2,395 matches
-
alune, cacao, ciocolată, acid citric, tartric, lactic. Halvaua din floarea soarelui este fabricată în două variante : halva simplă și halva cu adaosuri. Pentru efectuarea analizei organoleptice se cântăresc 70 g de produs. Produsul bine preparat trebuie să aibă o structură fibroasă fină și uniformă și să nu conțină coji. Masa halvalei trebuie să fie omogenă, să nu se sfărâmițeze prin tăiere. Aroma să fie plăcută, gustul dulce, să nu fie rânced și să nu scrâșnească între dinți datorită nisipului. Culoarea este
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
conțină adaosuri în proporție de min 5 %. Halvaua trebuie să-și păstreze însușirile timp de 60 de zile în anotimpul răcoros și 30 de zile în anotimpul calduros, iar halvaua cu ciocolată timp de 10 zile.Halvaua are o structura fibroasă, stratificată cu proprietăți senzoriale plăcute și o valoare nutritivă foarte mare în comparație cu alte produse zaharoase. În afară de glucide, care au o pondere de 30 35%, halvaua mai conține cantități mari de lipide 30-35% si proteine 15-20%, iar puterea sa calorică este
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului sanguin cât și reducerea presiunii de perfuzie prin colaterale ca urmare a hipovolemiei) sau circumscris, în caz de hemoragie mică. În aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se însoțește cu semne de ischemie, uneori cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Eutipoza viței de vie Eutypa lata Antracnoza sau cărbunele - Elsinoe ampelina; Boala petelor ro[ii - Pseudopeziza tracheiphila; Septorioza (melanoza) viței de vie - Septoria ampelina; Esca (apoplexia) viței de vie - Stereum hirsutum și Phellinus igniarius; Putregaiul fibros al rădăcinilor - Armillaria melea; Excorioza - Phomopsis viticola; Putregaiul rădăcinilor - Roesleria hypogea; Boala piciorului negru - Nectria destructans. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie reprezintă îmbinarea armonioasă a verigilor tehnologice cu măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
virus X, face parte din grupa Potyvirus și produce incluziuni citoplasmatice în celulele epidermei și mezofilului. Virusurile au o moleculă de ARN, dimensiuni de 515 x 15 nm și prezintă o formă flexuoasă iar prin agregare dau particule alungite sau fibroase în celulele benzilor clorotice dintre nervuri. Cercul de plante gazde cuprinde genurile Solanum, Atropa, Capsicum, Datura, Hyosciamus, Lycopersicum, Nicotiana, Petunia, Physalis și de acest lucru trebuie să se țină seama la amplasarea culturilor destinate producerii materialului de plantat și la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
GR = raza medie pătratică a ghemului. SOLUȚIA COLOIDALĂ DE METILCELULOZĂ METILCELULOZA (FR X Methylcellulosum) Sinonime: MC, tyloză Din punct de vedere structural, metilceluloza este polimetileterul celulozei, cu un grad de policondensare cuprins între 50 și 400. Descriere: pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb - gălbuie, fără miros și fără gust; după uscare este higroscopică. Solubilitate: Solubilă în apă la rece (pentru o temperatură cuprinsă în intervalul 1 - 5°C) cu formarea unei dispersii coloidale vâscoase, limpezi sau opalescente, solubilă în acid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ Carboximetilceluloza sodică (FR X. Carboxymethylcellulosum natricum) Sin. Carmellosum Din punct de vedere structural carboximetilceluloza sodică este sarea de sodiu a policarboximetileterului de celuloză (glicolat de celuloză și de sodiu). Descriere: se prezintă sub formă de pulbere granuloasă sau fibroasă, albă sau alb gălbuie, higroscopică, fără miros, cu gust mucilaginos. Solubilitate: se dispersează în apă formând soluții coloidale vâscoase, limpezi sau ușor opalescente. Este practic insolubilă în alcool, cloroform și eter. PREPARAREA SOLUȚIEI COLOIDALE DE CARBOXIMETILCELULOZĂ SODICĂ 1% O cantitate
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
acestuia cu alte structuri a demonstrat că rezecția în bloc în învelișul intact de țesut sănătos din jur este posibilă. Similar oricărui cancer a tubului digestiv tumora esofagiană trebuie extirpată cu „seroasa” și mezenterul. Studiile histologice au arătat că țesutul fibros subpleural și subpericardic servește în atașarea mușchiului longitudinal al esofagului și de fapt servește ca structură asemănătoare seroasei (Laimer 1883Ă. Este posibil anatomic extirparea pericardului și pleurei adiacente tumorii pentru realizarea rezecției în bloc a întregului organ. Embriologic, există mezoesofagul
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
feminin [6]. Antecedentele heredocolaterale Asocierea unor anumite mutații genetice cu bolile cardiovasculare diferă între sexe, sugerând că pot fi implicate mecanisme diferite, care să determine aceste diferențe, cu implicații în fiziopatologia aterosclerozei, respectiv compoziția plăcii (mai multe celule și țesut fibros la femei) [7]. Dispunem studii care au arătat că existența unui părinte de sex masculin hipertensiv ar fi un factor favorabil pentru apariția hipertensiunii la descendenții de sex masculin [8]. Totodată, în Nurses’ Health Study s-a arătat că riscul
