1,521 matches
-
publicat în anul 2003 la Casa de Producție și Editură Corifeu este o completare necesară la tratatul Istoria literaturii daco - romane. Volumul Farmecul dialecticii și fenomenologia narativă (2001) conține teoriile Domnului Mihail Diaconescu despre roman, natura specifică a epicului și „fenomenologia narativă a spiritului românesc”. Ca scenarist și regizor de filme documentare Mihail Diaconescu a realizat serialul Dobrogea creștină. Harta spirituală în 13 episoade a câte 30 de minute fiecare. Mihail Diaconescu premiat, la sfârșitul anului 2011, de către Academia Română Domnul Prof.
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
magnum opus) din 1960, Adevăr și metodă (Wahrheit und Methode). și, mai târziu Martin Heidegger (n. 26 septembrie 1889, Meßkirch/Baden - d. 26 mai 1976, Freiburg im Breisgau). Toți, tot nemți! Ultimul, adică Heidegger, cu o contribuție covârșitoare asupra reconsiderării Fenomenologiei și a repuneri Finței în discuție (după aproape 2000 de ani). Tot mergând pe firul gândirii umanității (și nu al unei istorii întâmplător sau după inters împărțită), convinși de faptul că măreția omului stă tocmai în puterea de a povesti
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
ori- ale extremelor. Sunt versurile ’’datului național’’, dar și ale travaliului programatic, perseverent. După o viețuire arhetipală din primele două volume, ce urmează modelul consacrat al lui Parmenide, textele din ultimele sale cărți aduc în prim-planul liricii moderne rizomatica ’’fenomenologie a alterității’’ lui Emmanuel Levinas și ontologicul ’’Das Nihtige’’ a lui Carl Bart. Pare c-a trecut ritmul tezelor ’’antiumane’’ , acum părând tot mai frivole, ale lui Pico della Mirandola. Iată un exemplu concludent: Când voi pleca spre Țara Vulturilor
VASILE BURLUI-UN POET ADEVARAT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 653 din 14 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345042_a_346371]
-
erou în ochii valetului său”, fapt ce l-a făcut pe Hegel să-i amplifice sensul: „Nici un om nu este un erou în ochii valetului său, nu deoarece primul nu este un erou, ci deoarece celălalt este valetul!”. Hegel în „Fenomenologia minții” subliniază faptul că eroii sunt „indivizii universal-istorici”, considerându-i ca fiind instrumente decisive ale evoluției istorice. Din păcate, trebuie să aduc o mică rectificare le ce scria Hegel, eroii sunt instrumente decisive în evoluția părții din care fac parte
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
despre cultura română și raportarea la universalitate Autor: Const. Gh. Marinescu Dr. Catinca Agache La Editura „Samia” din Iași a apărut, nu de mult, o carte remarcabilă prin conținut și abordarea dintr-o perspectivă modernă a unor noțiuni fundamentale de fenomenologie a culturii, a unor problematici cu adâncime în istorie dar foarte actuale într-o societate ce pare să-și piardă reperele valorice, să creeze confuzii și debusolări. Național și universal în Cultura Română este titlul acestui nou volum al prof.
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
și Ființă a spiritului (res cogitans), ca mai apoi teza logicii să definească fiecare ființare prin fiindul (este-le) ei, opțiuni preluate, criticate și duse mai departe, după Georg Wilhelm Friedrich Hegel și Søren Kierkegaard (sec. al XIX-lea), de fenomenologia secolului trecut, aflată sub semnul lui Martin Heidegger și al lui Jean-Paul Sartre. Neîndoielnic că originea unor idei filosofice, a unor concepte și orientări coboară adânc până în miturile esențiale și în mitologiile fundamentale ale lumii, pentru că ființa însăși, prin condiția
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
Bantoș, T. Pracsiu și Florentinei Narcisa Boldeanu); (XIV) „constelația“ de la Mitul Eminescu (Iași, Ed. Junimea, 2004, capitolul reunind texte de referință aparținând lui Gheorghe Capșa, lui C. Trandafir, lui Adrian Dinu Rachieru și Rodicăi Mureșan); (XV) „constelația“ de la Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (București, Editura Ager-Economistul, 2005, aprecierile critice stând sub semnăturile lui Aureliu Goci, Emil Vasilescu, Gh. Buluță și A. I. Brumaru); (XVI) „constelația“ de la Transmodernismul (Iași, Editura Junimea, 2005, cu ediție secundă în 2011, carte despre care au
ION PACHIA-TATOMIRESCU : OPERĂ ÎN POLIEDRICĂ LUMINĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372630_a_373959]
-
al culturilor, comunicația Orient-Occident, în particular, capătă sens. La început, așa cum era și firesc, doar "de departe", ca luare de cunoștință a unora de alții. Căci, pentru recunoașterea celuilalt era nevoie, mai înainte de orice, de cunoașterea celuilalt. Recunoașterea, în această fenomenologie a interculturalității, înseamnă puțin altceva decît ne-o spune limbajul comun. Recunoașterea este o cunoaștere prin asimilare pentru întregire. Recunoașterea presupune cîștigarea conștiinței nevoii de celălalt. Este ceea ce au întreprins, în modernitate, mai cu seamă, romanticii. Demetrio Marin demonstreaza exemplar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
