435 matches
-
Atât doza de 25 t/ha cât și cea de 30 t/ha îngrășămint organic au favorizat obținerea unui număr de 36 păstăi /plantă cu 56% mai multe decât la martorul nefertilizat, dar cu 3% mai puține decât la năutul fertilizat cu 20 t/ha. Un număr de 33,5 păstăi/pl. s-au obținut când doza de gunoi de grajd a fost de 10 t/ha, iar 28,7 păstăi/pl. s-au realizat când la fertilizare s-a aplicat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
iar în doză de 10 t/ha un număr de boabe mai mare cu 48% decât martorul nefertilizat care a avut un număr de 23 semințe/pl. (tabelul 60) Masa semnințelor a fost cu peste 70% mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea a fost de 4,1 g/pl.. Peste 7,0 g/pl. s-a întâlnit la toate plantele fertilizate cu 15-30 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mai mare la năutul fertilizat cu doze de gunoi de grajd cuprinse între 20-30 t/ha decât la năutul nefertilizat unde greutatea a fost de 4,1 g/pl.. Peste 7,0 g/pl. s-a întâlnit la toate plantele fertilizate cu 15-30 t/ha, mărirea dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o modificare în masa semințelor la o plantă, valoarea fiind aceiași (7,1 g/pl.). Deși în toate variantele fertilizate diferențele au fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la toate plantele fertilizate cu 15-30 t/ha, mărirea dozei de îngrășământ de la 20 t/ha la 30 t/ha neaducând nici o modificare în masa semințelor la o plantă, valoarea fiind aceiași (7,1 g/pl.). Deși în toate variantele fertilizate diferențele au fost foarte semnificative pozitiv față de martorul nefertilizat trebuie remarcat faptul că dozele mici de gunoi de grajd au sporit greutatea semințelor la o plantă cu 1,8 g/pl (5 t/ha gunoi de grejd) respectiv 2,6
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de 25 t/ha gunoi de grajd a încă 5 t/ha a dus la o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o scădere a masei plantelor de năut de la 19,7g/pl. la 19,6 g/pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
pl.. Cu o greutate de 19,4 g/pl., năutul fertilizat cu 20 t/ha a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut plante cu greutate semnificativă pozitiv față de năutul nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat doar
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a depășit martorul nefertilizat cu 6,2 g/pl, năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd cu 5,3 g/pl, iar năutul fertilizat cu 10 t/ha gunoi de grajd cu 4,0 g/pl.. Toate variantele fertilizate cu peste 10 t/ha gunoi de grajd au obținut plante cu greutate semnificativă pozitiv față de năutul nefertilizat cu excepția variantei unde s-au aplicat doar 5t/ha gunoi de grajd la care greutatea plantei de 15,2 g a prezentat
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
MMB (masa a 1000 de boabe) a crescut în cazul fertilizării cu gunoi de grajd ajungând la 201,5 g când dozele de îngrășământ organic au fost de 5 t/ha și 30 t/ha. Se poate spune că năutul fertilizat cu gunoi de grajd a produs o creștere a MMB cu 7% până la 13 % comparativ cu martorul nefertilizat la care aceasta a fost de 178 (tabelul 63).Producția de sămânță raportată la unitatea de suprafață a fost cu peste 44
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a favorizat un spor de producție de doar 1% respectiv 2%. Năutul a raecționat foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd, producția maximă fiind de 2982 kg/ha, cu 71% mai mare decât la martorul unde nu s-a fertilizat și care a realizat 1740 kg/ha. Doza de 15 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la martorul unde nu s-a fertilizat și care a realizat 1740 kg/ha. Doza de 15 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
kg/ha. Doza de 15 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
obținerea unei recolte de 2859 kg/ha, deci cu 20% mai mare decât a năutului fertilizat cu 5 t/ha, cu 7% mai mult decât a năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată cu 30 t/ha gunoi de grajd. Se observă că procentul boabelor în ulei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
năutului fertilizat cu 10 t/ha dar cu 5% mai mică decât a năutului fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd. Conținutul boabelor în ulei (%) a fost cuprins între 6,0% la varianta nefertilizată și 4,8% la varianta fertilizată cu 30 t/ha gunoi de grajd. Se observă că procentul boabelor în ulei scade odată cu creșterea dozei de gunoi de grajd de la 0 la 30 t/ha. Diferențe foarte semnificative negativ față de martor s-au întâlnit la variantele fertilizate
