537 matches
-
nivel universal atunci cînd a considerat că este potrivit sau necesar, pentru a asigura întreținerea Clerului. Spontaneitatea a încetat numai atunci cînd donațiile au fost forțate prin sancțiuni impuse de puterea seculară. Acest lucru s-a întîm-plat odată cu ivirea zorilor feudalismului în secolul al VIII-lea279. 138. Și aici trebuie să luăm în considerare faptul că Evanghelia a adus în lume un nou tip de drepturi, pe care noi le-am putea numi drepturi ecleziastice. Mai înainte nu erau cunoscute decît drepturile
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
rîndul Clerului, s-a ajuns la spolierile moderne ale Bisericii, iar decretul solemn din 24 noiembrie 1789, prin care Adunarea națională a Franței a declarat bunuri la dispoziția națiunii toate proprietățile ecleziastice, preluînd astfel, în numele civilizației, aceste moșteniri ale rămășițelor Feudalismului. 142. Al doilea principiu care apăra Biserica de corupția spre care puteau conduce bunurile temporare a fost ca "acestea să fie posedate, administrate și înstrăinate în comun". Astfel, primii credincioși depuneau prețul caselor și al pămînturilor vîndute la picioarele Apostolilor
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
originară a proprietății comune, atît de mult dorită de Biserică, deși restaurate odinioară prin legile ordinare și dispozițiile canonice, dar fără putința de a fi păstrate. Ce nefastă cauză a împiedicat acest lucru, dacă nu încă o dată barbarul sistem al feudalismului? 145. Feudalismul a impus o servitute personală, respingînd, fie și numai prin aceasta, orice caracter ecleziastic care constă în libertate. Dar și bunurile feudatarului au devenit obiecte ale servituții, mai mult, au căpătat o servitute aparte, consecință a servituții personale
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
proprietății comune, atît de mult dorită de Biserică, deși restaurate odinioară prin legile ordinare și dispozițiile canonice, dar fără putința de a fi păstrate. Ce nefastă cauză a împiedicat acest lucru, dacă nu încă o dată barbarul sistem al feudalismului? 145. Feudalismul a impus o servitute personală, respingînd, fie și numai prin aceasta, orice caracter ecleziastic care constă în libertate. Dar și bunurile feudatarului au devenit obiecte ale servituții, mai mult, au căpătat o servitute aparte, consecință a servituții personale a celui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sufletele creștinilor era aceea a unității; și, de aceea strălucea și domnia, și unitatea întru Cristos, prin toate gîndurile și cuvintele credincioșilor, ale Clerului, în toate dispozițiile ecleziastice, în schimburile ce se făceau, în administrarea bunurilor pe care le posedau. Feudalismul s-a întemeiat pe o idee cu totul opusă, deci pe ideea separării care provine din cea a individualității, iar ideea de individualitate provine din aceea de seniorialitate; și un astfel de sistem a prevalat în rînduiala temporară, a învins
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
atribuie lipsei de legi clare pentru a determina scopurile principale de întrebuințare a marilor bogății din posesia caselor religioase. Ca rezultat, Abații și alți superiori controlează, după bunul lor plac, finanțele cheltuite și veniturile încasate. 155. Dar cînd a pătruns feudalismul în Sanctuar, cum s-ar mai fi putut menține această prea sfîntă distribuire? Era în interesul domnului și, mai bine zis, al aristocrației violente la care se reduce feudalismul ca bunurile să se acumuleze în mîna marilor familii, în mîna
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
plac, finanțele cheltuite și veniturile încasate. 155. Dar cînd a pătruns feudalismul în Sanctuar, cum s-ar mai fi putut menține această prea sfîntă distribuire? Era în interesul domnului și, mai bine zis, al aristocrației violente la care se reduce feudalismul ca bunurile să se acumuleze în mîna marilor familii, în mîna celor puțini; puterea seculară se întemeia pe această acumulare; respingea, așadar, distribuirea frățească; instituția beneficiilor a devenit necesară pentru a asigura susținerea părții mai slabe a Clerului, cea care
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
mers în derivă în practică și prin aceasta și spiritul său. 156. "Spiritul de generozitate, ușurința de a dărui, dificultatea de a primi" era cel de-al cincilea principiu prin care se apăra Biserica de pericolul bogățiilor din secolele anterioare feudalismului. Ea acorda toată cinstea cuvintelor nobile și nemaiauzite ale lui Cristos: "Mai mare fericire este să dai decît să primești"310; acestea anunțau o veste bună lumii sclaviei și egoismului; acestea făceau să strălucească în toate faptele sale, toate lucrările
