896 matches
-
SA-ECG [Meier et al., 1999]. Alți factori implicați în geneza aritmiilor sunt reprezentați de reducerea volumului lichidului extracelular, corecția rapidă a acidozei metabolice, creșterea nivelului plasmatic al acizilor grași liberi și tulburări ale metabolismului magneziului [Meier et al., 2001]. B. Fibrilația atrială la pacientul renal în populația generală, fibrilația atrială (FA) prezintă o incidență de la 0,5% (la subiecții sub 30 de ani) până la 2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în geneza aritmiilor sunt reprezentați de reducerea volumului lichidului extracelular, corecția rapidă a acidozei metabolice, creșterea nivelului plasmatic al acizilor grași liberi și tulburări ale metabolismului magneziului [Meier et al., 2001]. B. Fibrilația atrială la pacientul renal în populația generală, fibrilația atrială (FA) prezintă o incidență de la 0,5% (la subiecții sub 30 de ani) până la 2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții cu patologie cardiacă evidentă, nu surprinde faptul ca
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
până la 2-4% la persoanele peste 60 de ani [Zebe, 2000]. Cum incidența FA este net crescută la pacienții cu patologie cardiacă evidentă, nu surprinde faptul ca FA se întâlnește mult mai frecvent la pacienții dializați (16%) decât în populația generală. Fibrilația atrială paroxistică este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
FA se întâlnește mult mai frecvent la pacienții dializați (16%) decât în populația generală. Fibrilația atrială paroxistică este frecvent observată în cursul ședințelor de hemodializă, din cauza instabilității hemodinamice și a schimburilor electrolitice rapide [Harnett et al., 1995]. Prezentarea clinică a fibrilației atriale depinde în principal de rata de răspuns ventricular. La frecvențe normale, este de cele mai multe ori asimptomatică, în timp ce în cazul frecvențelor ventriculare rapide, simptomul principal este reprezentat de palpitații. în plus, în funcție de boala cardiacă consecutivă, pot fi prezente angina pectorală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
atriului stâng și a sincronicității de contracție atrială. Ca urmare, se reduce umplerea ventriculară și funcția sistolică ventriculară este la rândul ei alterată. Fenomenele sunt cu atât mai accentuate cu cât frecvența ventriculară este mai ridicată. Prognosticul pacienților renali cu fibrilație atrială persistentă este relativ negativ; s-au raportat rate ale mortalității intraspitalicești cauzate de FA de până la 8% [Troester et al., 1991]. Prezența FA este în mod particular relevantă pentru riscul de accident vascular cerebral, care crește cu 300-500% [Zebe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
intraspitalicești cauzate de FA de până la 8% [Troester et al., 1991]. Prezența FA este în mod particular relevantă pentru riscul de accident vascular cerebral, care crește cu 300-500% [Zebe, 2000]. Ca urmare, conversia cât mai rapidă, atunci când este posibil, a fibrilației atriale în ritm sinusal reprezintă o prioritate la pacientul renal. Patogeneza aritmiilor maligne la pacienții renali Pacienții dializați prezintă o varietate impresionantă de anomalii ECG în intervalul interdialitic. Ședința de hemodializă poate induce anomalii electrocardiografice suplimentare; aritmiile semnificative clinic se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
intervalului Q-T [Schwartz et al., 1985]. Sistemul nervos simpatic (SNS). Efectele SNS sunt independente de frecvența cardiacă, deoarece au fost obervate inclusiv în timpul pacing-ului atrial. Când frecvența cardiacă este meținută constantă, simpatectomia cardiacă, dar și beta-blocantele cresc pragul pentru fibrilație ventriculară (FV) și protejează împotriva dezvoltării FV în cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos simpatic ca factor declanșator/favorizant al FV, evidența la oameni este mai degrabă circumstanțială. O
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în cursul ocluziei coronariene [Kopia et al., 1987]. Deși există date experimentale consistente privind rolul activării sistemului nervos simpatic ca factor declanșator/favorizant al FV, evidența la oameni este mai degrabă circumstanțială. O relație interesantă între activarea SNS și apariția fibrilației ventriculare la pacienții cu interval Q-T prelungit (care deci au risc crescut de FV) a fost descrisă deja în deceniul [ase al secolului trecut [Jervell et al., 1957]. Anomalii ale inervației simpatice au fost descrise și la subiecții hemodializați
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
relativ redus. Astfel, extrasistole ventriculare care la subiecții sănătoși nu au semnificație clinică pot declanșa la subiecții cu un cord patologic (iar marea majoritate a uremicilor fac parte din această categorie) o tahicardie ventriculară susținută, care de regulă degenerează în fibrilație ventriculară și deci moarte subită. Un studiu larg pentru a determina factorii de care depind anomaliile constatate prin SAECG la populația renală stabilă a fost efectuat de către autori [Covic et al., 2000]; au fost comparați 51 de subiecți renali (cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții renali, din cauza cumulării digoxinului în insuficiența renală și a posibilei coexistențe a unor factori care potențează efectele toxice ale cardiotonicului (hipoxia, diskaliemia, hipercalcemia). Mai mult, se pare că digoxinul nu determină o rată mai crescută de conversie a fibrilației atriale în ritm sinusal decât placebo. Dintre beta-blocante, propranololul este medicamentul de elecție în condiții de urgență, iar metoprololul trebuie preferat atenololului în terapia de întreținere, datorită eliminării renale neglijabile. La pacienții cu insuficiență cardiacă manifestă clinic, beta-blocantul de elecție
