538 matches
-
substratului ligninic: Demetoxilare Sub acțiunea unor oxidanți ca periodat, apă de clor, persulfat de amoniu, are loc o micșorare a numărului de grupe metoxilice. Oxidarea grupelor hidroxil fenolice Legarea azotului la macromolecula de lignină se realizează doar dacă grupele hidroxil fenolice sunt oxidate la chinone. Blocarea prin eterificare a acestora conduce la o micșorare a reacției de legare a azotului. Astfel, lignina alcalină (24,85% OCH3Ă metilată cu diazometan, supusă amonolizei a condus la obținerea unui preparat cu 21% grupări OCH3
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
Aceleași grupe de la suprafața polimerului libere și joacă un rol important în adsorbția produșilor care trebuie separați. O poliamidă folosită în cromatografia plan aprolactama]) cu o granulație de 5-20 μm. Poliamida este folosită cu succes în separarea compușilor cu structură fenolică. Aceștia sunt relativ puternic adsorbiți datorită legăturilor de hidrogen care se pot forma între fenoli, ca donori de protoni și grupa C=O amidică ca grupă acceptoare de protoni. Substanțele care au grupe acceptoare de protoni pot fi mai slab
ANALIZA MEDICAMENTELOR VOLUMUL 1 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/84343_a_85668]
-
care reprezintă un set de operoni ce controlează transferul ADN virulent, această activare fiind consecința intrării în funcțiune a sistemului reglator bipartit Vir A / Vir G (Stachael și Zambryski, 1985). Prezența condițiilor extracelulare acidice (pH 5,0-5,5), a compușilor fenolici și a monozaharidelor la locul de rănire a plantei induce direct sau indirect autofosforilarea receptorului kinazic Vir A transmembranar (Winans, 1992). Vir A activat transferă fosfatul său proteinei citoplasmatice Vir G care apoi se leagă la elementele cutiei vir de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
gene (de la bacterie la planta gazdă) urmat de integrarea în genomul celulei gazdă a T-ADN care induce transformarea acesteia cu desfășurarea tumorigenezei în planta gazdă. Transformarea este desfășurată la nivelul unor leziuni din planta gazdă, unde sunt eliberați compuși fenolici declanșatori ai inducției genelor de virulență (vir) dintre care una asigură sinteza enzimei de clivare monocatenară în T-ADN din plasmidul Ti de dimensiune mare purtător al bacteriooncogenelor specifice. T-ADN este transferat din Agrobacterium tumefaciens în celula gazdă prin
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
-T. Mutantele pentru virB și virD sunt avirulente la toate plantele, pe când mutantele virC și virE prezintă virulență variabilă la diferite plante gazdă. Genele virA și virG sunt exprimate constitutiv, la un nivel scăzut. Ele sunt induse de prezența compușilor fenolici produși în planta gazdă, ca răspuns la rănire. Astfel, în urma rănirii plantelor de tutun - Nicotiana tabacum se produc substanțe precum acetosiringon care este un 4-acetil,2,6dimetiloxifenol (fig. 33.15) și α-hidroxiacetosiringon. În urma sintezei acestor compuși chimici este indusă funcționarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
transferul grupelor fosfat la o a doua proteină cu valoare de efector (fig. 33.16). Proteinele efectoare îndeplinesc aceeași funcție în toate asemenea sisteme duale. VirA formează un homodimer localizat în membrana plasmatică internă și poate răspunde la prezența compușilor fenolici în spațiul periplasmic. Expunerea la compușii fenolici determină autofosforilarea lui VirA, la nivelul resturilor histidină. Grupul fosfat este apoi transferat restului Asp din VirG. VirG fosforilat capătă afinitate pentru promotorii genelor virB, virC, virD, și virE, având loc transcrierea acestor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
proteină cu valoare de efector (fig. 33.16). Proteinele efectoare îndeplinesc aceeași funcție în toate asemenea sisteme duale. VirA formează un homodimer localizat în membrana plasmatică internă și poate răspunde la prezența compușilor fenolici în spațiul periplasmic. Expunerea la compușii fenolici determină autofosforilarea lui VirA, la nivelul resturilor histidină. Grupul fosfat este apoi transferat restului Asp din VirG. VirG fosforilat capătă afinitate pentru promotorii genelor virB, virC, virD, și virE, având loc transcrierea acestor gene. Când virG este activat, transcripția sa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acini secretori de coloid folicular, tiroida realizează iodarea succesivă a tirozinei producând biosinteza tiroxinei (T4) și triiodtironinei (T3) ca principali hormoni tiroidieni. Realizată în trepte, sinteza se efectuează sub influența unei iodinaze care fixează iodul oxidat de către peroxidază pe nucleul fenolic al tirozinei dând naștere prin condensare compușilor iodurați activi. În timp ce tiroxina reprezintă peste 90% din hormonii tiroidieni circulanți, triiodtironina nu depășește 10%. Eliberarea zilnică este de aproximativ 90 mg de tiroxină și de până la 35 mg triiodtironină. Deși se eliberează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