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Să luăm în considerare cele două cauze, cea a faptelor principilor barbari, cealaltă a acelor dispoziții pe care Biserica a fost forțată să le dea pentru a se putea apăra, pentru a evita un rău mai mare. 159. Și pentru că feudalismul, după cum am văzut, a schimbat natura bunurilor ecleziastice care au fost frecvent înstrăinate și concesionate laicilor de către principi și de înșiși Prelații feudatari, Biserica a trebuit să se opună abuzului prin legi; așadar, legislația a început să capete o tendință
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
eis, ad praestandum sibi fidelitatis jurametna compellunt. Quia vero, secundum Apostolum, servus suo domino stat aut cadit, sacri auctoritate concilii prohibeus, ne tales clerici personis saecularibus prastare cogantur hujusmodi juramenta. 183 II Timotei, II, 4. 184 Ceea ce învestea regele în feudalism se numea homo regis. Nu se poate găsi o manieră de exprimare mai clară și absolută pentru patronajul regelui asupra acestui om, devenit ca un bun propriu. Ce gînd straniu i-ar fi trezit Sfîntului Petru sau Sfîntului Pavel, sau
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
că prevedem conflicte fără sfîrșit între puterea temporară și cea spirituală. Pacea este posibilă și va fi atinsă, dar cu o singură condiție: puterea temporară va trebui să respingă complet noțiunea de individualitate, o relicvă a violenței barbare și a feudalismului, și să se reașeze pe ideea că Biserica este nepieritoare. Concilierea este imposibilă între cele două idei, dar perfect fezabilă între puterea spirituală și cea temporară. Regimurile temporare trebuie să se transforme din seniorii în societăți civile. Și o astfel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
lui Dumnezeu se afla în toată splendoarea ei. Gândirea creștină domină în Scolastică și în Divina Comedie; universitățile au pășit în toate părțile Europei; catedralele mărețe ne vorbesc despre elanul popoarelor în renașterea creștină; arta erupe prin noile sale energii; feudalismul cedează în favoarea libertăților orășenești; corporațiile meșteșugărești revendică demnitatea muncii; republicile italiene deschid ruta mărilor progresului și civilizațiilor. 23. Revolta luterană Și iată că, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, se intra într-o nouă etapă. Dacă evul
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a hotărât să se numească Francesco (francezul), nume până atunci rar întâlnit. Micuțul Francisc avea să devină „floarea tineretului din Assisi”, datorită însușirilor sale de viitor cavaler și datorită banilor tatălui, mândru de copilul său. Ne aflăm în perioada prăbușirii feudalismului și a formării unei lumi noi în care starea materială realizată prin muncă și inteligență devine unitatea de măsură a poziției sociale. Negustorul de stofe se și vede în consiliul de conducere, iar Francisc, înarmat de către bogatul cetățean - tatăl său
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
încălcate cu o brutalitate alarmantă. Această situație ce are la bază atât elemente de ordin obiectiv cât și subiectiv este totuși specifică economiei capitaliste de piață, unde apar multe nuanțări ce nu se regăsesc în celelalte epoci ale dezvoltării umane (feudalism, evul mediu sau în cadrul economiei planificate de comandă). Referindu-ne la aceasta din urmă, facem precizarea că datorită proprietății majoritare de stat asupra resurselor și producției , aria de răspândire a fenomenului de evaziune era extrem de mică, aproape imperceptibilă. Problematica evaziunii
TURISMUL RURAL "NEGRU? by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83099_a_84424]
-
că este posibilă o societate fără clase, unde să fie abolită nu numai degradanta muncă fizică, dar și umilitoarea, Înjositoarea injustiție socială pe care au adus-o după sine toate marile epoci ale organizării omului, chit că se chemau sclavagim, feudalism sau burghezie?! După căderea În 9 noiembrie a Zidului de la Berlin și apoi, În doar doi sau trei ani, demolarea „dinlăuntru” a sistemului comunist, burghezia post-industrială pare că și-a luat revanșa și a „distrus chipul balaurului”, cel care lupta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Omenirea, În epoca așa-zis sclavagistă, „s-a organizat” În jurul unor imperii militare, În cea feudală - pentru care noi, ca și maestrul nostru Eminescu! avem o anume Înclinare și „simpatie”! -, În jurul unor mari familii, iar din sânul acestui generic numit feudalism s-a născut ideea sfântă nouă azi, cu care am crescut și care ne-a format - de națiune! Ce va fi mâine? Nu știm și, după căderea atâtor scenarii și imperii, susținute și În care au crezut atâtea milioane de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de filosofie a istoriei, dar, după cum s-a văzut mai sus, eu, În ceea ce mă privește, mă descopăr și rămân un european, cineva care crede În drepturile individului de a se dezvolta conform calităților, și nu nașterii - comunismul, nazismul și feudalismul au apreciat valoarea individului În funcție de naștere, În primul rând! - și care crede În ceea ce la sfîrșitul evului mediu religios și filosofic se numea „liberul arbitru”. Extinzând această expresie, pot să afirm că eu nu concep europeismul În afara acestei posibilități a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