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
doar procainamida, atenololul, flecainida și tocainida se hemodializează, ultimele trei eliminându-se în cantitate crescută și prin dializă peritoneală. Dializa peritoneală nu determină un clearance crescut al celorlalte antiaritmice [Nicholls et al., 2001]. Tratamentul anticoagulant oral la pacienții dializați cu fibrilație atrială cronică este considerat de multe ori periculos și contraindicat; totuși, o investigație recentă [Vazquez et al., 2003] a evidențiat că, deși riscul hemoragic se dublează la subiecții care iau anticoagulante orale, nu s-au constatat hemoragii severe. Ca urmare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Angina e cauzată de creștere a cererii asociată cu o scădere a ofertei de oxigen, la care se adaugă adesea ateroscleroza coronariană. Sincopele pot surveni la efort, ca o consecință a vasodilatației, sau în repaus, provocate, de exemplu, de o fibrilație atrială (aritmie indusă frecvent de hemodializă). Insuficiența cardiacă este, de obicei, precipitată de supraîncărcarea de volum. Auscultația cordului evidențiază suflul aortic de ejecție caracteristic. ECG poate arăta semne de HVS. Radiografia toracică are valoare limitată; poate releva calcificări ale VA
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
combătută prin ultrafiltrare, deoarece debitul cardiac și fluxul transvalvular crescute contribuie la progresia calcificărilor valvulare. Ultrafiltrarea este totuși problematică la pacienții cu stenoză aortică, deoarece reducerea excesivă a presiunii de umplere a VS poate cauza hipotensiune și sincope. Pentru prevenirea fibrilației atriale, care poate avea aceleași consecințe dramatice, se recomandă ultrafiltrarea controlată și folosirea unei soluții de dializă cu o concentrație a potasiului de 3 mmol/l. Aritmiile trebuie tratate prompt, iar profilaxia endocarditei infecțioase trebuie făcută conform principiilor generale. Tratamentul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
directe și pot precipita IC. Infarctul miocardic este o complicație frecventă la pacientul uremic. Un grad înalt de suspiciune trebuie formulat la pacienții cu insuficiență cardiacă nou instalată, chiar și în absența durerii anginoase. În fine, instalarea acută a unei fibrilații sau unui flutter atrial intra- sau interdialitic poate precipita de asemenea instalarea insuficienței cardiace acute. Aritmiile atriale la pacienții uremici cu HVS sunt frecvente și sunt cauzate în principal de schimburile rapide de electroliți intra- și imediat postdialitic. Pericardita uremică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
alternativă, metoprolol). Cardiotonicele digitalice se utilizează cu dificultate la pacientul renal, din cauza acumulării acetui drog în IRC și a efectelor toxice severe asociate cu diselectrolitemiile și hipoxia. Recomandăm utilizarea digoxinului doar în situații de urgență și strict pentru controlul frecvenței fibrilației atriale, în condițiile unei monitorizări electrolitice atente. Rolul medicației cardiodepresante reprezintă o chestiune deseori neglijată; la subiecții renali care prezintă insuficiență cardiacă congestivă trebuie revăzută schema terapeutică cronică. Majoritatea antiaritmicelor, antiinflamatoarelor nesteroidiene și a blocantelor calcice non-dihidropiridinice prezintă efecte cardiodepresante
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în cursul procedurilor (9). În ceea ce privește abordarea farmacologică propriu-zisă a insuficienței cardiace, în decursul ultimelor decade au apărut câteva aspecte notabile. Deși diureticele rămân pe prim plan în farmacoterapie, iar digitalicele continuă să fie recomandate în mod special la pacienții cu fibrilație atrială, alte două clase medicamentoase au intrat pe locuri preferențiale în terapia IC: inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei și betablocanții, a căror eficacitate în reducerea morbidității și a mortalității a fost dovedită cu succes în numeroase studii. În
Tratat de diabet Paulescu by Ovidiu Brădescu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92264_a_92759]
-
nu numai un volum mare de proceduri (de cele mai multe ori după-amiaza și în timpul nopții) de tipul implanturi de stimulatoare cardiace, ablațiilor prin curenți de radiofrecvență, aritmiilor supraventriculare), dar și proceduri de înaltă performanță (ablații cu radiofrecvență de tahicardii ventriculare, de fibrilație atrială) sau tehnici speciale de resincronizare cardiacă ghidate prin sistem 3D CARTO, sistem achiziționat printr-un grant de cercetare al clinicii. G. O mare mândrie a Clinicii de cardiologie o constituie înființarea în 2010 a unui Laborator de culturi celulare
