551 matches
-
un singur exemplar. Aceste recipiente erau așezate, de obicei, cu gura în sus sau puțin aplecate, dispuse în zona picioarelor, a capului și mai rar a bazinului. Opt morminte au avut ca inventar piepteni din os, zece morminte au avut fibule, în zece morminte s-au găsit mărgele, unele în șiraguri destul de mari, care cuprindeau zeci de exemplare. În opt morminte s-au descoperit catarame din fier, bronz sau argint, în trei s-au găsit fusaiole, cuțite din fier, pandantive-ghioc, în
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
imediat învecinate, cât și cu populații mai îndepărtate cu care aveau cel puțin legături comerciale. Unele din obiectele descoperite fac parte din produsele importate, în special din lumea romană, dacă ne referim la amforele de import, obiectele de podoabă, mărgele, fibule, catarame etc. venite din atelierele romane, precum și alte produse specifice unor populații care au creat această nouă cultură materială din sec. IV d. Chr., respectiv goții și dacii liberi. Într-un singur mormânt s-au descoperit câteva oase de animal
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
carne sau a unor recipiente pentru băut, în special căni, confirmă existența unor ritualuri respectate de întreaga comunitate a dacilor liberi. Inventarul cel mai bogat îl reprezintă obiectele de podoabă, în special mărgelele din sticlă. Se constată, de asemenea, lipsa fibulelor, a cataramelor sau a altor obiecte de podoabă, care apar frecvent în celelalte necropole. Acest fapt ne îngăduie să considerăm o datare mai timpurie a acestei necropole, care să fie cât mai apropiată de dispariția așezărilor de tip „dava” din
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
observăm un volum mai mare de obiecte de inventar, multe din ele de o valoare excepțională în procesul de datare. Este de consemnat aici existența unor obiecte de uz casnic, cum sunt acele de cusut, accesoriile vestimentare, prezența celor 10 fibule din fier sau bronz, care ajută la datarea oarecum mai târzie a cestei necropole, respectiv sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. Obiectele de podoabă sunt mai numeroase și mai diversificate, incluzând aici, în afară de mărgele, cercei, brățări, pandantive
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
bună, numărul mormintelor cu inventar este și aici destul de mic - doar 27 de morminte din 70. Observăm lipsa totală a ceștii dacice, element deosebit de frecvent în inventarul așezărilor din această perioadă. Obiceiurile de port sunt destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
destul de bine marcate prin prezența fibulelor, pandantivelor, mărgelelor, cerceilor, brățărilor, descoperite în special în zona gâtului, pe umeri sau pe piept. Mărgelele purtate în coliere la gât, sunt consemnate în număr apreciabil. Unele coliere aveau până la 100 de exemplare. Atât fibulele cât și alte obiecte de podoabă au dat posibilitatea să datăm cu multă acuratețe limitele cronologice ale necropolei, dovedind evoluția identică cu celelalte necropole ale dacilor liberi din Moldova, sunt cele de la Bărboasa-Gălănești, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Văleni. La sfârșitul acestor
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
înhumație au fost mai bogate: 34 din ele au avut ceramică, uneori câte 8-9 recipiente, altele mai puține, așezate în zona picioarelor, a capului și mai rar pe bazin; opt morminte au avut piepteni din os; zece morminte au avut fibule, uneori câte două; în zece morminte s-au descoperit mărgele de diferite tipuri și materiale, multe așezate în șiraguri cu zeci de exemplare; 8 morminte au avut ca inventar catarame din fier, bronz sau argint; în trei s-au descoperit
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cu o scenă psihopompă, manșon de os cu scene dionisiace, statuete din lută, toate acestea ilustrând și viața spirituală a strămoșilor noștri. De asemenea, sunt expuse numeroase unelte din fier, bronz, piatră și os, obiecte din sticlă, obiecte de podoabă (fibule, brățări, inele, cercei, mărgeleă, arme și piese de harnașament (vârfuri de suliță, de lance și de săgeți, pumnale, pinteni etc. Alături de ceramica autohtonă, majoritară, sunt expuse și obiecte de ceramică de import grecească și romană (amfore, vase de tip terra
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
