540 matches
-
90, 92, 93, 97, 114, 116, 118, 120, 126, 139, 140, 141. Deși sunt un număr relativ mare de morminte, doar puține au avut inventar. Două din ele, M. 85 de înhumație și 125 de incinerație au avut câte o fibulă de tip carpic, trei morminte de incinerație în urnă: M. 142, 143, 144 au avut câte un ac de cusut, două de înhumație: M. 85 și 120 au avut ca inventar câte un cercel de bronz (Fig. 10); două morminte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din mormintele fiecărui grup reprezenta începutul. Deocamdată niciun obiect de inventar nu poate să precizeze vechimea cea mai mare din grupul respectiv. Singurele piese care ne-ar putea ajuta în obținerea unor date legate de cronologia mormintelor de aici sunt fibulele, brățările, cerceii, pandantivele și mărgelele. Cele mai vechi fibule descoperite aici fac parte din tipurile care le continuă pe cele din perioada anterioară, cunoscute sub numele „fibule puternic profilate”. Acestea cunosc o oarecare transformare în secolele II și III, si
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de inventar nu poate să precizeze vechimea cea mai mare din grupul respectiv. Singurele piese care ne-ar putea ajuta în obținerea unor date legate de cronologia mormintelor de aici sunt fibulele, brățările, cerceii, pandantivele și mărgelele. Cele mai vechi fibule descoperite aici fac parte din tipurile care le continuă pe cele din perioada anterioară, cunoscute sub numele „fibule puternic profilate”. Acestea cunosc o oarecare transformare în secolele II și III, si se generalizează sub numele de „fibule de tip carpic
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
putea ajuta în obținerea unor date legate de cronologia mormintelor de aici sunt fibulele, brățările, cerceii, pandantivele și mărgelele. Cele mai vechi fibule descoperite aici fac parte din tipurile care le continuă pe cele din perioada anterioară, cunoscute sub numele „fibule puternic profilate”. Acestea cunosc o oarecare transformare în secolele II și III, si se generalizează sub numele de „fibule de tip carpic”. În necropola II de la Săbăoani tipul acesta de fibulă a fost descoperit în trei din cele cinci grupuri
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Cele mai vechi fibule descoperite aici fac parte din tipurile care le continuă pe cele din perioada anterioară, cunoscute sub numele „fibule puternic profilate”. Acestea cunosc o oarecare transformare în secolele II și III, si se generalizează sub numele de „fibule de tip carpic”. În necropola II de la Săbăoani tipul acesta de fibulă a fost descoperit în trei din cele cinci grupuri. Lipsește doar în grupele II și III, deci în mijlocul cimitirului. Un al doilea tip de fibulă, cu placa înaltă
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
continuă pe cele din perioada anterioară, cunoscute sub numele „fibule puternic profilate”. Acestea cunosc o oarecare transformare în secolele II și III, si se generalizează sub numele de „fibule de tip carpic”. În necropola II de la Săbăoani tipul acesta de fibulă a fost descoperit în trei din cele cinci grupuri. Lipsește doar în grupele II și III, deci în mijlocul cimitirului. Un al doilea tip de fibulă, cu placa înaltă, a fost descoperit doar într-un singur mormânt de înhumație din grupul
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
sub numele de „fibule de tip carpic”. În necropola II de la Săbăoani tipul acesta de fibulă a fost descoperit în trei din cele cinci grupuri. Lipsește doar în grupele II și III, deci în mijlocul cimitirului. Un al doilea tip de fibulă, cu placa înaltă, a fost descoperit doar într-un singur mormânt de înhumație din grupul I - M. 34. Cum acest tip de fibulă este datat către sfârșitul sec. III d. Chr, putem considera că în centrul acestui grup I se
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cinci grupuri. Lipsește doar în grupele II și III, deci în mijlocul cimitirului. Un al doilea tip de fibulă, cu placa înaltă, a fost descoperit doar într-un singur mormânt de înhumație din grupul I - M. 34. Cum acest tip de fibulă este datat către sfârșitul sec. III d. Chr, putem considera că în centrul acestui grup I se înmormânta în această perioadă un copil. Avem deci două repere cronologice ale acestui grup I. Cel de al treilea tip de fibulă prezent