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
fertilizată cu 30 t/ha gunoi de grajd. Se observă că procentul boabelor în ulei scade odată cu creșterea dozei de gunoi de grajd de la 0 la 30 t/ha. Diferențe foarte semnificative negativ față de martor s-au întâlnit la variantele fertilizate cu 10-30 t/ha gunoi de grajd unde procentul de ulei în boabe nu a depășit 5,6% fiind cu 0,4 -1,2% mai mic (tabelul 65). Procentul de proteină în semințe (%) a crescut de la 23% (martor nefetilizat) la
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha) ajungând la 765,5 kg/ha (30 t/ha). Cu o cantitate de de 697 kg/ha doza de 15 t/ha gunoi de grajd a depășit martorul cu 297 kg/ha și a fost întrecută de năutul fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd cu 35,5 kg/ha (tabelul 67). V.2.3.INFLUENȚA INTERACȚIUNII TIP DE îNGRĂȘĂMÂNT X DOZĂ DE îNGRĂȘĂMÂNT ORGANIC ASUPRA UNOR îNSUȘIRI MORFOLOGICE, A ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE, PRODUȚIEI ȘI COMPOZIȚIEI CHIMICE A
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
BOABELOR DE NĂUT Talia plantelor a fost cuprinsă între 36,0 cm (martor nefertilizat) și 59,0 cm (25 t/ha gunoi de grajd ovine). Rezultate bune, cu o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25 t/ha și 30 t/ha și cele fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20 t/ha. Mărirea dozei de gunoi de grajd
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de grajd ovine). Rezultate bune, cu o talie a plantelor de peste 58,0 cm le-a obținut plantele fertilizate cu gunoi de grajd de bovine în doze de 20 t/ha, 25 t/ha și 30 t/ha și cele fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20 t/ha. Mărirea dozei de gunoi de grajd de ovine de la 25 t/ha la 30 t/ha a dus la scăderea taliei cu 3,8 cm. Aplicarea a 5
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
3,8 cm. Aplicarea a 5 t/ha gunoi de grajd de bovine nu a influențat semnificativ talia plantelor, aceasta fiind mai mare cu doar 4 cm decât la martor. Diferențe distinct semnificative față de martor s-au înregistrat la năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
doar 4 cm decât la martor. Diferențe distinct semnificative față de martor s-au înregistrat la năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine și 10 t/ha gunoi de grajd de bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bovine, în rest toate celelalte variante fertilizate cu cu îngrășăminte organice au realizat plante cu diferențe foarte semnificative pozitive față de martor (tabelul 68). Numărul de ramificații principale la năut a crescut odată cu fertilizarea, ajungând la valori maxime în cazul variantelor fertilizate cu 25 t/ha gunoi de grajd de bovine sau 25 t/ha gunoi de grajd de ovine. Dozele de 30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 30 t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha gunoi de grajd de ovine au favorizat obținerea unui număr de 4,8 ramificații principale/pl., cu 2,1 buc./ pl. mai multe decât la martorul nefertilizat și cu 0,1 buc./ pl. mai puține decât la năutul fertilizat cu 25 t/ha gunoi de grajd fie de bovine fie de ovine. Aplicarea în doză de 15 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost mai eficientă în privința ramificării (4,5 ram. pr./pl.) decât aceiași doză de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
peste 22% mai mare decât la martorul nefertilizat. Doza de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a fost cea mai valoroasă pentru că a dus la apariția unui număr de 37 păstăi/pl., cu 1 mai mult decât variantele fertilizate cu 20-30 t/ha gunoi de grajd de bovine și 25 - 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Creșterea dozei de la 20 t/ha la 25 t/ha sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sau chiar 30 t/ha gunoi de grajd nu s-a dovedit eficientă, numărul păstăilor fiind în toate cazurile de 36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
36 buc./ pl. deci cu 13 păstăi/pl mai mult decât martorul, cu 8 păstăi/pl. mai mult decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de bovine și mai mult cu 6,7 păstăi/pl. decât năutul fertilizat cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (tabelul 70). Numărul de semințe la o plantă de năut nefertilizată a fost de 23 buc./ pl. pentru ca în urma fertilizării să ajungă la maximum 38 buc./pl. când doza de îngrășământ
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]