3,310 matches
-
prin unitatea ei ideologică. În afara hotarelor Franței, scrierile lui au devenit arsenale bogate în argument împotriva despotismului și a intoleranței. Prin lucrările sale a influiențat puternic conștiința multor intelectuali români din generația de la 1848, pătrunsă de ideea luptei împotriva orânduirii feudale. Voltaire este gânditorul Franței, scriitor celebru și glorie a poporului francez. Voltairianismul s-a pierdut, dar Voltaire a rămas o eternă și nemuritoare întruchipare a luptei împotriva obscurantismului și a intoleranței din Europa secolului al XVIII-lea. El s-a
VOLTAIRE de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350669_a_351998]
-
o fac bogată și frumoasă. Nu sunt de acord că țara ar fi „mândră” și noi am avea „mândria de a fi români” Oricum această „mândrie este exprimată și cultivată numai la răsărit de Carpați. Populația din Valahia și Moldova feudală au trăit prea mult sub „suzeranitatea” orientală și s-a format ca atare. Doar grecii și poate italienii pot fi vonsiderați mai comozi ca noi. Sudul țării în special este dominat de exercitarea unor munci mai statice la care se
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
care se dezvoltă oriunde într-un mod foate popular stabilind legături temeinice între organizarea obșteasca și credințele locului. În ceea ce ne privește, nu este deloc de neglijat că obștile sătești ale ortodoxiei noastre au ținut îndelunga vreme loc de organizare feudala sau statală, politica existenței zilnice a unor populații întregi (care, pe deasupra, măi trebuiau să se apere și de năvălitori) conducând la politicile spirituale ale existenței în timp printr-o cultură unitară. Zămislita și din viața materială și din credință. Iar
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
turmă și urma ni se face cântec și cântecul ne pierde urma. Așa suntem... și este departe de mine gândul de a fi vreun pesimist ! - Ce vă place și ce nu vă place în Canada? - Canada este o țară liniștită, feudala, care a făcut prea brusc un salt spre tehnică și bun trăi. Că în MAȘINĂ TIMPULUI, a lui Wells, oamenii de aici, trăiesc într-o dolce farniente, fără să-și iubească binefăcătorii. Este o așezare aproape tribala, bazată pe provincii
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
locului, păstori și crescători de vite pe plaiurile bogate în pășuni, foloseau "piatra neagră care arde" la încălzit și la efectuarea schimburilor comerciale, straturile de huilă fiind întâlnite chiar la suprafață. La vremea când se închegau primele formațiuni statale românești feudale, voievodatul ce se întindea în Banat între Mureș și Dunăre, ajuns la apogeu sub voievodul Glad (sec.IX-X), cuprindea în teritoriul său și Valea Jiului. Mai târziu, aceste pământuri au făcut parte din voievodatul lui Litovoi ce se întindea pe ambele
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
ieșea pe stradă./ Priveam cerul cu ochelari de protecție;/ Înconjurate de scaune goale./ Sentimentele susțineau o conferință searbădă./ Mă rătăcisem în orașul acela,/ Era cald și doream o oranjadă,/ Sala de conferințe, scaune goale./ - Oranjadă nu mai avem din epoca feudală!/ - Nu se mai importă portocale.../ - În curînd însă va fi soare,/ Atît de mult soare!/ - În curînd va fi o explozie solară!/ Dar eu ascultam sentimentele/și, între timp, scaunele sforăiau, sforăiau”. Fără să fie „programată” în notație, cu o
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
o incursiune istoriografică asupra evoluției economice, încă din momentul existenței sale și pe parcursul unor etape surprinse distinct, în decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
asupra evoluției economice, încă din momentul existenței sale și pe parcursul unor etape surprinse distinct, în decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
etape surprinse distinct, în decursul devenirii istorice. La începuturile existenței sale și, pe tot parcursul evului mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
mediu, satul Ulmeni, pe atunci, întrunea caracteristicile generale ale evoluției feudale. Baza economiei feudale era agricultura. Proprietatea asupra pământului domanial aparține în exclusivitate stăpânului feudal. Iobagul este posesorul sesiei sau delniței, acestuia rămânându-i doar răsplata muncii lui. În interiorul proprietății feudale exista și o proprietate iobăgească care se transmitea pe linie ereditară, din tată în fiu. Țăranul, locuitor obligatoriu al domeniului, putea să aibă proprietatea lui, achiziționată prin cumpărare sau defrișare, de care putea să dispună. În ceea ce privește repartiția pământului iobăgesc, tabela