moare și este împins înafară odată cu patogenul pe care îl conține (fig. 2). De remarcat, că formarea ligninei nu este indusă de factori abiotici ci de prezența în tesuturi a unor compuși chimici, numiți “elicitori” (chitina la grâu și precursorii fenolici cu greutate moleculară mică la pomii sâmburoși). Depunerea de gome este întâlnită la multe plante în jurul leziunilor produse atât de patogeni, cât și de alți factori. Rolul lor defensiv constă în faptul că, fiind depuse rapid în spațiile intercelulare și
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
Astfel de substanțe pot acționa în două moduri: ca repelente sau toxice pentru patogeni și ca stimulatoare pentru flora antagonistă. Substanțele toxice eliminate au fost identificate la diferite organe (semințe, frunze, rădăcini), cele mai studiate dintre acestea fiind de natură fenolică. Patogenii care străpung barierele chimice exterioare se confruntă cu substanțele toxice din interiorul celulelor și țesuturilor plantelor. Au fost efectuate numeroase cercetări privind evidențierea compușilor care, prin prezența sau prin concentrația lor mai mare, au un rol în rezistența plantelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
cu N în exces și mai ales, în absența celor cu K și P micșorează rezistența plantelor. Azotul în exces determină formarea de hidrați de carbon cu greutate moleculară mică, de zaharuri și acizi aminici, reduce conținutul plantelor în compuși fenolici și producerea de fitoalexine de către plantă . Printr-o dezvoltare puternică a plantei fertilizate cu azot în exces, se crează un cadru favorabil pentru speciile Phytophthora infestans la cartof, Erwinia amylovora la Rosaceae, Blumeria graminis la cereale. Îngrășămintele potasice și fosfatice
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
respectiv în produsele horticole, substanțele organice care intră în componența acestora se împart în mai mai multe grupe: -substanțe plastice (glucide, protide, lipide); -substanțe cu rol activ (vitamine, enzime, hormoni vegetali etc); -compuși rezultați din metabolismul intermediar (acizi organici, substanțe fenolice, substanțe volatile care conferă mirosul și aroma, glicozide etc); -compuși cu rol complex (alcaloizi, fitoncide, amine, amide etc); Din punct de vedere al solubilității în apă, substanțele organice se împart în substanțe organice insolubile și substanțe organice solubile. Substanța organică
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
majoră o constituie hidroxiacizii grași substituiți în lanț. Impregnând membranele țesuturilor cutinizate, le mărește rezistența la acțiunea factorilor exteriori nefavorabili. Suberina este constituită din polimeri ai unor lipide derivate, dar componenta majoră o constituie acizii dicarboxilici, iar conținutul în substanțe fenolice este mai ridicat decât la cutină. Țesuturile suberificate asigură protecția organelor pe care le acoperă și se formează în anumite condiții pe suprafața leziunilor care apar. Cutina și suberina sunt compuși foarte eterogeni, ale căror componente sunt diferite în funcție de specie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
maturitate scade. La perele depozitate se constată o creștere importantă, pe parcursul perioadei de păstrare. În mugurii cartofilor, pe măsura ieșirii din repaosul vegetativ, s-a constatat intensificarea activității acestei enzime. Lacaza acționează asupra unui număr mult mai mare de compuși fenolici, fiind foarte activă în piersici și mai ales în strugurii mucegăiți. La un pH mai scăzut (aciditate ridicată) activitatea lacazei este diminuată. Toate fenoloxidazele au activitatea maximă până la începutul maturării, urmată de o scădere, în paralel cu acumularea substanțelor fenolice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fenolici, fiind foarte activă în piersici și mai ales în strugurii mucegăiți. La un pH mai scăzut (aciditate ridicată) activitatea lacazei este diminuată. Toate fenoloxidazele au activitatea maximă până la începutul maturării, urmată de o scădere, în paralel cu acumularea substanțelor fenolice și creșterea conținutului în antociani. Pe parcursul prelucrării produselor horticole, aceste enzime trebuie inactivate. Opărirea (blanșarea) este tratamentul cel mai folosit, înaintea deshidratării, congelării sau termosterilizării. Pasteurizarea sucurilor sau a unor conserve are același efect. Prezența SO2 inhibă mai ales polifenoloxidaza
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
