinexe "„masculin". - Să le împiedici să-și vadă problemele ca interese de grup, formulabile în termeni politici (să nu devină persoane în sens politic, adică să nu aibă conștiința puterii proprii). - Să le determini
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
alt context - li se opun în mod explicit feminismele. Alte ideologiixe "„ideologie" și politici pot să favorizeze implicit o lume mai puțin misogină și patriarhală, dar nu își propun să o abolească. În sens larg, a fi feministăxe "„feministă" sau feminist înseamnă să pledezi pentru drepturile femeilor. Feminismul ca atitudine și abordare a precedat mult utilizarea canonică a termenului ca atare. Practic, o dată cu primele contestări publice ale tratării femeilor ca sex inferior 34 și cerința pentru considerație egală putem vorbi de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
despre universalizarea cetățeniei și a drepturilor. Începuturile feminismului modern sunt localizate în apariția și ecourile lucrării lui Mary Wollstonecraftxe "„Wollstonecraft,Marry", A Vindication of the Rights of Woman (O revendicare a drepturilor femeii) (1792). Semnificația minimală a gândirii de tip feminist este următoarea: a) Femeile sunt sistematic aservite (oprimate) în grade diferite în toate tipurile de culturăxe "„cultură" și civilizație, în mod universal, pentru că sunt femei. b) Relațiile de gen (cele între bărbați și femei) nu sunt naturale și imuabile, ci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
o angajare politică pentru eradicarea nedreptății de gen. Utilizarea termenului ca atare debutează însă la sfârșitul secolului al XIX-lea în Marea Britanie (patria de origine a feminismului modern). Deși au fost de acord cu ideile de fond ale tradiției feministexe "„feminist" europene, folosirea termenului a fost și este respinsă de către alte grupări militante pentru drepturile femeilor, din motive diferite. De exemplu, multe feministexe "„feminist" indiene l-au respins ca „imperialist” (pentru că reflectă experiențele femeilor europene și americane, mai ales ale celor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
de origine a feminismului modern). Deși au fost de acord cu ideile de fond ale tradiției feministexe "„feminist" europene, folosirea termenului a fost și este respinsă de către alte grupări militante pentru drepturile femeilor, din motive diferite. De exemplu, multe feministexe "„feminist" indiene l-au respins ca „imperialist” (pentru că reflectă experiențele femeilor europene și americane, mai ales ale celor albe din clasa de mijloc, precum și tradițiaxe "„tradiție" iudeo-creștină, la care se raportează). Alexandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra", conducătoarea organizației de femei a Partidului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ce precede manifestarea publică amplă a feminismului, și este menit să denigreze feminismul înainte ca acesta să aibă posibilitatea de manifestare în spațiul publicxe "„spațiupublic"xe "„public". În acest mod, atunci când cineva își asumă identitatexe "„identitate" feministăxe "„feministă" și discurs feminist, este a priori tratat cu suspiciune și adesea cu ironie disprețuitoare, dacă nu cumva i se refuză accesul la mass-mediaxe "„mass-media"35. Multe femei și mulți bărbați care activează pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de gen sau care au
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
extinderea analizei politice în zona relațiilor private, acestea fiind tratate și ca relații de puterexe "„putere". Violența domesticăxe "„violență domestică", precum și obligațiile parentale legate de creșterea copiilor au fost tratate ca probleme politice. Forma de putere vizată de către analizele feministexe "„feminist" este cea patriarhală. În cadrul acestei mari orientări, există o largă diversitate: feminism liberal, socialist, radical, postmodern, ecofeminism, feminism comunitarianxe "„feminismcomunitarian". Ele s-au influențat reciproc, luminând câte un aspect central al direcțiilor de emanciparexe "„emancipare" și afirmare a femeilor. Atacurile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
femeile într-o măsură mai mare decât bărbații (politica pronatalistă, controlul forțat al reproducerii, dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" și strategiile de supraviețuire, menținerea patriarhatului tradițional la nivelul familiei și dezvoltarea unui patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat"). Vocile publice feministexe "„feminist" au fost rare (vezi, de exemplu, Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina", Stana Buzatu), iar organizațiile de femei erau controlate și manipulate de către Partidul Comunist. După 1990, feminismul și-a reluat treptat locul atât în zona culturii și cercetării, cât și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
