534 matches
-
plumb unde un cap de taur este așezat pe un tripod iar uneori, de un pi-cior al scaunului este înfășurat un șarpe. Dar și stema Moldovei avea în ea capul de taur sau bour, cum i s-a spus în feudalismul nostru. Dar la Parța s-a mai descoperit chipul unui cerb, dăinuit în tradițiile noastre populare prin mai multe legende și în prima stemă a Moldovei de la Baia unde apare acest animal ca simbolistică sacră. Pe vasul Gundestrup Cauldron descoperit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Populare Române din 1956 reflectă în mod antitetic evenimentele din 1812 și 1918: „Basarabia a fost smulsă din sistemul Imperiului Otoman și eliberată de sub barbarul jug turcesc. Sub influența statului rus, mai dezvoltat, a fost grăbit procesul de descompunere a feudalismului, precum și procesul de dezvoltare a sistemului capitalist, ceea ce în mod obiectiv, a însemnat, cu tot caracterul înapoiat al politicii țariste, un fapt înaintat (...) Guvernul reacționar român (...), folosind situația grea a tinerei republici sovietice, atacă Basarabia (ianuarie 1918), înăbușind cu forța
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a gândi. Coordonatele sale sunt, după noi, următoarele: 1. Formidabilul alibi ideologic-filozofic al capitulării în fața ieversibilității situației istorice este specific marxismului hegelian: situația este ireversibilă deoarece acesta și nu altul este sensul istoriei. Se cunoaște schema simplistă a istoriei: după feudalism vine burghezia, după burghezie vine (inexorabil, legic) proletariatul, deci socialismul etc. etc. Inutil deci să te opui, să reziști. Istoria te mătură. Generația mea își amintește foarte bine de aroganța, suficiența, siguranța cu care ni se debita o asemenea pseudo-filozofie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Public" ("Ligue du Bien Public") a fost fondată în 1464 de seniori împotriva lui Ludovic al XI-lea. Liga a fost dizolvată după indecisa bătălie de la Montlhery (1465), prin tratatele de la Conflans și Saint-Maur. 39 Există o diferență fundamentală între feudalismul Europei medievale și "feudalismul" propriu Europei răsăritene în secolul al XVI-lea. Au existat multe controverse pentru a stabili dacă și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Public") a fost fondată în 1464 de seniori împotriva lui Ludovic al XI-lea. Liga a fost dizolvată după indecisa bătălie de la Montlhery (1465), prin tratatele de la Conflans și Saint-Maur. 39 Există o diferență fundamentală între feudalismul Europei medievale și "feudalismul" propriu Europei răsăritene în secolul al XVI-lea. Au existat multe controverse pentru a stabili dacă și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de la Montlhery (1465), prin tratatele de la Conflans și Saint-Maur. 39 Există o diferență fundamentală între feudalismul Europei medievale și "feudalismul" propriu Europei răsăritene în secolul al XVI-lea. Au existat multe controverse pentru a stabili dacă și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal asupra întrebării dacă trăsătura definitorie a feudalismului este relația ierarhică de proprietate (oferirea unui fief al vasalului, acordarea protecției în schimbul rentelor
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
39 Există o diferență fundamentală între feudalismul Europei medievale și "feudalismul" propriu Europei răsăritene în secolul al XVI-lea. Au existat multe controverse pentru a stabili dacă și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal asupra întrebării dacă trăsătura definitorie a feudalismului este relația ierarhică de proprietate (oferirea unui fief al vasalului, acordarea protecției în schimbul rentelor și serviciilor), dreptul politic și juridic al seniorului asupra
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XVI-lea. Au existat multe controverse pentru a stabili dacă și în ce fel feudalismul din partea răsăriteană a Europei poate fi comparat cu feudalismul "clasic" al Europei Occidentale. Discuția s-a centrat în principal asupra întrebării dacă trăsătura definitorie a feudalismului este relația ierarhică de proprietate (oferirea unui fief al vasalului, acordarea protecției în schimbul rentelor și serviciilor), dreptul politic și juridic al seniorului asupra țăranilor săi, sau constă în existența unor domenii mari pe care țăranul este constrîns să le lucreze
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