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
alimentele de bază ale țăranului), în timp ce pe marile proprietăți funciare se cultivau inul și cânepa; acestea erau topite în apa Someșului, pentru ca, mai apoi, să fie folosite ca materie primă pentru îmbrăcăminte. Fânațul are o reprezentare destul de mare în economia feudală naturală, însă ulmenenii se plâng de faptul că se poate cosi o dată pe vară, cu excepția măierșigului (pământul domnilor). Pământul era lucrat cu tracțiune animală, în general, cu 4 boi, rar cu 2, sau cu 6 boi. Se ara de obicei
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
bienal și chiar trienal este folosită în regim propriu: sistem 2 + 1, adică acela de două câmpuri alternative și un al treilea cultivat permanent. Cultura cerealelor determina implicit și o îndeletnicire secundară: morăritul. Acesta reprezenta însă monopolul exclusiv al stăpânului feudal, aducându-i venituri importante acestuia. Erau multe mori pe Someș, până în urmă cu aproximativ 20 de ani; exista o moară la care veneau nu numai locuitori ai satului, ci și din satele din jur. Fiecare sat situat de-a lungul
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
se lua vamă o oaie. De la negustorul care cărăușește marfa cu 4 cai negustorești, se lua un font de piper. Care este cuantumul acestei vămi nu știe nimeni, nici măcar judele, care este conducătorul satului. Acest lucru îl știe doar stăpânul feudal, pentru că el este stăpânul vămii. Venitul vămii este așadar variabil, în natură și în bani. Vameșul este scutit de prestațiile obișnuite, specifice iobagului, el primind o parte din veniturile vămii. Nu știm, deoarece documentele nu spun acest lucru, în ce măsură sunt
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Ulmeni, pădurile sunt înscrise în urbarii, la fel ca și cele ale stăpânului. Nenumărate ordonanțe ale guvernelor Transilvaniei au interzis dreptul la vânat, însă această aplicare era valabilă doar pentru cei de condiție țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
țărănească. Un capitol important al evoluției societății feudale, îl reprezintă raportul dintre iobag și stăpânul său. Față de stăpânul domeniului Cehu, țăranul iobag are o sumedenie de obligații, în schimbul dreptului de folosință asupra sesiei. Țăranul iobag din Ulmeni era un contribuabil feudal obișnuit, la fel ca toți iobagii din alte locuri sau de pe alte domenii: era plătitor al censului, al dijmei, precum și alte obligații, cum ar fi aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
aceea de prestare a robotei (clăcii). Conform urbariului din 1569, după informațiile pe care ni le oferă academicianul David Prodan, aflăm că satul Ulmeni avea la acea dată 39 de capi de familie. Aceștia erau obligați la toate formele rentei feudale, mai puțin daturile sau darurile. Aceste ultime obligații nu apăreau datorită faptului că satul era situat pe drumul principal și, ori de câte ori stăpânul tranzita zona, se abătea pe aici, fie pentru prânz, fie pentru noapte. Acesta era găzduit de către țărani, atâta timp cât
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
iobagi din Ulmeni erau obligați să presteze diferite lucrări în anumite locuri: în Arduzel, Chioar, Cehu, Satu Mare, Baia Mare. Muncile și activitățile la care ne referim erau cele precum aratul, seceratul, cositul, căratul fânului. Aceste obligații creșteau proporțional cu averea stăpânului feudal. Iobagii din Ulmeni, la fel ca mulți alții din alte locuri, plătesc consecvent censul (obligația în bani), de două ori pe an, având ca termene Sângeorzul și Sânmihaiu. Obligațiile financiare, din păcate pentru țărani, nu aveau un cuantum fix; acestea
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
pe când în timpul lui Gheorghe Bathory, media urca la 70 dinari. Tendința de creștere a censului este așadar elocventă. Obligația financiară era în strânsă relație cu mărirea sesiei și mulțimea vitelor pe care le avea țăranul în proprietate. Din istoria raporturilor feudale nu pot fi omise legiuirile care urmează răscoalei din 1514, condusă de Gheorghe Doja. Acestea condamnau de acum înainte pe toți țăranii locuitori, oriunde în Transilvania, la veșnică șerbie, având obligația de a rămâne definitiv pe domeniul stăpânului și putându
