369 matches
-
dumneavoastră cum a fost izolat în comună? I. N.: Da, mi-a zis că a vorbit cu viceprimarul comunei, care l-a avertizat să nu spună nimănui: "A venit la mine un tovarăș de la Securitate și m-a întrebat de ficiorul dumitale: ce politică a făcut, ce relații avea în comună? Și eu i-am spus că băiatul ăsta a plecat, atâta știm, că a plecat voluntar în armată în anul 1939, a făcut cerere să intre voluntar în armată. Eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cap de boerii divaniți și câte scene vrednice de amintit nu s-ar fi petrecut în viața de copil de casă la diferiții noștri boeri, dar despre care istoria tace. - „Frumos băiat, e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele statului tinerii ficiori de boeri. Trebuia să fii copil de casă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
e copilul d-tale de casă, a cui ficior este, Jupân logofete? - A boerului V. Cogălniceanu ot Huși. - Văd că-i harnic și deștept;- Să-i căutăm o slujbă, că e curățel. Și așa se vârau în slujbele statului tinerii ficiori de boeri. Trebuia să fii copil de casă a cutărui boer mare, ca să poți ajunge ceva. Și cu cât boerul era mai protipendadă, cu atâta numărul copiilor de casă creștea, iar la Vodă erau cu zecile. Altfel te țărăniai de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
65, ap. 2 țel. 219890 17741 COTUT VALENTINA (n. 1950) Bistrița, str. Împăratul Traian bl. 57 sc. D ap. 50 țel. 223297 13262 CSIKI FRANCISC (n. 1946) Bistrița, Str. M. Eminescu bl. 8 sc. B ap. 16 țel. 211023 683 FICIOR DUMITRU (n. 1936) Bistrița, Str. Solomon Halita nr. 3, sc. A, ap. 8 țel. 222791 8179 HOCHER MIHAELA (n. 1962) Bistrița, str. 1 Decembrie bl. 3, sc. A, ap. 15 țel. 212212 095523602 8185 LUNGU IRINA (n. 1963) Prundu Bîrgăului
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Str. Zorelelor, bl. A9, ap. 9 țel. 213087 8167 COTOC FLOREAN n.1949 Bistrița, Str. Republicii nr. 65, ap. 2 țel. 219890 13262 CSIKI FRANCISC n.1946 Bistrița, Str. M. Eminescu, bl. 8, sc. B, ap. 16 țel. 234660 683 FICIOR DUMITRU n.1936 Bistrița, Str. Solomon Halita nr. 3, sc. A, ap. 8 țel. 222791 8176 GEORGITA I.ION n.1959 Bistrița, Str. C. R. Vivu, bl. 8, sc. B, ap. 37 țel. 219067 8178 HERCIU SORIN n.1959 Bistrița, Str.
HOTĂRÂRE nr. 1 din 2 mai 2001 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi a Listei cuprinzând persoanele şi societăţile abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
Simona-Maya Teodoroiu - judecător Tudorel Toader - judecător Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu. 1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Ficior în Dosarul nr. 5.202/2/2014 (nr. 3.016/2014) al Curții de Apel București - Secția a II-a penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.560D/2015. 2. La apelul nominal răspunde pentru autorul excepției doamna
DECIZIE nr. 197 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272501_a_273830]
-
în Dosarul nr. 5.202/2/2014 (nr. 3.016/2014), Curtea de Apel București - Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 254 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ioan Ficior, cu ocazia soluționării unei cauze penale. 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că măsura popririi asigurătorii încalcă prezumția de nevinovăție. Astfel, instituirea acestei măsuri are ca efect juridic imediat indisponibilizarea sumelor de bani, ceea ce determină
DECIZIE nr. 197 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272501_a_273830]
-
Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Ficior în Dosarul nr. 5.202/2/2014 (nr. 3.016/2014) al Curții de Apel București - Secția a II-a penală și constată că dispozițiile art. 254 din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general
DECIZIE nr. 197 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 254 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272501_a_273830]
-
între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
agăi, și cu acel agă ș-au spart săcreile și lădzile unora și altora, care au fostu pusă acolo, și multe lucruri scumpe și odoară au luatu, de s-au înplut de avere. Iară mai pe urmă i-au rămas ficiorul de murie de foame, a lui Panaitachie. Dece atunce au strâcat cetatea Sucevei ș-a Neamțului ș-a Hotinului"". La rândul său, cronicarul Nicolae Costin precizează că: ""... și punând lagum (praf de pușcă), sub zidurile cetăților le-au arungat din