titlu pur informativ, s-ar putea face referiri la probabilitatea ca și subiectul, nu doar o bună parte a substanței mai multor lucrări hegeliene, să fi fost sugerat filozofului din Stuttgart de meditația asupra anumitor concepte indiene. Astfel, de exemplu, Fenomenologia Spiritului și Știința Logicii nu încearcă să fie altceva decît meditații asupra aspectului Ătman Brahman (= Logos), precum și Filozofia Naturii își propune să exploateze speculația asupra aceleiași realități absolute, privite însă din punctul de vedere al prakrti [361]. Cine are
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ceea ce este, a mai fost și ceea ce a fost va mai fi, 3,15. Despre semnificația acestor termeni vezi cap. Filosofia vieții și a omului în cartea biblică "Ecclesiastul" (Kohelet), Ion Bianu, Op.cit., p. 178. 8 Liiceanu, Gabriel Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, Ed. Univers, Buc., p. 41. 9 Goethe, Faust, Partea I și Partea II, traducere și ed. îngrijită de Ștefan Aug. Doinaș, Ed. Univers, Buc., 1982, p. 61, versurile 496-497. 10 Kojevnikov, Iurii, M. Eminescu și problema
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
exaltat până la indecență” - în expresia acad. Al. Zub - contribuția factorilor interni în soluționarea marilor obiective politico-naționale românești, Leonid Boicu a căutat să pună în valoare, echilibrat și lipsit de parti-pris-uri, o multitudine de factori, pornind de la premisa iarăși verificată că fenomenologia istorică este, întotdeauna, extrem de complexă și că simplificările partizanale sau hagiografice blochează, îndeobște, accesul la adevăr. Dar, repudiind asemenea atitudini, istoricul nu înțelege să se plaseze pe opusul lor extrem, „nerezonabil și frizînd impietatea”, atribuind, de pildă, împrejurărilor internaționale și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia artei, Florence Begel • Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană, Viorel Cernica • Filosofie românească interbelică, Viorel Cernica • Formele elementare ale dialecticii, Jean Piaget • Immanuel Kant. Poezie și cunoaștere, Vasilica Cotofleac • Introducere în filosofia minții, Teodor Negru
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în mod neechivoc finalismul"150) și aprecierea personalismului energetic ca o concepție determinist-teleologică ("Concepția lui C.Rădulescu-Motru e o concepție deterministă, teleologică, energetică, personalistă"151. Este de reținut și o observație dintr-o "lectură paralelă" a personalismului energetic și a fenomenologiei antropologice a lui P. Teilhard de Chardin: "Presupoziția unui finalism spiritualist la Rădulescu-Motru este falsă, divinitatea nefiind făcută să determine ceva"152.) Pe temeiul celor arătate până acum, am putea socoti că afirmarea ordinii de finalitate pentru existența-ca-energie (pornind de la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Lucian, Automatul doctrinelor, în vol. Ceasornicul de nisip, Editura Dacia, Cluj, 1973. BOBOC, Alexandru, Etică și axiologie în opera lui Max Scheler, Editura Științifică, București, 1971. BOBOC, Alexandru, Heidegger și ontologia umanului, în "Revista de filosofie", 2/1978. BOBOC, Alexandru, Fenomenologia și științele umane, Editura Politică, București, 1979. BOBOC, Alexandru, Confruntări de idei în filosofia contemporană, Editura Politică, București, 1983. BOBOC, Alexandru, Tehnica și ontologia umanului în lumea de azi, în "Revista de filosofie", 2/1986. BOLTZMANN, L., Răspuns la prelegerea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de optimizare a transferului de energie, a funcționării laserului și a prelucrărilor bazate pe interacțiunea laser-material solid. Capitolul are ca scop prezentarea implicațiilor induse de efectul stocastic de tip „gun”, „gun” haotic și „multi - gun” în dinamica mișcărilor fizice asociate fenomenologiei proceselor de marcare cu laser. În studiul efectului „gun” relativist am adoptat un model ce implică studiul mișcării unei particule cu sarcină, supusă simultan unui câmp magnetic static și unei unde electromagnetice (polarizate sau nepolarizate) [62]. Matematica modelului constă în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
În contextul valorilor europene. Perspectiva este cea a unui laic, interesat mai ales de dimensiunea cultural-formativă a acestei evoluții spirituale. Facem mai Întâi precizarea că valorile credinței noastre se manifestă atât În planul religiosului (și aici teologii pot explica Întreaga fenomenologie), cât și În multiple direcții extrareligioase, impregnate evident de această matrice valorică (educație, civilizație materială, etos cultural, mental social). De aceea, a viza integrarea doar din punct de vedere strict religios (sub aspect dogmatic, ritualic, sacramental) ni se pare limitativ
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
resurse umane la care se vor adăuga, firesc, elemente de noutate. Din anumite puncte de vedere, politicienii mai mult ne Încurcă decât ne ajută. Aceștia se folosesc de problematica școlară În campaniile electorale, „se amestecă” Într-un mod neprofesionist În fenomenologia internă specifică, dereglând mecanismele didactice firești, sau neglijează pur și simplu această problemă. Oricum, până una alta, suntem bucuroși că sunt destui cei care ne iau În seamă, cel puțin la nivel... retoric. Credem că ei ar trebui mai degrabă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