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sunt cel mai frecvent afectate. Afectarea gastrică severă nu este rară. Risc major de perforație În momentul decolării escarei (z 3-4). Stenoza pilorică este frecventă. Formare de stricturi esofagiene. Fistule. Fibroza mușchilor cricoaritenoidieni posteriori. Risc de transformare malignă a leziunilor fibroase (x 1000) - după 45 de ani. Factori ce determină gravitatea leziunilor: 1. natura substanței (acid, bază, etc.); 144 2. pH (substanțele cu pH < 2 sau > 12 sunt acizi sau baze Înalt corozive); 3. volumul ingerat (mai mare În tentativele autolitice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
exemplu unele cristale de cuarț; b)habitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; c)habitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; d)habitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele minerale pot prezenta habitusuri diferite. Astfel feldspatul potasic se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale. Pornite de obicei dintr-un centru de cristalizare, cristalele cu habitus acicular sau fibros se dezvoltă în mediul izotrop cu aceeași viteză în toate direcțiile formând un agregat mai mult sau mai puțin sferoidal care ar putea reprezenta plastic imaginea suprafeței înfășurătoare a vectorilor vitezei de creștere pe toate direcțiile. Uneori concreșterile sferoidale ating
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
nu se pot distinge nici cu microscopul obișnuit. În funcție de gradul de agregare se disting agregate: - compacte; - afanitice. În funcție de forma și aranjarea cristalelor , agregatele pot fi: - granulare, în care cristalele de formă neregulată concrescute compact sunt aproximativ izometrice ; - bacilare, acidulare sau fibroase, când cristalele componente au forme alungite după o direcție ; - lamelare, foioase sau solzoase, când cristalele sunt dezvoltate pe două dimensiuni; - arborescente, dendritice sau radiare, când ramificate neregulat în spațiu. III 5 4 .Concrețiuni Aceste formațiuni minerale care provin de obicei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
și stalagmitele din peșteri. Compoziția lor este de asemenea destul de variată: - carbonați de calciu, - hidroxizi de fier, - hidroxizi de mangan, - sulfați,sulfuri, - etc Depuse la început sub formă de geluri, cu timpul cristalizează. Acest lucru este dovedit de structura lor fibroasă, radiară, etc mai fină sau mai grosieră, pe care o prezintă în secțiune 105 <reflistr> 1. V. Georgescu - Tranziții de fază. Metode de studiu, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza " Iași, 1998 2. Georgescu, M. Sorohan - Fizică moleculară, Editura Universității Iași
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
de coloană , de exemplu unele cristale de cuarț; băhabitus prismatic-în cazul amfibolilor cu fețele de prismă bine dezvoltate ; căhabitus acicular- îcând prezintă forme subțiri și rigide cu fețele de prismă foarte alungite, cum este cazul stibinei de la Baia Sprie ; dăhabitus fibros -când cristalele subțiri și foarte alungite nu mai au rigiditatea celor aciculare, seamănă cu niște fire textile , cum este cazul asbestului din care se fac țesături termoizolante . În acest context, unele minerale pot prezenta habitusuri diferite. Astfel feldspatul potasic se
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
native . c.Concreșteri sferoidale de cristale În medii omogene, fin dispersate, de natură coloidală, cum sunt mâlurile, argilele, etc se formează concreșteri sau agregate radiare de cristale. Pornite de obicei dintr-un centru de cristalizare, cristalele cu habitus acicular sau fibros se dezvoltă în mediul izotrop cu aceeași viteză în toate direcțiile formând un agregat mai mult sau mai puțin sferoidal care ar putea reprezenta plastic imaginea suprafeței înfășurătoare a vectorilor vitezei de creștere pe toate direcțiile. Uneori concreșterile sferoidale ating
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
nu se pot distinge nici cu microscopul obișnuit. În funcție de gradul de agregare se disting agregate: - compacte; - afanitice. În funcție de forma și aranjarea cristalelor , agregatele pot fi: - granulare, în care cristalele de formă neregulată concrescute compact sunt aproximativ izometrice ; - bacilare, acidulare sau fibroase, când cristalele componente au forme alungite după o direcție ; - lamelare, foioase sau solzoase, când cristalele sunt dezvoltate pe două dimensiuni; - arborescente, dendritice sau radiare, când ramificate neregulat în spațiu. III 5 4 .Concrețiuni Aceste formațiuni minerale care provin de obicei
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
și stalagmitele din peșteri. Compoziția lor este de asemenea destul de variată: - carbonați de calciu, - hidroxizi de fier, - hidroxizi de mangan, - sulfați, - sulfuri, - etc Depuse la început sub formă de geluri, cu timpul cristalizează. Acest lucru este dovedit de structura lor fibroasă, radiară, etc mai fină sau mai grosieră, pe care o prezintă în secțiune 105 Bibliografie 1. V. Georgescu - Tranziții de fază. Metode de studiu, Editura Universității “Alexandru Ioan Cuza " Iași, 1998 2. V. Georgescu, M. Sorohan - Fizică moleculară, Editura Universității
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