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
scutiri de taxele bisericii, dispunând și de pământ în regim familial. Dotarea preotului cu favoruri, cu părți din dijme, este o realitate evidentă. Evoluția satului Ulmeni rămâne secole de-a rândul neschimbată, istoria cunoscând același curs pe tot parcursul epocii feudale. Baza sistemului economic rămâne pe mai departe agricultura; nu lipsesc preocupări precum sporirea producției, a lucratului pământului, îmbunătățirea calității lui, prin folosirea îngrășămintelor, însă hotărâtoare rămâne tehnica agricolă bazată pe unelte tradiționale. Tehnica evoluției uneltelor țărănești rămâne în linii mari
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
țărănești rămâne în linii mari la fel, nefiind perceptibilă. Plantele de cultură rămân cam aceleași, dar, secolul al XVII-lea aduce un element agricol nou: porumbul, atestat pentru prima dată pe domeniul Cehu. Conscripția din anul 1785 consemnează fărâmițarea domeniului feudal. Satul Ulmeni are acum nu mai puțin de 5 stăpâni: baronul Bornemisza Iosif, contele Korda Gheorghe, contele Bethlen Grigore, contele Gylai Iosif și contele Torozs-Kai Sigismund. Cunoașterea potențialului economic al supușilor este incertă pentru perioada dinaintea secolului al XIX-lea
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de vie de 48 urne de vin. Numărul animalelor din proprietatea celor 59 de contribuabili este de 20 de boi și cai, 63 vaci, 11 juninci, 25 porci. Patentele imperiale din anii 1853-1854, marchează o adevărată cotitură în evoluția societății feudale. Acestea legiferau desființarea servituții personale, a iobăgiei, prin răscumpărarea plătită de către stat. Sumele de răscumpărare au fost folosite de către nobili, în marea lor parte, pentru dotarea marii proprietăți. Largi perspective se deschid Ulmeniului odată cu prima jumătate a secolului al XIX
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
puternic evoluția culturii noastre în diferite epoci istorice. Ca atare, Domnul Profesor Mihail Diaconescu scrie următoarele: „Prin arta sa, Grigore Popescu - Muscel este un continuator al marilor personalități care au dat strălucire și valoare universală artei murale românești din epoca feudală. Pristavul Marcu de la Voroneț, Dobromir de la Târgoviște, Toma de la Suceava, Dragoș Coman, Radoslav și David de la Cozia, Dobromir cel Tânăr; Stamatello Cotronas, Tudoran de la Băjești, Pârvu Pârvescu Mutu, cel mai strălucit pictor al epocii brâncovenești, de care autorul acestei lucrări
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
și barăci au fost adăugate la castel. Apoi, încet, de la mijlocul secolului al XIX-lea, Castelul de Bouillon a început să cadă în ruine. Din fericire, acesta a devenit o atracție turistică și astfel a fost salvat de la degradare. Castelul feudal a fost definit ca un grup de lucrări construite în raport unele cu alte, cu apărare individuală, dar păstrându-se unite prin ideea apărării comune, în conformitate cu principiile arhitecturii militare. În prezent castelul are secțiuni rămase din secolul al XI-lea
CASTELUL BOUILLON de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359632_a_360961]
-
Aceștia trăiesc în județul Constanța (majoritatea), dar și în Tulcea, București, Călărași, Brăila. Repere istorice Prima consemnare documentară a prezenței stabile a unor etnici turci pe actualul teritoriu al României este din anul 1264 când, în urma luptelor interne de tip feudal din Imperiul Anatolian selgiucid, un grup de 12 mii de ostași conduși de împăratul Izeyddin Keykavuz s-a așezat în Dobrogea. Aceștia erau trimiși de împăratul bizantin Mihail Paleologul pentru a apăra Imperiul Bizantin de invaziile străine. Așezarea dobrogeană a
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
în care au trăit fiind în același timp determinați de spațiul socio-economic respectiv. O primă observație: o mare perioadă din ultimii 2000 de ani România a evoluat fără instituțiile democratice și de checks and balances specifice unui stat modern. Instituțiile feudale au existat într-o formă sau alta până în secolul al XIX, iar independența/autonomia reală a Țărilor Române a fost o excepție în toată această perioadă. Dar odată cu reformarea instituțiilor, introducerea unei constituții, chiar primitive precum Regulamentul Organic, abolirea sclaviei
Cel mai bine plătiți români trăiesc într-o bulă. Viața celor 20% într-o țară încă săracă () [Corola-blog/BlogPost/338634_a_339963]