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de fibulă este datat către sfârșitul sec. III d. Chr, putem considera că în centrul acestui grup I se înmormânta în această perioadă un copil. Avem deci două repere cronologice ale acestui grup I. Cel de al treilea tip de fibulă prezent în necropola II de la Săbăoani îl reprezintă „fibula cu teacă”, descoperită în două morminte, unul de înhumație - M.11 aflat în grupul I de morminte, ceea ce ne oferă posibilitatea de a constata că aici este reprezentată și faza de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Chr, putem considera că în centrul acestui grup I se înmormânta în această perioadă un copil. Avem deci două repere cronologice ale acestui grup I. Cel de al treilea tip de fibulă prezent în necropola II de la Săbăoani îl reprezintă „fibula cu teacă”, descoperită în două morminte, unul de înhumație - M.11 aflat în grupul I de morminte, ceea ce ne oferă posibilitatea de a constata că aici este reprezentată și faza de sfârșit a necropolei, deoarece acest tip de fibulă este
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
reprezintă „fibula cu teacă”, descoperită în două morminte, unul de înhumație - M.11 aflat în grupul I de morminte, ceea ce ne oferă posibilitatea de a constata că aici este reprezentată și faza de sfârșit a necropolei, deoarece acest tip de fibulă este datat, în general, la sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. În mormântul de incinerație nr. 98, care face parte din grupul IV de morminte, aflat în partea vestică a necropolei, s-a descoperit cea de a
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
datat, în general, la sfârșitul sec. III d. Chr. și începutul celui următor. În mormântul de incinerație nr. 98, care face parte din grupul IV de morminte, aflat în partea vestică a necropolei, s-a descoperit cea de a doua fibulă de acest tip, care fixează și aici momentul de sfârșit al necropolei, respectiv limitele ei cronologice. Un mic nod pe corpul fibulei ar putea indica apartenența ei la un alt tip de fibulă, din aceeași perioadă - fibulă cu piciorul înfășurat
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
din grupul IV de morminte, aflat în partea vestică a necropolei, s-a descoperit cea de a doua fibulă de acest tip, care fixează și aici momentul de sfârșit al necropolei, respectiv limitele ei cronologice. Un mic nod pe corpul fibulei ar putea indica apartenența ei la un alt tip de fibulă, din aceeași perioadă - fibulă cu piciorul înfășurat. Această apartenență nu ar schimba cu nimic datarea necropolei în sec. III, începutul sec. IV d. Chr. Referindu-ne la brățările descoperite
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
s-a descoperit cea de a doua fibulă de acest tip, care fixează și aici momentul de sfârșit al necropolei, respectiv limitele ei cronologice. Un mic nod pe corpul fibulei ar putea indica apartenența ei la un alt tip de fibulă, din aceeași perioadă - fibulă cu piciorul înfășurat. Această apartenență nu ar schimba cu nimic datarea necropolei în sec. III, începutul sec. IV d. Chr. Referindu-ne la brățările descoperite într-un singur mormânt de înhumație - M. 105, doar una care
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de a doua fibulă de acest tip, care fixează și aici momentul de sfârșit al necropolei, respectiv limitele ei cronologice. Un mic nod pe corpul fibulei ar putea indica apartenența ei la un alt tip de fibulă, din aceeași perioadă - fibulă cu piciorul înfășurat. Această apartenență nu ar schimba cu nimic datarea necropolei în sec. III, începutul sec. IV d. Chr. Referindu-ne la brățările descoperite într-un singur mormânt de înhumație - M. 105, doar una care este întreagă, ne poate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
al materialului din care este confecționat, nu ne oferă niciun indiciu cronologic. Mai important ni se pare a fi celălalt pandantiv, din fier, de tip căldărușă, descoperit în mormântul de înhumație nr. 19, din grupul I. La fel ca și fibulele puternic profilate, acest tip de pandantiv este cunoscut din perioada clasică a culturii dacice și se generalizează în secolele II-III d. Chr. la populația dacilor liberi, fiind prezente în aproape toate necropolele cercetate până în prezent. Prezența lui în grupul I
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
important pentru această perioadă, trebuie să considerăm și noi că necropolele de la Săbăoani din sec. II-III d. Chr. aparțin din punct de vedere cronologic unei perioade timpurii a acestei culturi materiale, cu toate că unele piese, ne referim aici la cele două fibule cu teacă, ar constitui un motiv în a considera existența unei etape mai târzii, respectiv sfârșitul sec. III și începutul sec. IV d. Chr. Este posibil ca cele două fibule să aparțină unei faze de început a folosirii ei de către
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