tematica feministăxe "„feministă" a fost preluată de către mediul academic din America de Nord, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Aceasta a însemnat accesul la cunoaștere și la teoretizare înaltă, la metodologii științifice de cercetare, dobândirea unei substanțiale autorități epistemice a cercetării și teoriei feministexe "„feminist", posibilitatea de legitimare științifică a politicilor feministexe "„feminist". În estul și centrul Europei, procesul este mai lent, în primul rând pentru că până în 1989 nu a putut exista o ofertă pluralistă de educație și nu a fost posibil nici feminismul ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
academic din America de Nord, Europa de Vest, Australia și Noua Zeelandă. Aceasta a însemnat accesul la cunoaștere și la teoretizare înaltă, la metodologii științifice de cercetare, dobândirea unei substanțiale autorități epistemice a cercetării și teoriei feministexe "„feminist", posibilitatea de legitimare științifică a politicilor feministexe "„feminist". În estul și centrul Europei, procesul este mai lent, în primul rând pentru că până în 1989 nu a putut exista o ofertă pluralistă de educație și nu a fost posibil nici feminismul ca politică. Orice altă abordare ideologică era exclusă, iar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
interdisciplinar de cercetare (Grupul Interdisciplinar pentru Studii de Gen), precum și cursuri masterale (din 2003). Din același an se dezvoltă un program de master de profil și la Universitatea de Vest din Timișoara. Un rol deosebit de semnificativ în dezvoltarea cercetării feministexe "„feminist" l-a avut promotoarea inițială a acesteia, Societatea de Analize Feministe AnAxe "„AnA", creată în 1993, a cărei președintă a fost în primul deceniu Laura Grünbergxe "„Grunberg,Laura". AnA editează singura revistă de studii feministexe "„feminist" existentă în România până în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
în dezvoltarea cercetării feministexe "„feminist" l-a avut promotoarea inițială a acesteia, Societatea de Analize Feministe AnAxe "„AnA", creată în 1993, a cărei președintă a fost în primul deceniu Laura Grünbergxe "„Grunberg,Laura". AnA editează singura revistă de studii feministexe "„feminist" existentă în România până în 2003, AnaLizexe "„AnaLize"38. În România, feminismul academicxe "„feminism academic" influențează cercetarea relațiilor de gen, cooperează cu organizații interne și internaționale pentru crearea unei cunoașteri adecvate a situației economice, politice, culturale și familiale a femeilor, sprijinind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
teoria politicăxe "„teoriepolitică" este studiul acestora. A guverna „politic” fără a recurge la violență înseamnă a guverna prin intermediul instituțiilor și aranjamentelor publice. O astfel de înțelegere a guvernării este specifică pentru regimurile democratice. În regimurile autoritare, nici politicilexe "„politici" feministexe "„feminist" nu au cadre de desfășurare. Teoria politică poate îmbrăca două aspecte: a) Teorie politică prescriptivă: se ocupă de abordarea normativă, cea de tipul „cum ar trebui să” fie configurată politic societatea, astfel încât să fie dreaptă, să asigure egalitatexe "„egalitate"de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
spre dezvoltarea teoriei politicexe "„teoriepolitică" feministexe "„teoriepoliticăfeministă". Teoria politică feministăxe "„teoriepoliticăfeministă" s-a dezvoltat în legătură cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă", argumentând în favoarea revendicărilor solicitate de către femei, teoria fiind adeseori chiar avangarda acestor revendicări (pentru o tratare dezvoltată a mișcării feministe,xe "„feminist" vezi Popescuxe "„Popescu,Liliana", 2004): a) Primele mișcări feministe au vizat schimbări legislative prin campanii pentru: dreptul la votxe "„dreptullavot", la a fi parte contractantă deplină, la proprietate, legalizarea avorturilor, legislația pentru egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse" în angajare și în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
protecțiexe "„protecție" socială. Politologii canonici au ignorat în genere aceste mișcări, iar istoricii nu le-au consemnat. De aceea, drepturile pe care le-au câștigat femeile trec drept „achiziții naturale” ale evoluției democrației, și nu drept rezultat al mișcărilor feministexe "„feminist". b) Campanii pentru schimbări sociale și politice: intrarea femeilor în Parlamentxe "„parlament", Guvern, în administrație, admiterea în toate formele de educație și în profesii socotite „tabu”, salarii egale pentru muncă egală, locuri eligibile pe listele electorale ale partidelor. c) Organizații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
ale relațiilor de gen și cum se naște patriarhatulxe "„patriarhat" modern în estul Europei (vezi, de exemplu, Mihaela Miroiuxe "„Miroiu,Mihaela", 1999, Susan Galxe "„Gal,Susan" și Gail Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2003, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Abordările politologice feministexe "„feminist" sunt supuse atât criticilor externe, cât și celor interne. O critică frecventă constă în aceea că profesiile și pozițiile publice cu grad mare de răspundere, cele despre care feministele și feminiștii susțin că sunt monopol masculinxe "„masculin", sunt considerate poveri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]