soluțiilor coloidale de celuloză amorfă. Celulazele au un pH optim slab acid (4,5-6,5). Sunt stabile termic în domeniul 30-60 0 C. Țesuturile plantelor se apără de celulazele microorganismelor patogene (fungi, bacterii), secretând inhibitori. Chinonele rezultate din oxidarea substanțelor fenolice au această proprietate. Clorofilaza este prezentă în cloroplastele celulelor vegetale, care conțin clorofilă. Acționează asupra clorofilelor a și b, determinând modificarea culorii verzi pe parcursul maturării. La mere, clorofilaza are o activitate de trei ori mai mare în timpul climacteriului respirator, față de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în cele din urmă complet (25 de zile de la recoltare), pigmenții carotenoidici se acumulează, crescând de la 30 la 260 ppm (70 de zile de la recoltare). 7.9.3. Pigmenții antocianici (antocianii) Pigmenții antocianici sunt mono sau diglucozizi ai antocianidinelor, compuși fenolici. Ei dau culoarea roșie-violetă sau albastră la numeroase flori, fructe sau legume. Unii autori disting o grupă separată de pigmenți, formată pe baza singurei antocianidine cu azot, betanidina. Cea mai răspândită antocianidă este cianidina, identificată în cireșe, vișine, prune, piersici
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și uscare în aparate concentratoare sub vid. S.C.V.V. Iași a elaborat tehnologii de concentrare și de folosire a musturilor roșii de hibrizi înobilați. Valoarea alimentară și medicinală. Antocianii din produsele horticole, la fel ca și la alte substanțe cu caracter fenolic, au un rol important în formarea gustului acestor produse, au acțiune bacteriostatică, precum și valoarea biologică de vitamina P. Trebuie menționat efectul lor protector, sanogen și fortifiant. 7.9.4. Pigmenții flavonici (flavonoidele) Pigmenții flavonici contribuie la realizarea culorii galbene a
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
acțiune antioxidantă, funcționând uneori și ca inhibitori ai unor enzime. În celulele vegetale absorb sau atenuează razele ultraviolete, protejând citoplasma și clorofilele. Măresc rezistența față de atacul insectelor și microorganismelor. Flavonoidele sunt glicozide ale flavonei, izoflavonei, flavonolilor, izoflavonolilor sau xantonelor, compuși fenolici. Conțin grupări hidroxilice, metoxilice, iar uneori și alte grupări sau catene fixate în diferite poziții. Glucidele componente ale acestor glicozide pot fi mono sau di-glucide și se fixează la una sau la două din grupările hidroxilice ale compusului flavonoidic. Pigmenții
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
La tomate, castraveți și cartofi se constată acumularea de aldehide (la tomate în plus și alcooli), tot mai importantă pe măsură ce au înaintat în faze mai complete de maturare, contribuind la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la formarea aromei acestor produse într-o proporție determinantă. 5. Compușii fenolici ca timolul (cimbru, cimbrișor, măghiran), carvacrolul (măghiran), estragolul (tarhon), anetolul (anason, fenicul), miristicina (pătrunjel) dau aroma dominantă din produsele respective, fiind regăsiți în uleiurile volatile extrase. Alți compuși fenolici se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona zmeurei. În flora tropicală vanilina (Vanilia planifolia, fam. Orchidiaceae), eugenolul (cuișoare-Eugenia caryophyllata, scorțișoara Cinnamonium sp.) sunt substanțe din grupa compușilor
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se găsesc în cantități mai mici, având calitatea de a nuanța aromele; apiolul (pătrunjel), -naftolul (coacăz negru), hidrojuglona (nuci), cetona zmeurei. În flora tropicală vanilina (Vanilia planifolia, fam. Orchidiaceae), eugenolul (cuișoare-Eugenia caryophyllata, scorțișoara Cinnamonium sp.) sunt substanțe din grupa compușilor fenolici. 6. Esterii alifatici aciclici realizează în ansamblu lor mirosul și aroma dominantă a multor fructe sau legume, exemple tipice fiind merele și perele. Aroma generală de fructe se formează în prezența acetatului de etil, butiratului de etil, capronatului de etil
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
aprofundarea și lărgirea spectrului de investigație. Extracția, condiționarea, folosirea sau reconstituirea substanțelor volatile din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Extracția, condiționarea, folosirea sau reconstituirea substanțelor volatile din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din plantele horticole s-a individualizat ca o activitate industrială distinctă, tot mai importantă ca cifră de afaceri și tot mai ramificată în ofertă și solicitări. SUBSTANȚELE FENOLICE DIN PRODUSELE HORTICOLE (FACULTATIV) Substanțele fenolice în molecula cărora este prezent nucleul fenolic, sunt reprezentate în produsele horticole de derivații acizilor fenolici (benzoic, cinamic etc.) precum și de compuși mai complecși de tipul taninurilor, polifenolilor, antocianilor și flavonelor. Ultimele două tipuri de substanțe fenolice sunt pigmenți vegetali a căror tratare se face separat. Studiile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]