a numeroase așezări și necropole carpice în localitățile Măgura, Cârligi Filipești, Mărgineni, Săucești, Dămienești etc., reprezentate în cele două expoziții permanente prin: fructiere, capace, castroane, urne funerare (unele dintre ele păstrând resturi incinerateă, dar și diverse obiecte de podoabă (coliere, fibule, brățări, apliceă, unelte agricole și meșteșugărești, arme. În aria culturii carpice, aflată permanent sub influența romană, s-au descoperit materiale de factură romană (ceramică, unelte, obiecte de podoabă etc. Un loc aparte îl reprezintă descoperirile monetare, dintre care se detașează
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Moldova și restul Europei, fapt explicabil de altfel căci prin Moldova trecea și principalul drum comercial ce lega Marea Baltică cu Marea Neagră (pe valea Siretuluiă, cu ramificații spre Transilvania, prin Pasul Oituz și, pe Valea Trotușului, spre Țara Românească. VI/VII, fibule, cercei descoperite la Traian, dar și în alte localități, precum și tezaurul de monede bizantine descoperit la Horgești și care era depus într-un vas de aramă împreună cu un lanț din bronz; pe monede se observă unele litere care reprezintă inițialele
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Fragment ceramic cu reprezentarea cavalerului trac Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Cataramă din aur, sec. I î.Hr.-I d.Hr., Răcătău (tumulul VĂ; Ceramică autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud.
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată ( în special de tipsii plate fără gardină) precum și un frgment dintrun vas de grafit și cîteva resturi de vase grecești de import. Tot aici și din aceiași perioadă au mai fost descoperite: o fibulă din sîrmă de bronz, fragmente dintr-o brățară tubulară din fier și două cuțite din fier. Din secolele III-IV e.n. provin căteva resturi de vase lucrate la roată din pastă fină cenușie, iar din perioada prefeudală (sec. V-X) cîteva
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
de delir incipient (altfel, absolut legitimă). Să-l lăsăm însă pe el să vorbească: Acum îl vedeam mai bine, deși chipul îi era încă în umbră. Purta o cușmă ascuțită verde cu auriu, pe care era prinsă desupra frunții o fibulă grea, cu o piatră prețioasă, și o tunică din catifea aurie, cu umerii marcați și cu un guler verde, înalt, sub bărbia masivă. Giuvaierul de pe frunte și firele aurii din țesătura gulerului străluceau în lumina focului. O mantie de blană
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
î.Hr., geto-dacii au reținut tot mai frecvent atenția autorilor antici de scrieri cu conținut etno-cultural, dintre care unele s-au păstrat întregi, altele doar fragmente, iar altele s-au pierdut în cataclismele istoriei. Împreună cu însemnări de pe alte obiecte arheologice (monezi, fibule, podoabe, vase, coroplastică, ceramică, monumente și altele) se atestă că, deși nu au avut o scriere proprie, dacii s-au folosit în comunicare de scrierea greacă și apoi romană. Urmele de scriere continuă nu au fost descifrate însă. Ei produceau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime exagerată a trunchiului tibio-peronier. Gamba este împărțită de către dispunerea structurilor osoase (tibia și fibula), membrana interosoasă și fasciile septale (anterioară și posterioară în trei 76 Factorul de risc geometric compartimente (fig. 3.12). Fiecare compartiment (anterior, posterior și lateral) conține propria inervație, proprii mușchi și propriul ax vascular 8. ARTERA PEDIOASA (dorsala piciorului - a
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
viață din necropolele etrusce, 800. Alaiurile bocitoarelor din prima ceramică grecească, în aceeași perioadă. Frescele cu Pluto și Persefona din mormântul regelui Filip al Macedoniei, 350. Basoreliefurile din mormintele romane. Catacombele creștine. Necropolele merovingiene din secolul al VI-lea, cu fibule de aur în formă de păsări. Raclele cu oseminte, relicvariile din Evul Mediu timpuriu. Gisanții de bronz din secolul al XI-lea, măștile din cupru aurit din secolul al XIII-lea, dalele funerare, statuile tombale ale lui Blanche de Champagne