Cetatea de Scaun a Sucevei () [Corola-website/Science/300020_a_301349]
-
în zăpodie, la Jijia. Cel mai vechi document istoric scris care amintește despre Todireni, datează din anul 1591, din timpul domniei lui Petru Voievod, domn al Moldovei. Al doilea document este un "zapis" de vânzare, prin care Lupul și Ion ficiorii lui Cucută vând cu 60 taleri lui Pătrașcu Udrea partea lui din Todireni, din 22 ghenar 7139 (1631). Iar cel de-al treilea document istoric scris prin care: "Moise Moghilă Vodă întărește din nou ieromonahului Silion și verilor săi satul
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
și creșterea animalelor au fost principalele ocupații ai locuitorilor Țării Făgărașului și implicit ale Râurenilor. Pâmântul a însemnat pentru aceste așezări, sursa lor de venit, acesta fiind împărțit în mai multe categorii: Ceata de flăcăi În satul Râușor ceata de ficiori este formată de zece tineri, care mai demult trebuiau să aibe stagiul militar satisfăcut, care se adună în preajma sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în Ajunul Marelui Praznic, această ceată de feciori merge la colindat din poartă-în-poartă cântând colinde și vestind Nașterea
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, care îl menționează pe „"Coste voevod"” ca unul dintre domnii Moldovei dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe "„Ștefan vodă, carile au avutu doi ficiori, Ștefan și Pătru”", menționând totodată că după domnia lui Lațco a domnit "„Pătru vodă, ficiorul lui Mușatu, 16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi Calimacco relatează despre voievozii Petru și Ștefan care ar
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe "„Ștefan vodă, carile au avutu doi ficiori, Ștefan și Pătru”", menționând totodată că după domnia lui Lațco a domnit "„Pătru vodă, ficiorul lui Mușatu, 16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi Calimacco relatează despre voievozii Petru și Ștefan care ar fi avut un conflict pentru succesiunea la tron după moartea tatălui lor, Ștefan, „voevod al
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
de rand din ținutul Putnei, iar alte documente precizau că este "os domnesc", fiind feciorul lui Ștefan al VII-lea Tomșa. Următorul fapt poate înclina balanța spre ultima ipoteza: în anul 1611, marele vizir Nasub-pașa preciza sultanului că "pribeagul iaste ficiorul răposatului Tomșa-Vodă" și Ștefan a primit steag de domnie. În anii anteriori, Ștefan Tomșa a invatat meseria armelor participând la luptele dintre francezi și spanioli în Pirinei. A fost lefegiu în armată lui Ștefan Bathory, iar mai târziu a intrat
Ștefan Tomșa al II-lea () [Corola-website/Science/299294_a_300623]
-
nici judecatu, nici dovedit au pierit. De care lucru mulți înspăimântați din lăcuitorii țării au început a gândi cum vor lua și ei plată ca și Arburie, că nu multă vréme după acéia, într-același an, au tăiat și pe ficiorii lui Arburie, pre Toader și pre Nichita."" Cronicarul scrie că decapitarea harmanului a constituit începutul unei puternice mișcări boierești împotriva domnitorului. Din întreg ansamblul de clădiri construite de Luca Arbore s-a păstrat până în zilele noastre doar biserica. Curtea boierească
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
prin replantarea a 110 de tei argintii pe bulevardul principal al orașului). În 1860 s-au descoperit la vechea intrare în parc, pe "„mâna dreaptă”", oseminte omenești, despre care administrația a stabilit că ar fi aparținut unui fiu de boier, "„ficiorul româncei”", care în anul 1806 fusese executat pe "„câmpul Copoului”", sub acuzația că se făcuse haiduc. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial forțele sovietice au vandalizat Obeliscul cu lei, distrugând de pe monument inscripțiile, stemele Moldovei și ale familiei Sturza
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