noastre. Generic este vorba despre nomenclatura de partid și cea de „veghe”, creatoare a ceea ce eu numesc comunismul feudal, plus sateliții ei degrabă seduși de societatea de privilegii. Comunismul a rămas pentru nevoiașii selecți (falimentarii industriei grele și de apărare), feudalismul s-a creat în virtutea repartiției după nevoi pentru cei „aleși”. O parte a celor „aleși”, mai vârstnici și pensionabili au fost „sacrificați” la revoluție: doi împușcați, mai nimeni în pușcărie, mulți la pensie. Cealaltă parte, mai tânără, mai școlită a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
înțeles necesitatea investigațiilor arheologice pentru lămurirea unor probleme de mare importanță în istoria noastră medievală. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate, unele în colaborare, în diverse reviste de specialitate, dintre care cităm: Contribuții arheologice la istoria orașului Iași în perioada feudalismului (1961ă, Săpăturile arheologice de la Curtea Domnească din Iași (1967ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1956-1960 (1964ă, Cercetări arheologice pe teritoriul orașului Iași în anii 1961-1967 (1980ă, Ceramica otomană descoperită la Iași (1968ă, Principalele rezultate ale cercetărilor arheologice
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
filosofică, romantismul nu putea fi, din punct de vedere ecologic, decât protectiv pentru natură, natură complet neglijată, agresată chiar, Începând cu apusul Evului Mediu; de unde Încercarea, lăudabilă dar totuși anacronică, a unor romantici de a reînvia o altă epocă apusă, feudalismul sau cel puțin a unora dintre instituțiile sale, precum cavalerismul. Două atitudini definesc pe romantic În raporturile sale cu restul lumii: revolta față de mediul social și economic, dar venerația față de natură. Nici Eminescu nu face excepție, opera sa evoluând Între
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
definea starea „de jos”, subsolul social menit, de la Începutul și până la sfârșitul lumii, să-i servească pe stăpâni, pe feudali sau pe stăpânii de sclavi și care, e drept, au constituit aproape două milenii două structuri sociale esențiale - sclavagismul și feudalismul - promovatoare de idei, idealuri și valori, structuri despre care unii filozofi sceptici - vezi un Oswald Spengler, de exemplu! - afirmă că ar fi eterne, tipare esențiale și repetitive ale omului social!Ă Legionarii, șefii lor, intelectualii care i-au Întovărășit mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mă privește, eu nu cred că demisia mea din ’71 mi-a „fracturat”, cum au zis mulți, „cariera”; da, în condițiile României de atunci, comuniste, dar și în condițiile unei Românii dintr-o modernitate nu perfect asimilată, cu urme de feudalism balcanic și discrepanțe extrem de marcate între sat și oraș - și psihologiile lor! -, o Românie bolnavă de „paternalism”, de un centralism excesiv, a-ți da, cu adevărat, demisia, a ieși din „sistem”, după ce ai arătat că poți face parte dintre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
organizarea vieții sociale și economice a tătarilor, merită să fie amintită lucrarea amplu documentată și cu materialul bine organizat a lui B. Vladimirtsov, Le régime social des mongols, Le féodalisme nomade, Paris, 1948, sec. XI-XVII, care tratează formarea clanului, nașterea feudalismului, vasalii, servii, sclavii, aristocrația stepelor, războaiele feudale, clasele inferioare și clasa feudală. În sfârșit, o privire de ansamblu asupra istoriei Imperiului Mongol și a evoluției civilizației, se poate spicui din cele două mari opere de sinteză alcătuite, pe un vast
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de nemulțumire generală nu numai a cnezilor, dar și a țăranilor din Maramureș, Ugocea și Bereg. Probabil că, în timpul pătrunderii trupelor polone în Halici, locuitorii Maramureșului s-au așteptat la reîntoarcerea lui Bogdan și restaurarea autonomiilor românești, brutal încălcate de feudalismul apusean, impus de dinastia de Anjou. Chemarea regelui la Bistrița a fost făcută, desigur, prin Andrei, comitele secuilor, mai mult de cnejii și voievozii români din Bereg și Maramureș, care se temeau că prin revenirea lui Bogdan vor pierde privilegiile
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și educație a stării precare a țărănimii, socotită a fi segmentul de populație cel mai numeros și mai productiv al societății 101. Impresia puternică pe care o lăsau asupra auditoriului remarcabilele prelegeri ale profesorului Sonnenfels, cu atacurile sale împotriva racilelor feudalismului, cu teza temeinic fundamentată a necesității luminării maselor, a progresului și a subordonării individului față de legile statului, a găsit răsunet în conștiința și mai apoi în scrierile tânărului Vasile Balș. Boierul bucovinean se va mai întâlni peste ani cu Sonnenfels
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]