materiale, cu toate că unele piese, ne referim aici la cele două fibule cu teacă, ar constitui un motiv în a considera existența unei etape mai târzii, respectiv sfârșitul sec. III și începutul sec. IV d. Chr. Este posibil ca cele două fibule să aparțină unei faze de început a folosirii ei de către populația de la Săbăoani. Mărgelele de diferite forme și culori sunt prezente în toate cele cinci grupuri. Înseriate în mai multe tipuri și aflate ca inventar aproape la toate grupurile de
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
numărul foarte mic al obiectelor de inventar, care dau o caracteristică a acestor necropole, ca fiind cele mai sărace. Situația observată la necropola I este asemănătoare cu cea de aici, cu toate că acum apar mai multe obiecte de inventar, în special fibule, pandantive, ace de cusut sau brățări. Cu ajutorul lor am putut prelungi datarea acestei necropole către sfârșitul sec. III d. Chr. sau chiar începutul secolului următor. Observăm, însă, lipsa obiectelor de podoabă realizate din materiale de bună calitate, cum ar fi
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
carne, vase de băut, în mormintele de incinerație, ace de cusut, fragmente de vase, pietre ca semne de mormânt sau cu alte semnificații, percutoare etc. Asemănătoare sau chiar identice sunt și obiceiurile de port, prin folosirea la încheiatul costumelor, al fibulelor prezente în toate necropolele dacilor liberi, a șiragurilor de mărgele la gât, a cerceilor, brățărilor sau pandantivelor. Spre deosebire de necropola I, aici avem de a face cu un ritual legat de prezența acelor de cusut în morminte, situație asemănătoare cu alte
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
gât, a cerceilor, brățărilor sau pandantivelor. Spre deosebire de necropola I, aici avem de a face cu un ritual legat de prezența acelor de cusut în morminte, situație asemănătoare cu alte necropole din Moldova (Poienești, Văleni, Gălănești) sau Oltenia (Locusteni). Cele zece fibule descoperite la diferite morminte, atât la cele de incinerație, cât și de înhumație, în afară de faptul că au oferit posibilitatea datării necropolei, a limitelor ei cronologice, dovedesc evoluția aproape identică cu celelalte necropole din sec. II-III d. Chr., cum sunt cele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
etc. Ele au dat posibilitatea stabilirii unei evoluții a culturii materiale din această perioadă, precum și a legăturilor cu alte populații cu care veneau în contact, în primul rând cu lumea romană. Din acest punct de vedere este de remarcat rolul fibulelor puternic profilate, care au o ascendență din perioada clasică a culturii dacice, cu evoluția lor în formarea fibulelor de tip „carpic”, atât de prezente în toate necropolele sau așezările din sec. II-III, apariția fibulei cu placa înaltă, care reprezintă o
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
alte populații cu care veneau în contact, în primul rând cu lumea romană. Din acest punct de vedere este de remarcat rolul fibulelor puternic profilate, care au o ascendență din perioada clasică a culturii dacice, cu evoluția lor în formarea fibulelor de tip „carpic”, atât de prezente în toate necropolele sau așezările din sec. II-III, apariția fibulei cu placa înaltă, care reprezintă o treaptă de evoluție a aceluiași tip de fibulă, datată, însă, către sfârșitul sec. III d. Chr., precum și apariția
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
de vedere este de remarcat rolul fibulelor puternic profilate, care au o ascendență din perioada clasică a culturii dacice, cu evoluția lor în formarea fibulelor de tip „carpic”, atât de prezente în toate necropolele sau așezările din sec. II-III, apariția fibulei cu placa înaltă, care reprezintă o treaptă de evoluție a aceluiași tip de fibulă, datată, însă, către sfârșitul sec. III d. Chr., precum și apariția fibulelor cu placă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, care fac legătura cu fibulele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
perioada clasică a culturii dacice, cu evoluția lor în formarea fibulelor de tip „carpic”, atât de prezente în toate necropolele sau așezările din sec. II-III, apariția fibulei cu placa înaltă, care reprezintă o treaptă de evoluție a aceluiași tip de fibulă, datată, însă, către sfârșitul sec. III d. Chr., precum și apariția fibulelor cu placă sau cu piciorul întors pe dedesubt și înfășurat, care fac legătura cu fibulele caracteristice sec. IV d. Chr. Alte obiecte de podoabă, caracteristice acestei perioade sunt reprezentate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]