alb al rădăcinilor - Rosellinia necatrix Eutipoza viței de vie - Eutypa lata Antracnoza sau cărbunele - Elsinoe ampelina; Boala petelor ro[ii - Pseudopeziza tracheiphila; Septorioza (melanoza) viței de vie - Septoria ampelina; Esca (apoplexia) viței de vie - Stereum hirsutum și Phellinus igniarius; Putregaiul fibros al rădăcinilor - Armillaria melea; Excorioza - Phomopsis viticola; Putregaiul rădăcinilor - Roesleria hypogea; Boala piciorului negru - Nectria destructans. Combaterea integrată a bolilor la vița de vie reprezintă îmbinarea armonioasă a verigilor tehnologice cu măsurile profilactice și curative specifice pentru fiecare boală în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
marilor organe, produse de factori subletali pot fi, în timp, înconjurate de o reacție a mezenchimului activ local, la început predominant celulară - țesut de granulație - și apoi fibrilara, care va contribui la resorbția maselor necrozate și înlocuirea lor cu țesut fibros organizarea sau cicatrizarea. În alte situații țesutul de granulație este incapabil să resoarbă teritoriile necrozate și le înconjoară cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la suprafață epiteliilor poate fi urmată de eliminarea teritoriului necrozat și constituirea unor eroziuni
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
țesut de granulație - și apoi fibrilara, care va contribui la resorbția maselor necrozate și înlocuirea lor cu țesut fibros organizarea sau cicatrizarea. În alte situații țesutul de granulație este incapabil să resoarbă teritoriile necrozate și le înconjoară cu țesut conjunctiv fibros - sechestrarea. Situarea focarelor necrotice la suprafață epiteliilor poate fi urmată de eliminarea teritoriului necrozat și constituirea unor eroziuni, când sunt superficiale și ulcere când depășesc membrana bazala a epiteliului afectând submucoasa și chiar țesutul conjunctivo - muscular subiacent. Zonele mortificate din
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Inflamațiile hemoragice ............................................... 124 Inflamațiile purulente ................................................... 126 Inflamațiile gangrenoase .............................................. 129 Inflamațiile catarale ..................................................... 129 Inflamațiile limfomonocitare ....................................... 131 Inflamațiile cristaline ................................................... 132 Inflamațiile predominant proliferative .................................. 132 Inflamațiile limfohistiocitare ....................................... 132 Inflamația macrofagică ................................................ 135 Inflamațiile plasmocitare și limfoplasmocitare ........... 135 Inflamațiile eozinocitar-eozinofilice ............................ 136 Inflamațiile mastocitare ............................................... 138 Inflamațiile fibroase ..................................................... 139 Inflamația mixomatoasă ............................................... 139 Inflamațiile granulomatoase ........................................ 140 Morfogeneza granulomului infecțios ........................... 141 Morfogeneza granulomului de corp străin inert .......... 146 Morfogeneza granulomului micotic ............................ 147 Morfogeneza granulomului parazitar .......................... 147 Inflamații difuze cu celule gigante .............................. 148 Terminarea inflamațiilor ....................................................... 149 Particularități ale inflamațiilor la pești
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
elemente mezenchimale și mai ales histiocite, limfocite și plasmocite. Cu cat evoluția procesului este mai îndelungată cu atât va fi mai dezvoltată barieră mezenchimală. Sub impulsul interleukinelor, elementele ei constitutive se vor diferenția în direcție fibroblastica și vor genera țesut fibros, contribuind la încapsularea focarului. Inflamațiile necrotice se întâlnesc frecvent în ficat la toate speciile și mai ales la păsări. Pot fi observate de asemenea în splina, limfonoduri, miocard etc. (Fig. 2.20, Fig. 2.21, Fig. 2.22Ă Fig. 2
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celule endoteliale. Acest țesut nou-format și în același timp „formant" constituit din celule și vase tinere poartă denumirea de țesut de granulație. Îl vom întâlni în toate procesele reparatorii din organism. Zona externă este zona de apărare, constituită din țesut fibros secretat de către fibroblaste. Fibrele de colagen se orientează circular și delimitează net focarul inflamator de țesutul înconjurător. Evoluția abcesului este pendinte de reactivitatea organismului și de agresivitatea agentului patogen. Printr-o activitate endocitară crescută se poate realiza resorbția puroiului și
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Focarele mai mari sunt vizibile și macroscopic sub forma unor noduli ușor proeminenți la suprafață organelor, cenușiialbicioși și slăninoși pe suprafața de secțiune (Fig. 2.29Ă. limfohistiocitare Inflamații predominant proliferative macrofagice plasmocitare și limfoplasmocitare eozinocitar-eozinofilice mastocitare celulare acelulare mixomatoase granulomatoase fibroase în focare difuze IOAN PAUL134 Fig. 2.29. Nefrita limfohistiocitară la vițel. La examenul histologic se va acorda o atenție deosebită aglomerărilor limfoide asociate porților de intrare în organism - țesutul limfoid asociat mucoaselor - pentru aprecierea limitelor dintre reacția limfoida imunologica
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]