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cu mine, fără să fie disprețuitor. Merg la el acasă, stă Într-o chițimie la un demisol din strada Hristo Botev. Îmi arată (În)semnele familiei sale de șapte secole În urmă. Pipăi papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente, În toate limbile evropenești și asiatice, mă rog, e aici toată limfa aristocratică a rasei sale de principi decrepiți, scursă În praful terfeloagelor. Se uită la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
lungul divagațiilor personajului despre literatură, dar valabile (și) pentru Intermezzo. Asupra vieții și textului, realității și ficțiunii, M. nu Încetează să mediteze. Ironizează Însemnele În care a Înghețat viața cutărei familii presupus nobile („papirusuri, blazoane, sceptre, coroane, diplome, inscripții, medalii, fibule, firmane, devize, decrete, tiare, turbane, steme, sigilii, signature pe tot felul de documente, În toate limbile evropenești și asiatice, mă rog, ș...ț toată limfa aristocratică a rasei sale de principi Înnăscuți, scursă În praful terfeloagelor“, p. 23), Însă revine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
o coroană de cerb și colți de porci... Pe albul acela am pus și mărgica de sticlă din așezarea montană, împreună cu ceva resturi de tencuială și pietre bune la aruncat. Despărțite prin două fire erau obiectele din tabăra legiunii, o fibulă de bronz, un dinar de argint, Terra sigillata cu figura gânditoare. Sub vertebra balenei de deasupra intrării în casă am pus o inscripție, care anunța că expoziția era deschisă atunci când ardea becul electric. Și Armin voia să-și expună vestigiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
ascundă uneori, în izvoarele literare sau în inscripții, cel de carpi"). Prin intermediul cercetărilor arheologice s au pus în evidență în Moldova peste 400 de puncte de vestigii carpice, 50 de necropole de incinerație, cca. 100 de tezaure de argint, apoi fibule carpice filigranate artistic în argint, brățări de bronz și argint, perle de calcedonie și de coral, mărgele de sticlă, coralină, lapis lazuli etc. Al. Obreja, afirmă în Dicționarul geografic al jud. Iași că pe o terasă a Ș acovățului (1
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
prin tuburi ceramice", ceea ce ar putea reprezenta în realitate, cuptoarele unui atelier-bordei semiîngropat de genul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în "Cultura carpică". La Frumușica (com. Mădârjac) sau găsit bucăți de zgură metalică; la Rafaila (lângă Negreș ti), fibule de bronz; iar mai spre sud, la Poiana se ajunsese la contrafacerea monedei romane. În legătură cu informațiile incomplete asupra existenței, în pădurea de pe lângă hotarul comunelor Mironeasa și Țibana, a unor "morminte de înhumație" (rămășițe de oameni gigantici) și a unor vase
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
de tipul celui de la Butnărești, descris de Gh. Bichir în “Cultura carpică". În afara uneltelor, armelor și podoabelor obiș nuite din metal (aramă, bronz, fier), în centrul zonei cercetate s-au găsit 5 encolpioane din metal la Tibănești, un depozit de fibule de bronz foarte vechi la Rafaila, în punctul numit "Ezer", Încadrat de M. Petrescu Dâmbovița la Hallstatt B1 din sec. X î.e.n. și menționat și de Vasile Pârvan, iar mai spre N, bucățile de zgură metalică de la Frumușica. Se poate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
reparau diverse tipuri de unelte agricole și ustensile casnice. Conviețuirea carpogermanică, bine documentată arheologic pentru sec.III-IV e.n., sa evidențiat prin realizarea unor podoabe de argint de o rară frumusețe, în tehnica filigranului: cercei, pandantivicoșuleț, perle în formă de butoiaș, fibule etc. Aceste adevărate opere de artă demonstrează influența reciprocă a culturilor PRZEWORSK și CARPICĂ, constituindu-se în adevărate embleme pentru cultura materială a carpilor. După Gh. Bichir,ceramica liniară era predominantă În faza cea mai veche a culturii amintite, în
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
Dacii. În total, au fost descoperite 75 de locuințe, dar așezarea a fost mult mai mare. Aici a trăit o comunitate sătească, romanică, creștină, dovadă fiind numeroasele obiecte paleocreștine. Piesa cea mai importantă, unică până acum în România, este o fibula (agrafă) din bronz, care are incizat pe arc un chip uman cu nimb, în fapt un chip de sfânt, pe care noi îl considerăm a fi cel mai vechi portret al lui HRISTOS din nordul Dunării. Rodul cercetărilor de la Davideni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]