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă, idiopatic sau diverse droguri antiaritmice (betablocante, amiodaronă, verapamil sau digoxin). La pacienții cu opriri sinusale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
miocardului ventricular;există disfuncție sistolică a ventriculului stâng din cauza frecvenței crescută a hipertensiunii arteriale (HTA) și ischemiei miocardice;apar modificări ale aparatului valvular mitral și aortic: degenerescență grasă și calcificări;scăderea funcționalității pacemakerului fiziologic și creșterea frecvenței tulburărilor de ritm (fibrilație atrială, în context de boala nodului sinusal) și de conducere;răspunsul sistemului nervos autonom simpatic și parasimpatic la stimuli scade odată cu înaintarea în vârstă. 51.2. Etiologia sincopei Aproximativ 40% dintre pacienții vârstnici cunoscuți cu episoade sincopale recurente, în pofida investigațiilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91968_a_92463]
-
insuficienței cardiace la vârstnici Vârsta reprezintă un factor de risc pentru apariția bolilor cardiovasculare și implicit a IC. Îmbătrânirea aparatului cardiovascular scade rezerva funcțională cardiacă și se asociază cu îmbătrânirea altor organe și sisteme. Bolile cardiovasculare - HTA, boala cardiacă ischemică, fibrilația atrială (FA) sunt frecvente la vârstnici i determină modificări structurale și funcționale cardiace care fac cordul susceptibil de a dezvolta IC. La vârstnici, manifestările clinice de IC se datorează în egală măsură scăderii funcției de pompă ventriculară evaluată prin FE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91943_a_92438]
-
eventuala necesitate a unei terapii anticoagulante. De aceea, evaluarea atentă a antecedentelor vasculare ale pacientului vârstnic și investigațiile imagistice cerebrale joacă un rol important. Factori de risc cerebrovascular legați de vârstă și elemente de prevenție primară a accidentului vascular cerebral Fibrilația atrială (FA) și insuficiența cardiacă (IC), afecțiuni mai frecvente la vârstnici, sunt asociate cu afectare ischemică cerebrală prin mecanism cardioembolic. Incidența AVC ischemic crește de 4 ori la vârstnici în relație cu IC și de 5 ori în relație cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Aurora Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91956_a_92451]
-
BAC (60-70%) sunt bine documentate în literatura de specialitate. Patofiziologia multifactorială a deficitelor neurocognitive poate fi explicată prin scăderea perfuziei cerebrale în timpul intervenției chirurgicale. Studiile susțin că o presiune arterială medie de 50-60 mmHg în timpul BAC evită complicațiile neurologice (9). Fibrilația atrială (FA), cea mai frecventă complicație după chirurgia cardiacă, crește morbiditatea intraspitalicească, prelungește timpul de spitalizare și are efecte adverse asupra reabilitării pacientului. Vârsta crește prevalența FA cu 40% la fiecare 10 ani post-BAC (10). Disfuncția renală postoperatorie (4,1
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91938_a_92433]
-
și dureri la nivelul coloanei vertebrale, atât cervical, cât și dorso-lombar, astenie fizică, scădere ponderală aproximativ 10-12 kg în ultimul an (nu poate preciza exact), polakiurie. Din antecedentele personale patologice se remarcă diabet zaharat tip 2 echilibrat prin dietă și fibrilație atrială permanentă. Locuiește singură. Are ca tratament la domiciliu Alpha D3. Clinic la internare: 41 kg și 1,50 m, purpură și edem la nivelul gambelor bilateral, torace cifotic, raluri crepitante bazal bilateral, cardiac - suflu sistolic de intensitate III/VI
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lelia Maria Șușan, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91957_a_92452]
-
în faza de decompensare, cu fenomene de insuficiență cardiacă. SA, mult timp asimptomatică, se manifestă prin angină pectorală, sincopă și moarte subită, iar în stadii avansate de decompensare cardiacă, prin dispnee de efort și de repaus, palpitații cauzate de instalarea fibrilației atriale (FA), embolie cerebrală sau sistemică prin microemboli generați de ruperea plăcilor calcare, astenie și risc de grefare a endocarditei infecțioase (EI). Spre deosebire de pacienții tineri, rezerva funcțională la vârste peste 85 de ani este semnificativ diminuată în condițiile comorbidităților redutabile
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
sunt factori determinanți electivi ai AVC perioperator. Evoluția postoperatorie a octogenarilor se caracterizează prin incidența crescută a AVC, reintervenție pentru hemoragie, sepsis, insuficiență renală acută (IRA) sau insuficiență respiratorie acută. Insuficiența respiratorie reprezintă cea mai redutabilă complicație postoperatorie, urmată de fibrilația acută (FA) cauzată de fibroza miocardului atrial. În majoritatea cazurilor tra - tamentul se adresează controlului farmacologic (amiodaronă) al răspunsului ventricular. O altă complicație posibilă a chirurgiei valvulare aortice o constituie AVC, din cauza afectării cerebrovasculare și stenozelor- caroidiene preexistente. Utilizarea atentă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]