român de origine, Ștefan Rareș, care merse și mai departe decît hoții, comițînd în privința religiunii celei mai neofensive unicul act de netoleranță menționat în cronicile noaste“. Într-adevăr, în "Letopisețul Țării Moldovei", Grigore Ureche scria de domnia lui Ștefan vodă, ficiorul lui Pătru Vodă, fratele lui Iliiașu Vodă, 7059 iunie 15 zile: „Și ca să nu să vază ceva că iaste răsărit de la pravoslavie, toți ereticii din țara sa vrea, au să-i întoarcă, să fie la o lege, au să iasă
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
iunie 1622, vistiernicul Simion Stroici a lăsat moștenire satul Miclăușeni "Lupului Prăjăscului și nepoatei mele Saftei, și fiului meu, la Gligorie, cu heleștee și cu prisăci și cu tot venitul, pentru că i-am luat spre dânșii ca să-mi fie ei ficiori de suflet". La sfârșitul secolului al XVII-lea (în 1697), urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași, au lăsat domeniul fraților Ioan și Sandu Sturdza, cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699, frații Sturdza și-au împărțit între
Castelul Sturdza de la Miclăușeni () [Corola-website/Science/303984_a_305313]
-
între 1452 și 1454 de un alt nobil român bănățean, Petru Danciu de Caransebeș. La fel, Ștefan și Mihail de Mâtnic în 1459 și respectiv 1467 vor contiuna șirul Banilor de Severin. Alți Bani severineni de origine română sunt: Ladislau Ficior de Hațeg și Gheorghe Mare, care pentru buna guvernare a Severinului este numit ulterior Ban de Belgrad. Cetatea Severinului este una dintre cetățile cheie ale sistemului defensiv dunărean împotriva turcilor. Titlul de "Ban", acordat neîntrerupt pe parcursul a 300 de ani
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
familie nobiliară din Moldova. Constandin Sion amintește această familie în volumul său „Arhondologia Moldovei“ (Iași 1892): „Lipan - Moldoveni, răzăși din Vrancea, un Neculai Lipan însurîndu-se cu o fată a unui răzăș de la Clipicești, Țifești, Pudureni și Copăcești, au avut trei ficiori: Ioniță, Iordachi și Gheorghe. Din aceștia, Ioniță intrînd slugă la vistiernicul Sandulachi Sturza, de casa căruia era stolnicul Șerban Periețanu, cumnat de vară primară maicei mele, om cu mare avere și numai o fată avè, dar să vede că era
Lipan (familie de nobili) () [Corola-website/Science/312957_a_314286]
-
ei a fost cules și fotografiat de Leontin Ghergariu înainte de dispariția bisericii și are următorul conținut: "„Să se știe și aceasta cine au fost meșteri acestei sfinte biserici anume Frenț Nicoară din Agrij iară unul din Chendre a Petri Brudului ficior Gligorie. Iară să să știe și aceasta cine au fost preut bisericii aceștia anume Popa Petru atunci vinit de la Fechetău. Anul Domnului 1726”". a fost demolată pe la mijlocul secolului 20 după ce fusese înlocuită de o biserică de zid. Biserica de lemn
Biserica de lemn din Ban () [Corola-website/Science/310413_a_311742]
-
acestuia. El a îndeplinit demnitățile de mare vistiernic (1631-1653) și mare vornic (1662) și a ctitorit mai multe biserici. Prima atestare documentară a acestei biserici este într-un document din 20 mai 7218 (=1710), în care se scrie că "„Silion ficiorul lui Neculai, nepotul Petrii, ce au fost căpitan"" vinde ""popii Ion de la biserica dumisale răpăosatului Iordachi ce au fost vistiernic mare"", un loc de casă pe Ulița Strâmbă. Pe lângă acest document, în inventarul bisericii se află o cruce de argint
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
și noi am dat și am întărit slugii noastre Radului Patrascan pe aceli de mai sus zisă : satul Benestii și Buciumii și acea bucată de loc din hotarul Mihnestilor ca să-i fie de la noi uric cu tot vinitul lui și ficiorilor și nepoților și strănepoților și rastranepotilor lui și a tot niamul lui cât se vor alegi mai de aproape naclintit și nereusiit în veci. Iar hotarul acelor două sate Benestii și Buciumii,să fie pe hotarul cel vechi pe unde
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
unitățile carcerale Poarta Albă, Suceava sau Borzești, în anii '50 și începutul anilor '60. s-a născut pe 4 aprilie 1928, în comuna Cucerdea din județul Mureș, într-o familie de credincioși baptiști. În timpul copilăriei sale, până în anul 1942, Ion Ficior mergea în mod regulat la biserică. În interviuri ulterioare, Ficior susține că a rămas credincios practicant și că nici în perioada în care a activat în PCR nu a renunțat la religia sa. Conform lui Ficior: Pe 1 octombrie 1942
Ion Ficior () [Corola-website/Science/330149_a_331478]