acțiunile lui Spiru Haret În plan teoretic, dar mai ales faptic l-au consacrat drept unul dintre cei mai prolifici Întemeietori ai școlii românești. Asumpțiile ideologice care fundamentau politica sa școlară nu erau preluate din tratate de pedagogie, ci din fenomenologia și presiunea realităților sociale românești. De aici și punerea În practică a unor linii de formare universitară cu caracter realist, aplicativ și concret. Adept al liberalismului românesc, Haret a Înțeles ca nimeni altul circularitatea fecundă a contextelor și acțiunilor, a
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
trebuie expuse (ca și lucrările realizate În timpul orelor de desen, eseurile sau poeziile de la orele de literatură, creațiile de la orele disciplinelor tehnice etc.). Cel În cauză comite o eroare fundamentală; se vede clar că nu este didactician și nu cunoaște fenomenologia internă a educației... Abuzul constă În măsura Însăși de excludere a icoanelor din școli. El se naște din absență, nu din prezență. Se profesează astfel un iconoclasm intolerant, de tip modern, ateist, indus de minoritari (de activiștii atei) la adresa unei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
act al transmiterii unui mesaj, ci În crearea și menținerea unei legături permanente și profunde Între individ sau societate În ansamblul ei și lumea puterilor supraomenești. Nu comunicarea este tema lor fundamentală, ci comuniunea. Din perspectiva teologilor sau a reprezentanților fenomenologiei religiilor, acesta este un act personal de credință, Încărcat cu valori mistice. Din perspectiva antropologilor, este un act social, Întemeiat pe anumite reprezentări simbolice și materializat prin diferite reguli de acțiune socială. În esență, modelul comunicării cu divinul, printr-un
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
fază „romantică” de capitalizare. Tot în primul număr, Lucian Blaga oferă un fragment din volumul Filosofia stilului, atunci în curs de apariție, fragment intitulat Lecția lui Van Gogh. Dincolo de analiza strălucită a unei picturi a artistului olandez, articolul operează o fenomenologie a trecerii de la naturalismul impresionist la expresionismul de marcă al începutului de secol în pictură, din perspectivă estetică, o estetică însă nu numai a creației, ci și a receptării. Într-o pledoarie pentru receptarea avizată a operei de artă (elitism
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
sintetizează manifestările lirice ale poetului în ipostazele corespunzătoare celor patru esențe. Imaginarul lui Emil Botta, construit pe fundamente aparținând realității, asigură, totuși, complexitatea unui spațiu fermecat și personalizat. C. își articulează demersul critic sprijinit pe concepte presocratice, „întemeiază adică o fenomenologie artistică pe un fundament ontologic. Asemănarea e, desigur, metaforică” (Radu G. Țeposu). SCRIERI: Emil Botta sau Despre frontierele inocenței, București, 1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9; Al. Ruja, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, O, 1984
CRISTEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
a politicii guvernamentale în raport cu procesul (aspectul a fost identificat și la nivelul principiilor de proiectare a unei politici guvernamentale): acest predicat este necesar, deoarece o dependență completă față de proces induce imposibilitatea politicii guvernamentale de a contracara unele posibile sincope în fenomenologia procesului economic; aceasta înseamnă că trebuie acceptată o logică internă a politicii guvernamentale (o gramatică proprie) care, deși are acțiuni guvernamentale asignate, ca pe una dintre variabilele sale independente, funcționează, în același timp, relativ independent; 4. continuitatea (C) politicii guvernamentale
Identificarea politicilor macroeconomice sustenabile şi de tip anticriză. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
filosofia politic( (( (n teoria politică exist( o formă elaborată a acestuia, apărută (n principal ca o critică a individualismului liberal, desemnat drept "comunitarism filosofic". Originile comunitarismului filosofic sunt legate de un melanj de mai multe orient(ri filosofice incluzând hermeneutica, fenomenologia (( pragmatismul. Acestea contrasteaz( at(t cu ra(ionalismul (( empirismul asociate cu filosofia politic( liberal(, c(t (( cu structuralismul, ce a fost asociat cu diferite variet(ți ale teoriei sociale (( politice marxiste. Alături de cele două forme amintite a ap(rut de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al comunității mele deoarece tu (în postura de Celălalt) ești în mod fundamental legat de mine (Ego-ul meu)" (Steeves, 1998: 95). Ca membri ai aceleiași comunități împărtășim aceeași interpretare a bunurilor. Avem aici o mixtură între este și ar trebui: fenomenologia descriind comunitatea normativă. 1.3. Comunitarismul "nou" Pentru Selznick, comunitarismul a apărut ca răspuns la anxietățile moderne și postmoderne. "Eticheta comunitarian poate fi aplicată oricărei doctrine care prețuiește bunurile sau idealurile colective și limitează solicitările privind independența individuală și autorealizarea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]