organizarea vieții sociale și economice a tătarilor, merită să fie amintită lucrarea amplu documentată și cu materialul bine organizat a lui B. Vladimirtsov, Le régime social des mongols, Le féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de nemulțumire generală nu numai a cnezilor, dar și a țăranilor din Maramureș, Ugocea și Bereg. Probabil că, în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou. Chemarea regelui la Bistrița a fost făcută, desigur, prin Andrei, comitele secuilor, mai mult de cnejii și voievozii români din Bereg și Maramureș, care se temeau că prin revenirea lui Bogdan vor pierde privilegiile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
folosirea paralelă, ca limbă de cultură, a limbii latine în Apus și a limbii slavone în Est. Ca atare, limbile romanice literare au devenit supra-dialectale și naționale numai în epoca modernă, încît o limbă romanică cu o dezvoltare importantă în feudalism și cu texte foarte vechi, precum franceza, a devenit limbă națională abia în secolul al XVIII-lea. În cazul românei aspectul literar feudal a ajuns la o oarecare înflorire la sfîrșitul veacului al XVII-lea (prin activitatea cronicarilor și a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracterul ei prea artificial. Datorită diversității prea mari care caracterizează apariția și dezvoltarea limbilor literare germanice, realizarea unei perspective generale asupra lor este nu numai dificilă, ci sub anumite aspecte și imposibilă. Cele mai multe au început a fi scrise încă din feudalismul timpuriu, dar cazurile de continuitate cu situațiile de atunci sînt aproape inexistente. Concurența latinei și, uneori (ca în cazul norvegienei și englezei), ocupațiile străine au întrerupt pentru unele perioade notarea în scris a idiomurilor germanice locale și, desigur, creația culturală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nefaste tradiții a obedienței față de puterea politică. Secolul al XX-lea a fost secolul inginerilor și al tehnicienilor în cazul lumii civilizate, dar, la români, a fost o continuare a situațiilor din secolele anterioare, cu multe aspec-te ce țin de feudalism. Din păcate, învățămîntul nu a fost orientat suficient spre latura practică și spre științele folositoare, fiind năpădit de literatură și de discipline fără valoare formativă și, de aceea, epoca dintre cele două războaie mondiale, deși este apreciată ca fiind bogată
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
încă în substanța lor pilonii ordinii feudale, care oferea privilegii aristocrației laice și clerului, punând povara dărilor pe omul de rând, fie el țăran sau târgoveț. În plină modernitate europeană, putem spune că Principatele de la gurile Dunării navigau după formula: "feudalism rețeta noastră națională". Principiile moderne de organizare a statului aveau să fie efectiv aplicate abia prin introducerea Regulamentelor Organice (1831 în Țara Românească și 1832 în Moldova), sub autoritatea puterii protectoare Rusia -, care a stăpânit militar Principatele, prin guvernatorul Pavel
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
viziune filosofică a epocii tehnologice. Extravagantul entuziast Timothy Leary declara că Gibson a produs nimic altceva decît mitul fundamental, legenda centrală a unei noi etape în evoluția umanității. El are același rol filosofic pe care l-a avut Dante pentru feudalism și scriitori precum Mann, Tolstoy [și] Melville... pentru epoca industrială"4 . Celelalte lucrări ale lui Gibson sînt tot atît de interesante. Colecția sa de proză scurtă Burning Chrome (1986) oferă imagini de mare forță ale unui nou tip de societate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
lui Dumnezeu se afla în toată splendoarea ei. Gândirea creștină domină în Scolastică și în Divina Comedie; universitățile au pășit în toate părțile Europei; catedralele mărețe ne vorbesc despre elanul popoarelor în renașterea creștină; arta erupe prin noile sale energii; feudalismul cedează în favoarea libertăților orășenești; corporațiile meșteșugărești revendică demnitatea muncii; republicile italiene deschid ruta mărilor progresului și civilizațiilor. 23. Revolta luterană Și iată că, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, se intra într-o nouă etapă. Dacă evul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
că este posibilă o societate fără clase, unde să fie abolită nu numai degradanta muncă fizică, dar și umilitoarea, Înjositoarea injustiție socială pe care au adus-o după sine toate marile epoci ale organizării omului, chit că se chemau sclavagim, feudalism sau burghezie?! După căderea În 9 noiembrie a Zidului de la Berlin și apoi, În doar doi sau trei ani, demolarea „dinlăuntru” a sistemului comunist, burghezia post-industrială pare că și-a luat revanșa și a „distrus chipul balaurului”, cel care lupta
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Omenirea, În epoca așa-zis sclavagistă, „s-a organizat” În jurul unor imperii militare, În cea feudală - pentru care noi, ca și maestrul nostru Eminescu! avem o anume Înclinare și „simpatie”! -, În jurul unor mari familii, iar din sânul acestui generic numit feudalism s-a născut ideea sfântă nouă azi, cu care am crescut și care ne-a format - de națiune! Ce va fi mâine? Nu știm și, după căderea atâtor scenarii și imperii, susținute și În care au crezut atâtea milioane de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de filosofie a istoriei, dar, după cum s-a văzut mai sus, eu, În ceea ce mă privește, mă descopăr și rămân un european, cineva care crede În drepturile individului de a se dezvolta conform calităților, și nu nașterii - comunismul, nazismul și feudalismul au apreciat valoarea individului În funcție de naștere, În primul rând! - și care crede În ceea ce la sfîrșitul evului mediu religios și filosofic se numea „liberul arbitru”. Extinzând această expresie, pot să afirm că eu nu concep europeismul În afara acestei posibilități a
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mă privește, eu nu cred că demisia mea din ’71 mi-a „fracturat”, cum au zis mulți, „cariera”; da, în condițiile României de atunci, comuniste, dar și în condițiile unei Românii dintr-o modernitate nu perfect asimilată, cu urme de feudalism balcanic și discrepanțe extrem de marcate între sat și oraș - și psihologiile lor! -, o Românie bolnavă de „paternalism”, de un centralism excesiv, a-ți da, cu adevărat, demisia, a ieși din „sistem”, după ce ai arătat că poți face parte dintre cei
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
1957 a apărut volumul intitulat Viața feudală întocmit de V. Costăchel, P. P. Panaitescu și A. Cazacu, în care se precizează că autorii „în scrierile lor mai vechi au fost cei dintâi care au pus în chip hotărât problema existenței feudalismului românesc” (p. 6). Punctele de vedere formulate de B. T. Câmpina au stat la baza studiilor întreprinse după 1950, iar o sinteză a acestor studii se regăsește în volumul II din Istoria României, publicat în 1962, și în volumul IV
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe fragmente din documente, marea masă a acestora lăsând să se înțeleagă altceva. În cărțile mele, Ștefan cel Mare (1970), Neagoe Basarab (1971), dar, mai ales, în Problema centralizării statelor feudale românești, Moldova și Țara Românească (197), am arătat că feudalismul românesc are particularități care îl deosebesc de feudalismul apusean. Problemele ridicate în cărțile citate nu au fost puse în discuție. S-a preferat ocultarea lor, pentru a nu stânjeni istoriografia oficială. Concluzia la care a ajuns Florin Constantiniu, într-un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lăsând să se înțeleagă altceva. În cărțile mele, Ștefan cel Mare (1970), Neagoe Basarab (1971), dar, mai ales, în Problema centralizării statelor feudale românești, Moldova și Țara Românească (197), am arătat că feudalismul românesc are particularități care îl deosebesc de feudalismul apusean. Problemele ridicate în cărțile citate nu au fost puse în discuție. S-a preferat ocultarea lor, pentru a nu stânjeni istoriografia oficială. Concluzia la care a ajuns Florin Constantiniu, într-un studiu care părea să inițieze o dezbatere pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Problemele ridicate în cărțile citate nu au fost puse în discuție. S-a preferat ocultarea lor, pentru a nu stânjeni istoriografia oficială. Concluzia la care a ajuns Florin Constantiniu, într-un studiu care părea să inițieze o dezbatere pe tema feudalismului românesc, a fost aceea potrivit căreia unii istorici români, aruncându-și ochii asupra instituțiilor feudale din Apus și făcând ochii roată spre feudalismul românesc, au negat existența feudalismului în Țările Române, din moment ce nu au găsit o identitate perfectă între instituțiile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la care a ajuns Florin Constantiniu, într-un studiu care părea să inițieze o dezbatere pe tema feudalismului românesc, a fost aceea potrivit căreia unii istorici români, aruncându-și ochii asupra instituțiilor feudale din Apus și făcând ochii roată spre feudalismul românesc, au negat existența feudalismului în Țările Române, din moment ce nu au găsit o identitate perfectă între instituțiile feudale românești și cele din Apusul continentului. Dar, identificarea unor deosebiri nu a însemnat negarea existenței unei societăți feudale în spațiul românesc în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]